ANEXA REGULAMENTUL de aplicare a Codului vamal al României PARTEA I DISPOZITII GENERALE DE APLICARE TITLUL I DISPOZITII GENERALE CAPITOLUL I Definitii Art. 1. - (1) În sensul prezentului regulament, termenii si expresiile de mai jos, au urmatoarea semnificatie: 1. Cod vamal -Codul vamal al României aprobat prin Legea nr. 86/2006. 2. Date necesare pentru identificarea marfurilor - datele folosite pentru identificarea marfurilor din punct de vedere comercial permitând autoritatii vamale sa determine clasificarea tarifara, precum si cantitatea marfurilor. 3. Marfuri cu caracter necomercial -marfuri a caror plasare sub un regim vamal se face ocazional si a caror naturasi cantitate arata ca sunt destinate uzului personal, familial si gospodaresc al destinatarilor sau persoanelor care le transporta ori care au destinatia evidenta de cadouri. 4. Masuri de politica comerciala -masuri netarifare stabilite, în cadrul politicii comerciale, sub forma dispozitiilor care reglementeaza importul si exportul de marfuri, cum ar fi masuri de supraveghere sau de siguranta, restrictii sau limite cantitative si interdictii la import sau export. 5. Nomenclatura vamala – nomenclatura prevazuta în Codul vamal. 6. Sistemul armonizat -sistemul armonizat de denumire si codificare a marfurilor. 7. Elemente de taxare – nivelul taxei vamale prevazute în Tariful vamal, regulile de determinare a valorii în vama, cursul de schimb valutar utilizat si regulile de origine aplicabile. 8. Agent economic - persoana care, în cursul activitatii sale, este implicata în importul, transportul sau exportul de marfuri în sau din teritoriul vamal al României, inclusiv activitati intermediare legate de acestea. (2) Definitiile de baza din Codul vamal au acelasi înteles si în aplicarea prezentului regulament. 1 CAPITOLUL II Decizii Art. 2. -În cazul în care o persoana care depune o cerere prin care solicita emiterea unei decizii nu este în masura sa prezinte toate documentele si informatiile necesare pentru luarea unei hotarâri, autoritatea vamala emite decizia pe baza documentelor si informatiilor proprii pe care le are la dispozitie si pe care le comunica solicitantului împreuna cu decizia. Art. 3. - Decizia referitoare la o garantie favorabila persoanei care a semnat un angajament de plata a sumei datorate, la prima cerere scrisa a autoritatii vamale, se revoca în cazul în care angajamentul nu este respectat. Art. 4. -(1) Revocarea nu afecteaza marfurile care, la data intrarii ei în vigoare, sunt plasate deja sub un regim vamal în baza deciziei revocate. (2) Cu toate acestea, autoritatea vamala poate dispune titularului sa ceara ca aceste marfuri sa primeasca, într-un termen fixat, o destinatie aprobata de vama. CAPITOLUL III Procedee informatice Art. 5. -(1) Autoritatea vamala poate stabili, pe baza principiilor prevazute prin reglementarile vamale, conditiile si modalitatile tehnice prin care formalitatile sa fie îndeplinite prin procedee informatice. (2) Prin termenii de mai jos se întelege: a) procedee informatice – schimbul electronic de date între structurile autoritatii vamale, precum si introducerea de informatii necesare întocmirii formalitatilor în sistemul informatic vamal; b) schimb electronic de date – EDI – transmiterea de date structurate conform cu standardele de mesaje agreate între un sistem informatic si un altul, pe cale electronica; c) mesaj standard agreat – o structura predefinitasi recunoscuta pentru transmisia electronica de date. (3) Conditiile stabilite pentru îndeplinirea formalitatilor prin procedee informatice trebuie sa cuprinda, între altele, masuri pentru verificarea sursei de date si pentru protectia datelor împotriva riscului accesului neautorizat, pierderii, modificarii sau distrugerii. Art. 6. -În situatia în care formalitatile sunt îndeplinite prin procedee informatice, autoritatea vamala poate stabili modalitati de înlocuire a semnaturii olografe printr-o alta tehnica care poate fi bazata pe 2 utilizarea de coduri. Aceasta facilitate se acorda numai daca sunt îndeplinite conditiile tehnice si administrative stabilite de autoritatea vamala. Art. 7. - (1) În cadrul programelor de testare care folosesc procedee informatice în scopul testarii posibilitatilor de simplificare, autoritatea vamala poate, pe perioada strict necesara pentru realizarea programului sa renunte la solicitarea urmatoarelor informatii: a) declaratia prevazuta la art. 74 alin. (1); b) prin exceptare de la dispozitiile art. 151 alin. (1), particularitatile referitoare la unele rubrici din declaratia vamala care nu sunt necesare identificarii marfurilor si care nu reprezinta elemente pe baza carora se stabilesc drepturile de import sau de export. (2) Cu toate acestea, informatiile prevazute la alin. (1) se pot prezenta, la cererea autoritatii vamale, în cadrul unei operatiuni de control. (3) Cuantumul drepturilor de import care trebuie perceput în timpul perioadei de derogare prevazuta la alin. (1), nu poate fi inferior celui care sar fi aplicat în absenta derogarii. CAPITOLUL IV Schimb de date efectuat între birourile vamale prin utilizarea tehnologiei informatiei si a retelelor informatice Art. 8. – Autoritatea vamala utilizeaza tehnologia informatiei si retelele informatice pentru a asigura schimburile de informatii între birourile vamale participante la derularea unui regim vamal, cu exceptia unor situatii speciale sau a prevederilor referitoare la un regim vamal care, daca este cazul, se aplica în mod corespunzator. Art. 9. – (1) Pe lânga conditiile prevazute la art. 5 alin. (3), autoritatea vamala stabileste si gestioneaza mecanismele de securitate adecvate, care sa asigure functionarea eficienta, fiabilasi sigura a procedeelor informatice. (2) Pentru a garanta nivelul de securitate, fiecare introducere, modificare sau stergere de date este înregistrata în sistem cu indicarea scopului prelucrarii, a momentului exact si a persoanei care a efectuat operatia. Datele originale sau oricare alte date care au facut obiectul prelucrarii sunt pastrate cel putin 5 ani calendaristici, începând cu sfârsitul anului la care aceste date se refera. (3) Autoritatea vamala controleaza periodic securitatea sistemului informatic. 3 (4) Autoritatea Nationala a Vamilor, directiile regionale vamale si birourile vamale se informeaza reciproc în legatura cu orice suspiciune privind încalcarea securitatii sistemului informatic. CAPITOLUL V Gestiunea riscurilor Art. 10. – (1) Autoritatea vamala efectueaza o gestiune a riscurilor vizând identificarea nivelului de risc asociat marfurilor care fac obiectul unui control sau a unei supravegheri vamale, stabilind, când este posibil, ca marfurile sa fie supuse sau nu unor controale vamale specifice si, în acest caz, precizând locul desfasurarii controlului. (2) Stabilirea nivelului de risc se efectueaza în baza unei evaluari a probabilitatii de risc si a impactului acestuia în cazul în care s-ar produce efectiv. Procesul de selectie a expedierilor sau declaratiilor care se supun controalelor vamale trebuie sa continasi un element aleatoriu. (3) În aplicarea prevederilor art. 40 alin. (2) din Codul vamal, gestiunea riscurilor se efectueaza în conformitate cu normele emise de autoritatea vamala. TITLUL II INFORMATII OBLIGATORII CAPITOLUL I Definitii Art. 11. -În sensul prezentului titlu, prin termenii de mai jos se întelege: 1. Informatii obligatorii - informatii emise de Autoritatea Nationala a Vamilor asupra clasificarii tarifare sau originii, care obliga autoritatea vamala când sunt îndeplinite conditiile prevazute în prezentul titlu. 2. Solicitant: a) în materie de tarif, orice persoana care a solicitat în scris o informatie tarifara obligatorie; b) în materie de origine, orice persoana care a solicitat în scris o informatie obligatorie în materie de origine si are motive întemeiate sa solicite o astfel de informatie. 3. Titular - persoana pe numele careia se elibereaza informatia obligatorie. 4 CAPITOLUL II Procedura de obtinere a informatiilor obligatorii si de notificare a solicitantului Art. 12. -(1) Solicitarile de informatii obligatorii se adreseaza în scris Autoritatii Nationale a Vamilor. Solicitarile de informatii tarifare obligatorii se întocmesc pe baza unui formular conform modelului prezentat în anexa nr. 1. (2) Solicitarea de informatii tarifare obligatorii nu se poate referi decât la un singur tip de marfuri. Solicitarea de informatii obligatorii în materie de origine nu se poate referi decât la un singur tip de marfuri si un singur set de circumstante ce determina originea. (3) Solicitarea de informatii tarifare obligatorii trebuie sa contina urmatoarele date: a) numele si adresa titularului; b) numele si adresa solicitantului în cazul în care aceasta persoana nu este titularul; c) nomenclatura vamala în care urmeaza a se clasifica marfa; d) descrierea amanuntita a marfii, astfel încât sa permita identificarea ei si determinarea clasificarii în nomenclatura vamala; e) compozitia marfii si metodele de examinare utilizate pentru stabilirea acesteia, în cazul în care clasificarea depinde de aceasta; f) eventualele probe, fotografii, planuri, cataloage sau orice alte documente disponibile care pot ajuta autoritatea vamala în determinarea clasificarii corecte a marfii în nomenclatura vamala se ataseaza ca anexe; g) clasificarea avuta în vedere; h) acordul de a pune la dispozitie o traducere a oricarui document anexat, în limba româna sau într-una din limbile de circulatie internationala, daca autoritatea vamala cere acest lucru; i) indicarea datelor ce trebuie considerate confidentiale; j) indicarea de catre solicitant daca, dupa cunostintele sale, s-au solicitat deja ori s-au emis informatii tarifare obligatorii pentru marfuri identice sau similare; k) acceptul ca informatiile furnizate sa fie stocate într-o baza de date a autoritatii vamale si ca elementele informatiei tarifare obligatorii, inclusiv orice fotografie, schita, brosurasi altele asemenea, sa fie facute publice prin Internet, cu exceptia elementelor pe care solicitantul le-a indicat ca fiind confidentiale; în acest caz se aplica dispozitiile legale în 5 vigoare privind protectia datelor cu caracter personal sau protectia informatiilor clasificate. (4) Solicitarea de informatii obligatorii în materie de origine trebuie sa contina urmatoarele date: a) numele si adresa titularului; b) numele si adresa solicitantului în cazul în care aceasta persoana nu este titularul; c) baza legala pentru aplicarea unui regim tarifar preferential; d) descrierea detaliata a marfurilor si clasificarea tarifara a acestora; e) compozitia marfii si metodele de examinare utilizate pentru stabilirea acesteia si pretul ex-works daca este necesar. Prin ex-works se întelege ca vânzatorul îsi îndeplineste obligatia de livrare în momentul în care pune marfurile la dispozitia cumparatorului în localurile vânzatorului sau un alt loc numit cum ar fi fabrica, uzina sau depozit, fara îndeplinirea formalitatilor pentru export si fara încarcarea marfurilor în vreun vehicul trimis sa le ridice; f) conditiile ce permit determinarea originii, materialele utilizate si originea acestora, clasificarea tarifara, valoarea si descrierea circumstantelor -regula schimbarii pozitiei tarifare, a valorii adaugate, descrierea prelucrarii sau transformarii care are loc sau orice alta regula specifica - în care aceste conditii sunt îndeplinite; în mod deosebit, se mentioneaza regula de origine aplicatasi originea avuta în vedere pentru marfurile în cauza; g) eventualele probe, fotografii, planuri, cataloage sau orice alte documente disponibile privind compozitia marfurilor si a materialelor utilizate si care pot ajuta în descrierea procesului de fabricare sau a transformarii suferite de materiale; h) acordul de a pune la dispozitie o traducere a oricarui document anexat, în limba româna sau într-una din limbile de circulatie internationala, daca autoritatea vamala cere acest lucru; i) indicarea datelor ce trebuie considerate confidentiale; j) indicarea de catre solicitant daca, dupa cunostintele sale, s-au solicitat deja ori s-au emis informatii tarifare obligatorii sau informatii obligatorii în materie de origine pentru marfuri sau materiale identice sau similare cu cele la care se face referire la lit. d) si f); k) acceptul ca informatiile furnizate sa fie stocate într-o baza de date a autoritatii vamale; se aplica dispozitiile legale în vigoare în privinta protectiei informatiilor. 6 (5) Daca autoritatea vamala considera ca solicitarea nu contine toate datele necesare pentru emiterea unei informatii obligatorii, cere solicitantului sa prezinte informatiile lipsa. Termenul legal de solutionare se calculeaza din momentul când autoritatea vamala dispune de toate informatiile necesare pentru a se pronunta; ea notifica solicitantului primirea solicitarii si data de la care calculeaza termenul limita. Art. 13. - (1) Informatiile obligatorii se notifica solicitantului cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de: a) 90 de zile de la acceptarea solicitarii în materie de tarif; daca în acest termen nu este posibila comunicarea informatiei tarifare obligatorii, autoritatea vamala notifica solicitantului explicând motivele întârzierii si precizând data la care anticipeaza emiterea comunicarii informatiei tarifare obligatorii; b) 150 de zile de la data acceptarii solicitarii, în materie de origine. (2) Informatiile tarifare obligatorii si informatiile obligatorii în materie de origine se notifica pe formularele prevazute în anexa nr. 1. În formular sunt indicate datele considerate a fi furnizate cu titlu confidential. Art. 14. -Datele transmise în solicitarea de informatii obligatorii si informatia obligatorie notificata se stocheaza în baza de date a autoritatii vamale. Datele din informatiile tarifare obligatorii, inclusiv orice fotografie, schita, brosurasi altele asemenea, pot fi facute publice prin Internet, cu exceptia informatiilor confidentiale înscrise în informatia tarifara obligatorie comunicata. CAPITOLUL III Efectul juridic al informatiilor obligatorii Art. 15. -(1) Informatia obligatorie nu poate fi invocata decât de titular. (2) Titularul informatiei obligatorii este obligat, în momentul efectuarii formalitatilor vamale, sa declare autoritatii vamale ca este în posesia unei informatii obligatorii care se refera la marfurile în cauza. (3) Titularul unei informatii obligatorii nu se poate folosi de aceasta pentru îndeplinirea formalitatilor vamale a unor marfuri, decât daca: a) în materie de tarif, face dovada fata de autoritatea vamala ca marfurile respective sunt conforme în toate privintele cu cele descrise în informatia obligatorie prezentata; b) în materie de origine, face dovada fata de autoritatea vamala ca marfurile respective si circumstantele care au determinat originea sunt conforme în toate privintele cu cele descrise în informatia obligatorie prezentata. 7 Art. 16. - (1) La data adoptarii actelor normative prevazute la art. 39 alin. (2) si (3) din Codul vamal, autoritatea vamala ia masurile necesare pentru ca informatiile obligatorii emise dupa aceasta data sa fie conforme cu actele normative respective. (2) În scopul aplicarii prevederilor alin. (1), data care se ia în considerare este data de la care aceste acte normative intra în vigoare. CAPITOLUL IV Dispozitii aplicabile în cazul încetarii valabilitatii informatiilor obligatorii Art. 17. -(1) În cazul în care titularul informatiilor obligatorii care si-au pierdut valabilitatea din motive prevazute la art. 39 alin. (2) din Codul vamal doreste sa uzeze de dreptul de a utiliza aceste informatii pe o perioada de timp conform prevederilor art. 39 alin. (5) din Codul vamal, acesta notifica Autoritatii Nationale a Vamilor, punând la dispozitie documentele doveditoare necesare pentru a permite efectuarea unei verificari pentru a se stabili daca se îndeplinesc conditiile specificate. (2) În cazul în care nu se îndeplinesc conditiile prevazute la alin. (1) referitoare la posibilitatea de a se invoca în continuare informatiile obligatorii, Autoritatea Nationala a Vamilor notifica în scris titularul. CAPITOLUL V Alte informatii Art. 18. – (1) Orice persoana are dreptul sa solicite autoritatii vamale informatii privind aplicarea reglementarilor vamale. (2) Cererea trebuie sa fie redactata în limba româna si sa contina numele si adresa, respectiv denumirea si sediul solicitantului, precum si obiectul acesteia. (3) Daca autoritatea vamala constata ca cererea nu contine toate elementele necesare, solicitantul va fi invitat sa furnizeze datele care lipsesc. Art. 19. - (1) Cererea privind informatiile se adreseaza biroului vamal la care urmeaza sa fie efectuata operatiunea de vamuire. (2) Daca informatiile se refera la marfuri prezentate la biroul vamal sau la marfuri pentru care au fost efectuate formalitatile vamale, solicitarea se adreseaza direct biroului vamal în a carui evidenta se afla aceste marfuri. (3) In cazul în care informatiile furnizate de biroul vamal nu sunt satisfacatoare, titularul cererii se poate adresa directiei regionale vamale în 8 a carei raza de competenta teritoriala se afla biroul vamal, prezentând si o copie dupa raspunsul primit. (4) În situatia în care nu este multumit de informatiile primite, titularul se poate adresa si Autoritatii Nationale a Vamilor, prezentând o copie a raspunsurilor anterior primite. TITLUL III AGENTI ECONOMICI AUTORIZATI CAPITOLUL I Procedura de acordare a statutului de agent economic autorizat Sectiunea 1 Statutul de agent economic autorizat Art. 20. – (1) Statutul de agent economic autorizat, prevazut la art. 32 din Codul vamal, denumit în continuare AEA, poate fi acordat dupa cum urmeaza: a) certificatul AEA – Simplificari Vamale pentru agentii economici care doresc sa beneficieze de simplificarile prevazute în reglementarile vamale; b) certificatul AEA – Securitate si Siguranta pentru agentii economici care doresc sa beneficieze de facilitati în ceea ce priveste controalele vamale de securitate si siguranta aplicate la intrarea sau iesirea marfurilor de pe teritoriul vamal al României; c) certificatul AEA – Simplificari Vamale / Securitate si Siguranta pentru agentii economici care doresc sa beneficieze atât de simplificarile cât si de facilitatile prevazute la lit. a) si b). (2) Conform art. 32 alin. (2) si (3) din Codul vamal: a) un certificat AEA – Simplificari Vamale se acorda unui agent economic care îndeplineste conditiile prevazute la art. 24-26; b) un certificat AEA – Securitate si Siguranta se acorda unui agent economic care îndeplineste conditiile prevazute la art. 24 – 27; c) un certificat AEA – Simplificari Vamale/Securitate si Siguranta se acorda unui agent economic care îndeplineste conditiile prevazute la art. 24 - 27. (3) Daca, pe baza unui certificat AEA – Simplificari vamale sau a unui certificat AEA - Simplificari vamale/securitate si siguranta, un agent economic autorizat solicita una sau mai multe autorizatii prevazute la art. 202, 205, 211, 214, 218, 219, 225, 226, 292 si 354, autoritatea vamala verifica numai acele criterii care nu sunt acoperite de criteriile pentru 9 acordarea statutului de AEA. Toate celelalte criterii sunt considerate a fi îndeplinite. (4) Statutul de AEA se ia în considerare în cadrul analizei de risc. Daca, în urma unei analize de risc efectuate, biroul vamal competent selectioneaza pentru o verificare suplimentara un transport acoperit de o declaratie sumara sau o declaratie vamala depusa de un agent economic autorizat, controlul se efectueaza cu prioritate. Sectiunea a 2-a Cererea de acordare a statutului de agent economic autorizat Art. 21. – (1) Cererea de acordare a statului de AEA este prezentata în scris sau, când este posibil, sub forma electronica, în conformitate cu modelul prevazut în anexa nr. 2. (2) In cazul în care autoritatea vamala considera ca cererea depusa nu contine toate informatiile necesare, autoritatea vamala, în termen de 30 de zile, solicita agentului economic care a depus cererea, denumit în continuare solicitant, sa furnizeze informatiile necesare pentru justificarea cererii. (3) Termenul prevazut la art. 29 alin. (1) si art. 31 alin. (2) curge din momentul în care autoritatea vamala dispune de toate informatiile necesare pentru luarea unei decizii; autoritatea vamala aduce la cunostinta solicitantului faptul ca informatia a fost receptionatasi comunica data de la care curge acest termen. Art. 22. – (1) Cererea se depune la Autoritatea Nationala a Vamilor pentru verificarea existentei conditiilor si criteriilor necesare obtinerii statutului de AEA. (2) Solicitantul desemneaza un punct central de acces sau o persoana de contact din cadrul conducerii solicitantului pentru a permite accesul autoritatii vamale la toate informatiile necesare pentru verificarea îndeplinirii cerintelor privind acordarea acestui statut. Art. 23. – (1) Cererea se respinge daca nu corespunde prevederilor din art. 21 si 22. (2) Cererea se respinge daca, în momentul prezentarii sale, solicitantul se afla în procedura de faliment. Daca solicitantul are un reprezentant legal în materie de vama, care a suferit o condamnare penala definitiva, pentru încalcarea reglementarilor vamale legata de activitatea sa ca reprezentant legal, cererea se respinge. 10 Sectiunea a 3-a Conditii si criterii de acordare a statutului de agent economic autorizat Art. 24. - (1) Conditia privind lipsa înregistrarilor în baza de date a autoritatii vamale referitoare la încalcarea reglementarilor vamale de catre agentul economic solicitant, conform art. 32 alin. (2) lit. a) din Codul vamal, se considera îndeplinita daca agentul economic solicitant, persoanele responsabile din companie sau care exercita control asupra gestionarii companiei, reprezentantul legal în materie de vama al solicitantului sau persoana desemnata sa raspunda de problemele vamale în cadrul companiei, nu au comis încalcari grave sau repetate ale reglementarilor vamale în ultimii 3 ani ce preced depunerea cererii. Acest criteriu poate fi considerat îndeplinit si în cazul de încalcari repetate ale reglementarilor vamale, atunci când autoritatea vamala le considera de importanta neglijabila care nu afecteaza buna credinta a solicitantului si atribuirea acestui certificat. (2) Daca persoana care exercita controlul asupra companiei este stabilita într-o altatara sau solicitantul este stabilit de mai putin de trei ani pe teritoriul României, antecedentele sunt examinate pe baza înregistrarilor si informatiilor disponibile. Art. 25. – Pentru a se putea stabili daca solicitantul dispune de un sistem corespunzator de gestiune a înscrisurilor comerciale si, daca este cazul, a documentelor de transport, prevazute la art. 32 alin. (2) lit. b) din Codul vamal, acesta trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii: a) utilizarea unui sistem de înregistrare contabila a operatiunilor care sa faciliteze controlul vamal bazat pe audit; b) asigurarea accesului fizic sau electronic al autoritatii vamale la documentele contabile ale agentului economic si, dupa caz, la documentele de transport; c) sistemul logistic al solicitantului sa permita diferentierea marfurilor românesti de cele straine; îndeplinirea acestui criteriu nu este necesara în cazul certificatului AEA – Securitate si Siguranta; d) sa utilizeze un sistem de gestiune administrativa care sa corespunda tipului si dimensiunii activitatii si care este potrivit pentru gestionarea fluxului de marfuri si sa utilizeze un sistem de control intern capabil sa identifice tranzactiile ilegale sau neregulamentare; e) sa utilizeze, atunci când este cazul, proceduri corespunzatoare de gestiune a autorizatiilor si licentelor legate de masurile de politica comerciala sau de comertul cu produse agricole; 11 f) sa utilizeze proceduri acceptabile de arhivare si protejare a documentelor si informatiilor; g) sa utilizeze o politica de companie în materie de lupta contra fraudei si de pregatire a personalului în legatura cu aceasta politica; h) sa aplice masuri corespunzatoare de securitate a tehnologiei informatiei pentru protejarea sistemului sau informatic împotriva oricarui acces neautorizat si de securizare a documentatiei sale. Art. 26. – (1) Conditia referitoare la solvabilitatea financiara a solicitantului, prevazuta la art. 32 alin. (2) lit. c) din Codul vamal este considerata îndeplinita daca aceasta poate fi atestata pentru ultimii trei ani. Prin solvabilitate, în sensul prezentului articol, se întelege o pozitie financiara buna, care este suficienta pentru îndeplinirea de catre solicitant a obligatiilor. (2) În cazul în care solicitantul si-a început activitatea de mai putin de trei ani, solvabilitatea sa financiara se analizeaza pe baza înregistrarilor si informatiilor de care dispune. Art. 27. – Normele de securitate si de siguranta ale solicitantului legate de gestionarea riscurilor prevazute la art. 32 alin. (2) lit. c) din Codul vamal se considera corespunzatoare daca: a) toate cladirile sale sunt construite din materiale care rezista la un acces neautorizat si furnizeaza protectie contra accesului neautorizat; b) sunt luate masuri de control corespunzatoare pentru a preveni accesul neautorizat în zona de expeditie, a cheiurilor de încarcare si la zonele în care este plasata marfa; c) masurile referitoare la manipularea marfurilor care intra sau ies includ si protectia contra introducerii, substituirii sau pierderii de materiale, precum si de deteriorare a utilajelor de încarcare; d) sunt aplicate proceduri menite sa asigure gestionarea licentelor de import sau export privind prohibitii sau restrictii si pentru diferentierea acestor marfuri de alte marfuri; e) agentul economic aplica masuri care permit identificarea clara a furnizorilor si a clientilor sai, astfel încât sa se securizeze lantul logistic international; f) agentul economic practica, în limitele posibilitatilor prevazute de legislatie, selectia la angajarea si interogarea viitorilor sai colaboratori si procedeaza, în plus, la verificarea candidaturilor si la controlul periodic al nivelului de pregatire si al antecedentelor; g) este asigurata o participare activa a salariatilor la programele de instruire în probleme de securitate. 12 Art. 28. – (1) Autoritatea Nationala a Vamilor emite norme pentru interpretarea unitara a criteriilor de acordare a statutului de agent economic autorizat si de aplicare uniforma a auditului efectuat în baza acestor criterii. (2) Tipul si dimensiunea activitatii solicitantului sunt luate în considerare atunci când autoritatea vamala verifica conformitatea acestuia cu criteriile prevazute la art. 24 - 27. Sectiunea a 4-a Procedura de eliberare a certificatelor AEA Art. 29. - (1) Autoritatea Nationala a Vamilor comunica în termen de 5 zile existenta unei cereri catre birourile vamale si directiile regionale vamale prin intermediul unei retele informatice. (2) Birourile vamale si directiile regionale vamale furnizeaza toate informatiile utile de care dispun în legatura cu solicitantul, care pot prejudicia acordarea certificatului. Art. 30. – (1) Autoritatea Nationala a Vamilor are obligatia de a analiza daca sunt îndeplinite conditiile si criteriile pentru acordarea statutului de AEA. (2) În cazul în care s-a efectuat o expertiza în legatura cu conditiile si criteriile de acordare a statutului de AEA, Autoritatea Nationala a Vamilor poate, pe proprie raspundere, sa accepte elementele probante furnizate. Art. 31. – (1) Autoritatea Nationala a Vamilor emite certificatul prin care se acorda statutul de AEA conform modelului si instructiunilor de completare prevazute în anexa nr. 3 si îl transmite de îndata solicitantului. Limitele facilitatilor acordate prin certificate se stabilesc de Autoritatea Nationala a Vamilor. (2) Certificatul AEA se emite în termen de 60 de zile calendaristice de la prezentarea cererii. Termenul poate fi prelungit cu 30 de zile calendaristice, iar în acest caz autoritatea vamala informeaza solicitantul în legatura cu motivele acestei prelungiri, înainte de expirarea termenului de 60 de zile. (3) Daca rezultatele verificarii conduc la respingerea cererii, autoritatea vamala comunica solicitantului constatarile sale si îl consulta înainte de luarea acestei decizii. (4) Respingerea unei cereri nu atrage si retragerea altor autorizatii existente pentru solicitant, acordate în conformitate cu reglementarile vamale. (5) În cazul în care cererea este respinsa, Autoritatea Nationala a Vamilor comunica solicitantului, în termenele prevazute la alin. (2), motivele care au stat la baza deciziei. 13 Art. 32. - Autoritatea Nationala a Vamilor informeaza, în termen de 5 zile lucratoare, birourile vamale si directiile regionale vamale despre faptul ca a fost emis un certificat AEA, cu ajutorul retelei informatice. În acelasi termen este furnizatasi informatia ca cererea a fost respinsa. CAPITOLUL II Efectele juridice ale certificatelor AEA Sectiunea 1 Prevederi generale Art. 33. – (1) Certificatul AEA produce efecte juridice în cea de-a 10 zi lucratoare de la emiterea sa. (2) Durata de valabilitate a certificatului nu este limitata. (3) Certificatul AEA este acceptat de toate birourile vamale si directiile regionale vamale. (4) Fara sa se înlature aplicarea prevederilor alin. (2), Autoritatea Nationala a Vamilor reexamineaza periodic conformitatea cu conditiile si criteriile care trebuie respectate de agentul economic autorizat, astfel: a) cel putin o data la trei ani; în cazul în care autorizatia este eliberata unui solicitant care îsi desfasoara activitatea de mai putin de trei ani, prima reexaminare se va face la sfârsitul primului an; b) în cazul în care survin modificari majore în reglementarile vamale; c) în cazul în care exista motive temeinice sa se considere ca, criteriile si conditiile nu mai sunt respectate de agentul economic autorizat. Dispozitiile art. 30 alin. (2) se aplica în mod corespunzator. (5) Concluziile reexaminarii se comunica birourilor vamale si directiilor regionale vamale prin intermediul retelei informatice. Sectiunea a 2-a Suspendarea statului de agent economic autorizat Art. 34. - (1) Statutul de AEA se suspenda în cazul în care se constata nerespectarea conditiilor sau criteriilor de acordare ale acestui statut sau atunci când s-a comis un act ce poate intra sub incidenta legii penale în legatura cu încalcarea reglementarilor vamale. Înainte de adoptarea unei astfel de decizii, autoritatea vamala comunica pozitia sa persoanei interesate care are dreptul sa-si remedieze 14 situatia sau sa-si exprime punctul de vedere în termen de 30 de zile calendaristice. Cu toate acestea, suspendarea intra în vigoare imediat când aceasta se impune datorita felului sau a gradului de pericol, protectiei securitatii sau sigurantei cetatenilor, sanatatii publice sau a mediului înconjurator. În acest caz, Autoritatea Nationala a Vamilor informeaza imediat birourile vamale si directiile regionale vamale pentru a asigura protectia la nivel national. (2) Cu exceptia cazului în care exista un risc iminent, când situatia de neconformitate nu este clarificata în termenul prevazut la alin. (1) sau în cazul comiterii unui act ce poate intra sub incidenta legii penale în legatura cu încalcarea reglementarilor vamale, Autoritatea Nationala a Vamilor comunica agentului economic ca statutul de AEA este suspendat pentru o durata de 30 de zile calendaristice, astfel încât sa-i permita acestuia sa ia masurile de reglementare a situatiei. Aceeasi notificare este adresata, prin intermediul retelelor informatice, birourilor vamale si directiilor regionale vamale. (3) Pe durata suspendarii, nu se mai beneficiaza de avantajele acordate prin statutul de AEA, inclusiv utilizarea oricarei simplificari sau facilitati acordate potrivit acestui statut. Agentul economic autorizat nu se exclude de la utilizarea oricarei simplificari care a fost autorizata fara legatura cu statutul de AEA sau pentru care poate fi acordat un alt tip de autorizatie. Cu toate acestea, daca în cazul unui certificat AEA – Simplificari Vamale/Securitate si Siguranta, agentul economic nu îndeplineste conditiile prevazute la art. 27, certificatul este suspendat temporar si un certificat AEA – Simplificari Vamale poate fi eliberat la cerere. (4) În cazul în care agentul economic a luat masurile necesare pentru respectarea criteriilor si conditiilor, autoritatea vamala competenta anuleaza suspendarea si informeaza despre aceasta agentul economic interesat, precum si birourile vamale si directiile regionale vamale. În situatia prevazuta la alin. (3) paragraful 2 certificatul original produce din nou efecte, iar certificatul AEA - Simplificari Vamale se revoca. (5) În cazul în care agentul economic interesat nu ia masurile necesare în termen de 30 de zile de la suspendare, Autoritatea Nationala a Vamilor retrage statutul de AEA si comunica aceasta birourilor vamale si directiilor regionale vamale cu ajutorul retelelor informatice. În situatia prevazuta la alin. (3) paragraful 2 certificatul original este retras definitiv si numai un nou certificat AEA -Simplificari Vamale – Securitate si Siguranta este considerat valid. 15 (6) Autoritatea Nationala a Vamilor poate prelungi suspendarea cu înca o perioada de 30 de zile, daca agentul economic autorizat nu este în masura sa-si reglementeze situatia, dar poate dovedi respectarea conditiilor stabilite daca termenul de suspendare este prelungit. Prevederile alin. (3) paragraful 2, alin. (4) paragraful 2 si alin. (5) paragraful 2 se aplica în mod corespunzator. (7) Agentul economic autorizat poate solicita din proprie initiativa suspendarea statutului sau în cazul în care pentru o anumita perioada nu mai poate îndeplini unele conditii care au stat la baza acordarii acestui statut. În acest caz informeaza Autoritatea Nationala a Vamilor indicând si termenul limita pâna la care va lua masurile necesare pentru îndeplinirea conditiilor si reglementarea situatiei. În acest caz, dispozitiile alin. (2) – (4) se aplica în mod corespunzator. Termenul indicat în notificare poate fi prelungit de Autoritatea Nationala a Vamilor când agentul economic demonstreaza buna credinta. În caz contrar, statutul de AEA este retras de Autoritatea Nationala a Vamilor care comunica acest lucru birourilor vamale si directiilor regionale vamale utilizând retelele informatice vamale. Sectiunea a 3-a Retragerea statutului de agent economic autorizat Art. 35. – (1) Statutul de AEA este retras daca nu se respecta masurile prevazute la art. 34 alin. (4) sau în cazul aplicarii sanctiunilor, ramase definitive, pentru încalcarea reglementarilor vamale. (2) Statutul de AEA poate fi retras si la cererea agentului economic. (3) Retragerea produce efecte juridice din ziua urmatoare notificarii. Daca în cazul unui certificat AEA –simplificari vamale/securitate si siguranta, agentul economic în cauza nu îndeplineste conditiile prevazute la art. 27, certificatul se revocasi un nou certificat AEAsimplificari vamale poate fi eliberat. (4) Autoritatea Nationala a Vamilor comunica imediat, prin intermediul retelelor informatice, birourilor vamale si directiilor regionale vamale masura retragerii. (5) Cu exceptia cazului prevazut la alin. (2), agentul economic nu poate prezenta o noua cerere de acordare a statutului de agent economic autorizat în urmatorii 3 ani de la data retragerii. 16 CAPITOLUL III Schimbul de informatii Art. 36. – (1) Agentul economic autorizat informeaza Autoritatea Nationala a Vamilor în legatura cu orice eveniment care i-ar putea afecta statutul, inclusiv cu modificarile intervenite în sistemul sau contabil sau în procedurile sale administrative ori logistice. (2) Toate informatiile utile primite sau detinute de Autoritatea Nationala a Vamilor se comunica de aceasta birourilor vamale si directiilor regionale vamale la care agentul economic autorizat îsi exercita activitatea. (3) Daca Autoritatea Nationala a Vamilor revoca pentru agentul economic autorizat o autorizatie specifica pentru utilizarea unei anumite simplificari vamale, aceasta este notificata biroului vamal. Art. 37. – Datele din cererile transmise pe cale electronica, certificatele AEA si, daca este cazul, suspendarea sau retragerea lor, precum si orice alte informatii despre acestea sunt stocate într-o baza de date la nivelul Autoritatii Nationale a Vamilor, fiind aplicabile în mod corespunzator dispozitiile art. 41 din Codul vamal. TITLUL IV ORIGINEA MARFURILOR CAPITOLUL I Originea nepreferentiala Art. 38. -Prelucrarea sau transformarea în urma careia produsul obtinut se încadreaza la o pozitie tarifara din Nomenclatura Combinata diferita de cea a materialelor utilizate în fabricare, se considera prelucrare sau transformare substantiala. Art. 39. -Se considera prelucrari sau transformari insuficiente pentru a conferi produselor originea, indiferent daca se schimba sau nu pozitia tarifara, urmatoarele operatiuni: a) operatiuni destinate sa asigure pastrarea produselor în buna stare pe durata transportului si depozitarii, cum ar fi ventilatie, întindere, uscare, eliminare a partilor deteriorate, refrigerare, conservarea în apa sulfitata sau în saramurasi alte operatiuni similare; b) operatiuni simple constând din înlaturarea prafului, separarea, cernerea, sortarea, clasificarea, asortarea inclusiv alcatuirea de seturi, spalarea, debitarea, vopsirea; 17 c) schimbari de ambalaje si separari sau unificari de loturi ori simpla ambalare în saci, lazi, cutii, fixarea pe plansete si alte operatiuni simple de ambalare; d) aplicarea de însemne, etichete, marci sau alte semne distinctive pe produse sau pe ambalajele acestora; e) simpla asamblare a partilor în vederea constituirii unui produs complet; f) o combinatie de doua sau mai multe operatiuni prevazute la lit. a)-e). Art. 40. -(1) Bunurile transportate în mai multe transporturi, în stare neasamblata, sunt considerate, în vederea stabilirii originii, ca un singur bun. (2) Ambalajele sunt considerate ca având aceeasi origine cu bunurile pe care le contin. În cazul în care ambalajele sunt declarate separat de bunuri, originea acestora se determina pe baza regulilor stabilite în Codul vamal si în prezentul regulament. (3) Pentru determinarea originii bunurilor, nu se ia în considerare originea produselor energetice, instalatiilor, masinilor, uneltelor utilizate în fabricarea si prelucrarea bunurilor. Art. 41. -(1) Accesoriile, piesele de schimb sau uneltele livrate împreuna cu echipamente, masini, aparate sau vehicule, care fac parte din dotarea standard a acestora, se considera ca având aceeasi origine ca si echipamentele, masinile, aparatele sau vehiculele respective. (2) Piesele de schimb esentiale ce se folosesc la echipamente, masini, aparate sau vehicule puse în libera circulatie sau exportate anterior se considera ca având aceeasi origine ca si echipamentele, masinile, aparatele sau vehiculele respective, cu conditia respectarii prevederilor referitoare la piesele de schimb din prezentul capitol . Art. 42. -Prezumtia de origine prevazuta la art. 41 se accepta numai daca: a) aceasta este necesara pentru importul în tara de destinatie; b) încorporarea respectivelor piese de schimb esentiale în echipamente, masini, aparate sau vehicule în faza de productie nu ar fi influentat originea acestora. Art. 43. - (1) În sensul aplicarii art. 41 prin Echipament, masina, aparat sau vehicul – se întelege marfurile enumerate în sectiunile XVI, XVII si XVIII ale Nomenclaturii Combinate, denumita în continuare N.C. (2) În sensul aplicarii art. 41 prin Piese de schimb esentiale – se întelege piesele care îndeplinesc cumulativ urmatoarele conditii: 18 a) sa fie componente în absenta carora nu se poate asigura functionarea corecta a produselor prevazute la alin. (1) puse în libera circulatie sau exportate anterior; b) sa fie caracteristice acelor marfuri; c) sa fie prevazute pentru întretinerea curentasi înlocuirea unor piese de acelasi tip care s-au deteriorat sau au devenit inutilizabile. Art. 44. -(1) Cererea prezentata autoritatilor competente sau institutiilor abilitate în vederea obtinerii unui certificat de origine pentru piese de schimb esentiale, precum si certificatul de origine trebuie sa contina o declaratie a persoanei interesate, din care sa rezulte ca respectivele marfuri sunt destinate întretinerii curente a unui echipament, masina, aparat sau vehicul exportat anterior, împreuna cu descrierea exacta a respectivului echipament, masina, aparat sau vehicul. (2) În situatia în care este posibil, persoana interesata precizeaza, de asemenea, datele înscrise în certificatul de origine privind autoritatea emitenta, numarul si data eliberarii certificatului, sub acoperirea caruia s-a exportat echipamentul, masina, aparatul sau vehiculul pentru a carui întretinere sunt destinate piesele. Art. 45. -În situatia în care originea pieselor de schimb esentiale în sensul art. 41 trebuie dovedita la punerea lor în libera circulatie prin prezentarea unui certificat de origine, certificatul trebuie sa contina datele prevazute la art. 44. Art. 46. -Pentru a asigura aplicarea regulilor prevazute în prezentul capitol pentru piesele de schimb esentiale, autoritatile competente pot solicita dovezi suplimentare, cum ar fi: a) prezentarea facturii sau a unei copii a facturii aferente echipamentului, masinii, aparatului sau vehiculului pus în libera circulatie sau exportat anterior; b) contractul sau o copie a contractului sau orice alt document care sa dovedeasca faptul ca livrarea se face ca parte a serviciului normal de întretinere. Art. 47. -În situatia în care originea unei marfi este sau trebuie dovedita la import prin prezentarea unui certificat de origine, acest certificat trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii: a) sa fie întocmit de o autoritate sau organism abilitat în acest scop de catre tara emitenta; b) sa certifice fara nici un dubiu ca marfa respectiva îsi are originea într-o anumitatara; c) sa contina toate datele necesare pentru identificarea produsului la care se refera, în mod deosebit la numele expeditorului, numarul de 19 colete, natura lor, marcajele si numerele coletelor, tipul de marfa, greutatea brutasi neta a marfii; datele privind greutatea se pot înlocui cu alte date, cum ar fi numarul sau volumul, când marfa este supusa unor modificari considerabile de greutate pe durata transportului sau când greutatea sa nu poate fi apreciata sau când identificarea se realizeaza în mod normal prin alte caracteristici de acest fel. Art. 48. -(1) Certificatul de origine eliberat de autoritatile competente sau organismele abilitate din România trebuie sa respecte conditiile stabilite la art. 47 lit. a) si c). (2) Cererea de eliberare a certificatului de origine si certificatul de origine se întocmesc pe formularele corespunzatoare modelelor din anexa nr. 4. (3) Certificatul de origine atesta ca marfurile provin din România. Art. 49. -(1) Certificatele de origine se elibereaza pe baza cererii scrise a persoanei interesate. (2) În situatii justificate, în special în cazul în care solicitantul desfasoara permanent operatiuni de export, autoritatile competente pot renunta sa solicite depunerea unei cereri pentru fiecare operatiune de export, cu conditia respectarii dispozitiilor referitoare la origine. (3) În situatia în care cerintele comerciale impun aceasta, se pot elibera unul sau mai multe exemplare ale unui certificat de origine. Art. 50. -(1) Certificatul are dimensiunile de 210 x 297 mm. Se accepta o toleranta în lungime de maximum 5 mm în minus sau 8 mm în plus. Hârtia folosita este de culoare alba fara pasta mecanica, finisata pentru scris si cântarind cel putin 64 g/m2 sau între 25 si 30 g/m2 când se foloseste hârtie pentru posta aeriana. Imprimarea pe fond a certificatului este ghiosata, de culoare sepia, astfel încât sa evidentieze orice falsificare prin mijloace mecanice sau chimice. (2) Autoritatea emitenta îsi poate rezerva dreptul de a tipari formularele certificatelor de origine sau poate încredinta tiparirea lor unor tipografii autorizate. În acest din urma caz, fiecare certificat trebuie sa includa o referire la aceasta autorizatie. Pe fiecare certificat se mentioneaza numele si adresa tipografiei sau un semn prin care aceasta sa poata fi identificata. Certificatul trebuie sa contina, de asemenea, un numar de serie imprimat sau stampilat, cu ajutorul caruia sa poata fi identificat. Art. 51. -Formularul de cerere si certificatul de origine se completeaza prin procedee mecanografice sau de mâna cu litere de tipar, în mod identic, în limba româna sau, în functie de uzantele si cerintele comerciale, într-o limba de circulatie internationala. 20 Art. 52. -Fiecare certificat de origine prevazut la art. 48 are un numar de serie prin care sa poata fi identificat. Cererea pentru certificat si toate exemplarele certificatului trebuie sa aiba acelasi numar. În plus, autoritatea competenta sau organismul abilitat din România numeroteaza aceste documente în ordinea eliberarii lor. Art. 53. -Autoritatea competenta decide ce date suplimentare sa se înscrie, daca este cazul, în cerere. Aceste date suplimentare trebuie sa se limiteze la strictul necesar. Art. 54. - Autoritatea competenta sau organismul abilitat din România care a eliberat certificate de origine trebuie sa pastreze cererile timp de minim doi ani. CAPITOLUL II Originea preferentiala Art. 55. -Regimul tarifar preferential prevazut de acordurile internationale la care România este parte se acorda în conditiile stabilite de aceste acorduri. Dovada originii si documentele probatorii, precum si metodele de cooperare administrativa sunt cele prevazute de fiecare acord în parte. TITLUL V VALOAREA ÎN VAMA CAPITOLUL I Dispozitii generale Art. 56. -Procedura de determinare a valorii în vama este cea prevazuta în Acordul privind aplicarea articolului VII al Acordului general pentru tarife vamale si comert 1994, ratificat prin Legea nr. 133/1994, publicata în Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 360 din 27 decembrie 1994, cu modificarile ulterioare, denumit în continuare Acord si în Codul vamal al României. Art. 57. -În scopul aplicarii art. 1 din Acord, pentru marfurile al caror pret nu a fost efectiv platit la momentul evaluarii în scop vamal, pretul de platit la data stabilita potrivit tranzactiei se ia în considerare, ca regula generala, drept baza pentru determinarea valorii în vama. Art. 58. - (1) În scopul aplicarii art. 1 paragraful 1 din Acord, în cazul în care marfurile declarate pentru punerea în libera circulatie constituie o parte dintr-o cantitate mai mare de marfuri de acelasi fel, cumparate în cadrul aceleiasi tranzactii, pretul efectiv platit sau de platit este pretul 21 calculat proportional în functie de cantitatile declarate raportate la cantitatea total cumparata. Repartizarea proportionala a pretului efectiv platit sau de platit se aplicasi în cazul pierderii partiale sau în cazul în care marfurile de evaluat au fost deteriorate înainte de punerea în libera circulatie. (2) Dupa punerea în libera circulatie a marfurilor poate fi luata în considerare o modificare a pretului efectiv platit sau de platit facuta de vânzator în beneficiul cumparatorului, în scopul determinarii valorii în vama în concordanta cu dispozitiile art. 1 din Acord, daca se demonstreaza fata de autoritatea vamala ca: a) marfurile prezentau defecte în momentul acceptarii declaratiei vamale de catre autoritatea vamala; b) vânzatorul a modificat pretul în executarea unei obligatii de garantie prevazuta în contractul de vânzare, încheiat înainte de punerea în libera circulatie a marfurilor; c) caracterul defectuos al marfurilor respective nu a fost luat deja în considerare în contractul de vânzare al marfurilor. (3) Pretul efectiv platit sau de platit pentru marfuri, modificat conform prevederilor alin. (2), poate fi luat în considerare numai daca aceasta modificare a fost facuta în cadrul unei perioade de 12 luni de la data acceptarii declaratiei de punere în libera circulatie a marfurilor. Art. 59. -(1) În sensul art. 1 din Acord, faptul ca marfurile care fac obiectul unei vânzari sunt declarate pentru punerea în libera circulatie trebuie sa fie considerat drept o indicatie suficienta ca ele au fost vândute pentru export cu destinatia teritoriul vamal al României. În cazul vânzarilor succesive efectuate anterior evaluarii, o asemenea indicatie o constituie numai ultima vânzare, cea care a condus la introducerea marfurilor în teritoriul vamal al României, sau o vânzare care are loc pe teritoriul vamal al României înainte de punerea în libera circulatie a marfurilor. Când pretul declarat se refera la o vânzare care are loc anterior ultimei vânzari în baza careia marfurile au fost introduse în teritoriul vamal al României, trebuie sa se demonstreze autoritatii vamale ca aceasta vânzare a marfurilor a avut loc în vederea exportului cu destinatia teritoriul vamal al României. Prevederile art. 74 – 78 se aplica în mod corespunzator. (2) În situatia în care marfurile sunt utilizate într-o altatara între momentul vânzarii si momentul punerii în libera circulatie, nu se impune ca valoarea în vama sa fie valoarea de tranzactie. Singura conditie pe care cumparatorul trebuie sa o îndeplineasca este aceea de a fi parte la contractul de vânzare. Art. 60. -(1) În situatia în care, prin aplicarea art. 1 paragraful 1 lit. b) din Acord, se constata ca vânzarea sau pretul marfurilor importate sunt 22 subiectul unei conditii sau al unei prestatii referitoare la aceste marfuri, a caror valoare poate fi determinata, aceasta valoare este considerata ca o plata indirecta a unei parti a pretului efectiv platit sau de platit efectuata de cumparator vânzatorului, cu exceptia urmatoarelor cazuri: a) conditia sau prestatia se refera la activitatile, inclusiv cele care se refera la comercializarea marfurilor de evaluat, prevazute la punctul 2 al notei relative la art. 1 din Acord privind pretul efectiv platit sau de platit; b) conditia sau prestatia se refera la unul din elementele care trebuie adaugate pretului efectiv platit sau de platit conform art. 8 din Acord si art. 57 alin. (2) din Codul vamal. (2) În sensul alin. (1) lit. a), prin expresia activitati care se refera la comercializare se înteleg toate activitatile privind publicitatea si promovarea vânzarii marfurilor respective, precum si toate activitatile referitoare la garantiile aferente acestor marfuri. Activitatile de acest fel trebuie considerate ca fiind întreprinse de cumparator în contul sau chiar daca ele rezulta dintr-o obligatie a cumparatorului stabilita în baza unui contract încheiat cu vânzatorul. (3) În cazul în care ambalajele la care se face referire la art. 8 paragraful 1 lit. a)ii) din Acord fac obiectul unor introduceri repetate în tara, la solicitarea declarantului se va repartiza costul acestora în mod corespunzator pentru a fi inclus în valoarea în vama a marfurilor importate, conform principiilor de contabilitate general admise. (4) În aplicarea prevederilor art. 8 paragrafului 1 lit. b)iv) din Acord, costurile cercetarii si al planurilor preliminare de design nu se includ în valoarea în vama. (5) Prevederile art. 57 alin. (3) din Codul vamal se aplica în mod corespunzator când valoarea în vama se determina prin aplicarea altei reguli de evaluare decât cea a valorii de tranzactie. Art. 61. - (1) La cererea unei persoane interesate, Autoritatea Nationala a Vamilor poate autoriza determinarea pe baza unor criterii corespunzatoare si specifice: a) a unor elemente care trebuie adaugate la pretul efectiv platit sau de platit conform art. 8 paragraful 1 din Acord si a art. 57 alin. (2) din Codul vamal, dar care nu sunt cuantificabile la momentul nasterii datoriei vamale; b) a unor elemente care nu se includ în valoarea în vama conform prevederilor art. 57 alin. (3) din Codul vamal, cu punctului 3 al notei relative la art. 1 din Acord privind pretul efectiv platit sau de platit, cu art. 8 paragraful 1 lit.a)i) din Acord si cu punctul 1 al notei relative la paragraful 1c) de la art. 8 din Acord, dar care nu sunt distincte de pretul efectiv platit sau de platit la momentul nasterii datoriei vamale. 23 În aceste cazuri, valoarea în vama declarata nu este considerata provizorie în sensul prevederilor art. 199 alin. (3). (2) Autorizatia se acorda daca sunt îndeplinite urmatoarele conditii: a) îndeplinirea procedurii prevazute la art. 201 ar reprezenta, în aceste circumstante, costuri administrative disproportionate; b) aplicarea regulilor de evaluare prevazute la art. 2 – 7 din Acord este inadecvata în aceste circumstante particulare; c) exista motive temeinice pentru a considera ca suma reprezentând cuantumul drepturilor de import care trebuie încasata în perioada de valabilitate a autorizatiei nu va fi mai mica decât cea care ar fi fost perceputa în absenta unei astfel de autorizatii; d) concurenta între agentii economici nu este distorsionata. (3) Normele de autorizare se stabilesc de Autoritatea Nationala a Vamilor si se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I. CAPITOLUL II Dispozitii referitoare la redevente si drepturi de licenta Art. 62. -(1) În sensul art. 8 paragraful 1 lit.c) din Acord, prin redevente si drepturi de licenta se întelege, în special, plata pentru utilizarea drepturilor referitoare la: a) producerea marfurilor importate, în special brevete, lucrari de design, modele si procese de fabricatie; b) vânzarea pentru export a marfurilor importate, în special marci de fabrica sau de comert, lucrari de design înregistrate; c) utilizarea sau revânzarea marfurilor importate, în special drepturi de autor, procedee de fabricatie încorporate inseparabil în marfurile importate. (2) Fara a aduce atingere notei relative la paragraful 1c) de la art. 8 din Acord, în cazul în care valoarea în vama se determina pe baza art. 1 din Acord, redeventa sau dreptul de licenta se adauga pretului efectiv platit sau de platit numai daca aceasta plata se refera la marfurile de evaluat si constituie o conditie a vânzarii acestor marfuri. Art. 63. -(1) În situatia în care marfa importata reprezinta numai un element sau o componenta a marfurilor produse în România, se efectueaza o ajustare a pretului efectiv platit sau de platit pentru marfa importata numai daca redeventa sau dreptul de licenta se refera la aceasta marfa. (2) Faptul ca marfurile se importa neasamblate sau trebuie sa sufere prelucrari minore înainte de revânzare, precum diluarea sau 24 ambalarea, nu reprezinta un temei pentru a considera ca redeventa sau dreptul de licenta nu se refera la marfurile importate. (3) În concordanta cu nota relativa la paragraful 3 de la art. 8 din Acord, daca redeventa sau dreptul de licenta se refera în parte la marfurile importate si în parte la alte elemente sau parti componente adaugate marfurilor dupa ce au fost importate sau se refera la activitati si servicii care au loc dupa efectuarea importului, se va efectua o repartizare proportionala a acestora numai pe baza unor date obiective si cuantificabile. Art. 64. -O redeventa sau un drept de licenta referitoare la dreptul de folosire a unei marci de fabrica sau de comert se adauga la pretul efectiv platit sau de platit pentru marfurile importate numai daca: a) redeventa sau dreptul de licenta se refera la marfuri care se revând în aceeasi stare sau care sunt supuse numai unor prelucrari minore dupa import; b) marfurile se comercializeaza sub o marca înregistrata, aplicata înainte sau dupa import, pentru care se plateste redeventa sau dreptul de licenta; si c) cumparatorul nu are libertatea de a obtine astfel de marfuri de la alte persoane care nu sunt legate de vânzator. Art. 65. -În situatia în care cumparatorul achita o redeventa sau un drept de licenta catre un tert, conditiile prevazute la art. 62 alin. (2) sunt îndeplinite numai daca vânzatorul sau o persoana legata de acesta cere cumparatorului sa efectueze acea plata. Art. 66. -În situatia în care modalitatea de calcul a sumei reprezentând o redeventa sau un drept de licenta face referire la pretul marfurilor importate, se considera ca plata acestei redevente sau drept de licenta se refera la marfurile de evaluat, cu exceptia cazului în care se probeaza altfel. Faptul ca suma se calculeaza fara a se tine cont de pretul marfurilor importate, nu reprezinta un temei pentru a considera ca plata acestei redevente sau a dreptului de licenta nu se refera la marfurile de evaluat. Art. 67. -În aplicarea prevederilor art. 8 paragraful 1 lit. c) din Acord nu se ia în considerare tara de resedinta a persoanei care beneficiaza de plata redeventei sau a dreptului de licenta. CAPITOLUL III Dispozitii referitoare la cheltuielile de transport Art. 68. -În aplicarea prevederilor art. 57 alin. (2) lit. a) din Codul vamal si a punctului 3 b) al notei relative la art. 1 din Acord privind pretul efectiv platit sau de platit: 25 a) în situatia în care marfurile sunt transportate cu acelasi mijloc de transport pâna la un punct situat dupa locul de introducere în teritoriul vamal al României, cheltuielile de transport sunt repartizate proportional cu distanta parcursa în exteriorul si în interiorul teritoriului vamal al României, numai daca nu sunt prezentate autoritatii vamale justificari care sa arate costurile care ar fi fost suportate în conformitate cu un tarif obligatoriu si general pentru transportul marfurilor pâna la locul de introducere pe teritoriul vamal al României; b) în situatia în care marfurile sunt facturate la un pret unic franco destinatie care corespunde pretului la locul de introducere în teritoriul vamal al României, cheltuielile de transport în interiorul României nu se deduc din acest pret. O astfel de deducere poate fi admisa daca se prezinta autoritatii vamale justificari din care sa rezulte ca pretul franco frontiera este mai mic decât pretul franco destinatie. Prin pret franco la destinatie sau la frontiera se întelege pretul de la locul în care vânzatorul îsi îndeplineste obligatia de livrare a marfurilor; c) în situatia în care transportul se efectueaza cu titlu gratuit sau este efectuat cu mijloace de transport apartinând cumparatorului marfurilor, cheltuielile de transport pâna la locul de introducere în teritoriul vamal al României, calculate pe baza unui tarif aplicabil în mod normal transporturilor de acelasi tip, se includ în valoarea în vama a marfurilor importate. Art. 69. -(1) Taxele postale referitoare la marfurile expediate prin intermediul postei, suportate pâna la locul de destinatie, se includ în valoarea în vama a marfurilor respective, cu exceptia taxelor postale suplimentare suportate pe teritoriul României. (2) În situatia în care se determina valoarea expeditiilor fara caracter comercial, nu se efectueaza nici o ajustare a valorii declarate în ceea ce priveste astfel de taxe. CAPITOLUL IV Dispozitii referitoare la cursul de schimb Art. 70. - În sensul prezentului capitol prin termenii de mai jos se întelege: 1. Curs înregistrat– cel mai recent curs de schimb al pietei valutare din România calculat de Banca Nationala a României. 2. Publicat - adus la cunostinta publicului în conformitate cu prevederile specifice stabilite de Banca Nationala a României. 3. Moneda - orice unitate monetara folosita pe piata internationala sau ca mijloc de decontare între autoritati monetare. 26 Art. 71. -(1) Când elementele utilizate pentru determinarea valorii în vama sunt exprimate, la data stabilirii acesteia, în alta moneda decât cea nationala, transformarea în lei a valorii în vama se face la cursul înregistrat în penultima zi de miercuri a lunii si publicat în acea zi. (2) Cursul înregistrat în penultima zi de miercuri a lunii se foloseste pe durata lunii calendaristice urmatoare daca nu este înlocuit de un curs stabilit conform prevederilor art. 72. (3) În cazul în care cursul de schimb nu este înregistrat în penultima zi de miercuri sau, în cazul în care fiind înregistrat, nu a fost publicat în acea zi, ultimul curs înregistrat si publicat în precedentele 14 zile se considera curs înregistrat pentru respectiva zi de miercuri. Art. 72. - (1) În cazul în care cursul de schimb înregistrat în ultima zi de miercuri a unei luni si publicat în acea zi difera cu 5% sau mai mult fata de cursul stabilit conform prevederilor art. 71 pentru a intra în vigoare în luna urmatoare, cursul îl înlocuieste pe acesta din urma începând din prima zi de miercuri a lunii respective. (2) În cazul în care în cadrul unei perioade de aplicare, conform dispozitiilor alin. (1), cursul înregistrat într-o zi de miercuri si publicat în acea zi difera cu 5% sau mai mult fata de cursul folosit în conformitate cu prezentul capitol, cursul îl înlocuieste pe acesta din urmasi intra în vigoare în urmatoarea zi de miercuri. Cursul înlocuitor ramâne în vigoare în perioada ramasa din luna curenta, daca acest curs nu se înlocuieste ca urmare a aplicarii dispozitiilor din prezentul alineat. (3) În cazul în care cursul de schimb nu este înregistrat într-o zi de miercuri sau, daca a fost înregistrat, nu a fost publicat în acea zi, pentru aplicarea alin. (1) si (2), cursul înregistrat este cursul cel mai recent publicat anterior acelei zile de miercuri. Art. 73. - (1) În cazul în care autoritatea vamala, la cererea declarantului, accepta ca acesta sa furnizeze sau sa prezinte ulterior unele detalii cu privire la declaratia pentru punere în libera circulatie, sub forma unei declaratii globale, periodice sau recapitulative, se poate stabili folosirea unui singur curs la transformarea în lei a elementelor utilizate pentru determinarea valorii în vama, când acestea sunt exprimate în alta moneda decât cea nationala. În acest caz, cursul utilizat este cel valabil în prima zi a perioadei acoperite de declaratia vamala respectiva. (2) Valoarea în vama a marfurilor de export, înscrisa în declaratia vamala, se exprima în valuta agreata de Banca Nationala a României si se considera franco frontiera româna. 27 CAPITOLUL V Declararea elementelor si documente care trebuie prezentate Art. 74. -(1) În situatia în care este necesar sa se determine valoarea în vama a marfurilor în conformitate cu prevederile Acordului si Codului vamal, o declaratie cu elementele referitoare la valoarea în vama, denumita declaratie pentru valoarea în vama, se anexeaza la declaratia vamala întocmita pentru marfurile importate. Declaratia pentru valoarea în vama se întocmeste pe un formular D.V. 1 corespunzator modelului din anexa nr. 5a), la care se adauga, dupa caz, unul sau mai multe formulare D.V.1 bis potrivit modelului din anexa nr. 5b) . (2) Declaratia pentru valoarea în vama prevazuta la alin. (1) se întocmeste numai de o persoana care este stabilita în România si detine toate elementele relevante privind marfurile în cauza. (3) Declaratia pentru valoarea în vama nu se depune în cazurile în care valoarea în vama a marfurilor respective nu se poate determina prinaplicarea art. 1 din Acord. În astfel de cazuri, persoana prevazuta la alin. (2) prezinta autoritatii vamale sau face demersuri pentru ca autoritatii vamale sa i se prezinte orice alte informatii care pot fi cerute în scopul determinarii valorii în vama; aceste informatii se furnizeaza sub forma si în modul prevazut de autoritatea vamala. (4) Depunerea la biroul vamal a unei declaratii conform alin. (1), angajeaza responsabilitatea persoanei prevazute la alin. (2) în ceea ce priveste: a) exactitatea si integralitatea elementelor înscrise în declaratie; b) autenticitatea documentelor prezentate în sustinerea acestor elemente; si c) prezentarea oricaror informatii sau documente suplimentare necesare pentru determinarea valorii în vama a marfurilor. Art. 75. -(1) Autoritatea vamala nu va solicita prezentarea declaratiei pentru valoarea în vama în una din urmatoarele situatii: a) valoarea în vama a marfurilor importate în cadrul unei livrari nu depaseste echivalentul sumei de 1000 euro, cu conditia ca acestea sa nu reprezinte livrari esalonate sau multiple de la acelasi expeditor pentru acelasi destinatar; b) importurile respective nu au caracter comercial; c) pentru marfurile importate nu se datoreaza drepturi de import, potrivit reglementarilor legale; d) valoarea marfurilor importate este stabilita, prin reglementari legale, în suma fixa. 28 (2) Pentru marfurile care fac obiectul unor trimiteri continue de la acelasi vânzator catre acelasi cumparator, în aceleasi conditii comerciale, autoritatea vamala poate renunta la solicitarea prezentarii, împreuna cu fiecare declaratie vamala, a tuturor elementelor prevazute în declaratia pentru valoarea în vama, dar trebuie sa solicite prezentarea acestor elemente de fiecare data când intervin modificari si, cel putin, o data la trei ani. (3) O dispensa acordata în conformitate cu prevederile acestui articol poate fi retrasasi se poate solicita depunerea unui formular D.V.1 în cazul în care se constata ca nu a fost sau nu mai este respectata una din conditiile necesare pentru acordarea acesteia. Art. 76. - În situatia în care se utilizeaza sistemul informatic sau în cazul în care marfurile respective fac obiectul unei declaratii globale, periodice sau recapitulative, autoritatea vamala poate aproba ca prezentarea elementelor solicitate pentru determinarea valorii în vama sa se faca în forme variate. Art. 77. - Persoana prevazuta la art. 74 alin. (2) trebuie sa prezinte autoritatii vamale factura pe baza careia se declara valoarea marfurilor importate. În cazul în care valoarea în vama se declara în scris, o copie se retine de autoritatea vamala. Art. 78. -(1) Daca autoritatea vamala are motive justificate sa se îndoiasca de faptul ca, conform prevederilor art. 1 din Acord, valoarea în vama declarata este pretul efectiv platit sau de platit, atunci aceasta nu trebuie în mod obligatoriu sa determine valoarea în vama a marfurilor importate pe baza regulii valorii de tranzactie. (2) În situatia în care autoritatea vamala are motive cum ar fi cele prevazute la alin. (1) poate solicita informatii suplimentare conform prevederilor art. 74 alin. (4). Daca autoritatea vamala are în continuare dubii, înainte de a lua o decizie finala trebuie sa comunice persoanei interesate, în scris daca este cerut astfel, motivele de îndoialasi acorda acestei persoane un termen de raspuns. Când este luata o decizie finala, autoritatea vamala va comunica persoanei interesate, în scris, aceasta decizie si ratiunile care au stat la baza acesteia. CAPITOLUL VI Alte dispozitii Art. 79. -(1) Pentru marfurile care nu fac obiectul unor tranzactii comerciale, primite de persoanele juridice, valoarea în vama este valoarea înscrisa în documentele primite de la expeditorul extern. (2) Pentru marfurile ale caror preturi definitive se stabilesc pe baza de cotatii bursiere si pentru marfurile a caror valoare definitiva se determina pe baza rezultatelor determinarilor cantitative si calitative efectuate potrivit 29 conditiilor mentionate în contractele comerciale, valoarea în vama se determina pe baza facturii pro forma emise de furnizor, cu preturile cunoscute la data întocmirii acesteia. În termen de 150 de zile de la data declaratiei vamale se depune factura definitiva pe baza careia se fac regularizarile privind obligatiile de plata în vama. (3) În cazul bunurilor introduse în tara de persoane fizice valoarea în vama se stabileste de ministrul finantelor publice. Art. 80. -Valoarea în vama a marfurilor de export ale caror preturi definitive se stabilesc pe baza de cotatii bursiere sau pe baza rezultatelor determinarilor cantitative si calitative, efectuate potrivit conditiilor mentionate în contractele comerciale, se determina conform prevederilor art. 79 alin. (2). Art. 81. -Avizele de evaluare în vama, comentariile si notele explicative emise de Comitetului tehnic de evaluare în vama, constituit pe baza Acordului de la Marrakech privind constituirea Organizatiei Mondiale de Comert, ratificat de România prin Legea nr. 133/1994, cu modificarile ulterioare, se adopta de Autoritatea Nationala a Vamilor si se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I. TITLUL VI INTRODUCEREA MARFURILOR PE TERITORIUL VAMAL AL ROMÂNIEI CAPITOLUL I Prezentarea la birourile vamale de frontiera a mijloacelor de transport si controlul vamal al acestora Sectiunea 1 Prezentarea la birourile vamale de frontiera a mijloacelor de transport, a documentelor însotitoare ale acestora, precum si a documentelor privind marfurile transportate Art. 82. - Transportatorii marfurilor introduse sau scoase de pe teritoriul vamal al României ori reprezentantii acestora sunt obligati sa prezinte birourilor vamale de la frontiera mijloacele de transport împreuna cu documentele de însotire ale acestora. Art. 83. -(1) La transportul marfurilor pe calea ferata organele cailor ferate sunt obligate sa depuna la biroul vamal din statia de frontiera actul de transmitere a garniturii de tren, dupa intrarea acesteia în tara. Actul de transmitere a garniturii de tren se depune în termenul prevazut în procesul tehnologic de prelucrare a trenurilor sosite din strainatate. 30 (2) Actul de transmitere a garniturii de tren, la iesirea din tara, se depune la biroul vamal înainte de plecarea acesteia, în termenul stabilit prin procesul tehnologic de prelucrare a trenurilor pentru trecerea frontierei de stat, care va fi de cel putin o ora. (3) Actul de transmitere a garniturii de tren cuprinde numarul fiecarui vagon si al scrisorilor de trasura, cantitatea marfurilor si denumirea acestora în limba româna. La iesirea din tara în acest act se vor mentiona, de asemenea, numarul documentului vamal si biroul vamal care l-a emis. Art. 84. - La transportul marfurilor pe cale rutiera transportatorul este obligat sa prezinte biroului vamal, la intrarea sau la iesirea din tara a autovehiculului, certificatul de înmatriculare al acestuia si documentele însotitoare ale marfurilor. Art. 85. -(1) La transportul marfurilor pe cale maritima sau fluviala comandantul, armatorul ori agentul navei care transporta marfuri ce urmeaza sa fie descarcate sau transbordate este obligat sa prezinte biroului vamal, în termen de 24 de ore de la acostare, exemplarul original al manifestului încarcaturii si sa depuna o copie de pe acesta. Manifestul încarcaturii poate fi depus si prin procedee informatice, în cazurile si în conditiile stabilite de Autoritatea Nationala a Vamilor. (2) In cazul în care nu se efectueaza operatiuni de descarcare sau de transbordare a marfurilor nu este necesara depunerea copiei de pe manifestul încarcaturii. (3) Pentru navele care transporta marfuri în vrac, în lipsa manifestului încarcaturii, comandantul, armatorul sau agentul navei poate prezenta o notificare din care sa rezulte datele de identificare a marfurilor. (4) Dupa încarcarea navelor cu marfuri destinate exportului comandantul, armatorul sau agentul navei este obligat sa prezinte biroului vamal originalul manifestului încarcaturii si sa depuna o copie de pe acesta cu cel putin 6 ore înainte de plecarea navei. Art. 86. -(1) La sosirea unei nave, indiferent de pavilionul pe care îl arboreaza, careia i se aplica prevederile Conventiei privind facilitarea traficului maritim international (FAL) adoptata la Londra la 9 aprilie 1965, de Conferinta internationala privind facilitarea voiajului si transportului maritim, modificatasi completata prin amendamentele din 1984, 1986, 1989, 1991, 1993 si 1994, la care România a aderat prin Ordonanta Guvernului nr. 58/1999, aprobata prin Legea nr. 80/2000, comandantul acesteia, prin agentul sau, prezinta autoritatii vamale, în termen de 12 ore de la acostare, originalele si depune copiile urmatoarelor documente: a) declaratia generala; b) declaratia de marfa; c) declaratia privind proviziile navei; 31 d) declaratia privind efectele echipajului; e) lista cuprinzând echipajul; f) lista cuprinzând pasagerii; g) manifestul privind marfurile periculoase; h) declaratia scrisa pentru posta. (2) La plecarea unei nave, indiferent de pavilionul pe care îl arboreaza, careia i se aplica prevederile Conventiei FAL, comandantul acesteia, prin agentul sau, prezinta autoritatii vamale, cu cel putin 6 ore înainte de plecare, originalele si depune copiile urmatoarelor documente: a) declaratia generala; b) declaratia de marfa; c) declaratia privind proviziile navei; d) manifestul privind marfurile periculoase; e) declaratia scrisa pentru posta. (3) La sosirea sau plecarea unei nave, indiferent de pavilionul pe care îl arboreaza, careia nu i se aplica prevederile Conventiei FAL, comandantul sau agentul navei, prezinta autoritatii vamale, în termen de 12 ore de la acostare, respectiv cu cel putin 6 ore înainte de plecare, originalele si depune copiile urmatoarelor documente: a) manifestul încarcaturii; b) manifestul privind marfurile periculoase; c) declaratia privind proviziile navei; d) declaratia scrisa pentru posta. (4) Documentele prevazute la alin. (1) – (3) se dateazasi semneaza de comandant, agentul navei sau de orice alta persoana autorizata corespunzator de catre comandant sau se certifica într-un mod considerat acceptabil de catre autoritatea vamala. Art. 87. - In manifestul încarcaturii se mentioneaza numarul fiecarui conosament sau al scrisorii de trasura fluviale ori al recipisei de bagaje, marcile si numerele de identificare a coletelor, denumirea, cantitatea si, dupa caz, greutatea bruta sau neta a marfurilor, precum si numele/denumirea furnizorului si beneficiarului. Comandantii, armatorii sau agentii navelor sunt obligati sa înscrie pe copia de pe manifestul încarcaturii denumirea marfurilor în limba româna. Art. 88. -(1) Declaratia de marfa depusa la sosirea navei cuprinde urmatoarele informatii: a) numele si nationalitatea navei; 32 b) numele comandantului; c) portul de unde a sosit; d) portul unde este facut raportul; e) identificarea containerelor, marcajele si numerotarea acestora, numarul si tipul pachetelor, cantitatea si descrierea bunurilor; f) numarul documentului de transport pentru cantitatea de marfa care urmeaza a fi descarcata în portul respectiv; g) portul în care marfa ramasa la bord urmeaza a fi descarcata; h) primele porturi de îmbarcare a marfurilor cuprinse în documentele de transport multimodal sau direct în conosamente. (2) Declaratia de marfa depusa la plecarea navei cuprinde urmatoarele informatii: a) numele si nationalitatea navei; b) numele comandantului; c) portul de destinatie; d) identificarea containerului, marcajul si numerotarea bunurilor încarcate în portul respectiv; e) numarul si tipul pachetelor, cantitatea si descrierea marfurilor; f) numarul documentelor cu privire la cantitatea de marfa încarcata în portul respectiv. (3) În scopul descrierii corespunzatoare a numarului si tipului de ambalaj din declaratia de marfa, armatorii si alte parti interesate, trebuie sa se asigure ca unitatea de ambalaj extern a marfurilor este utilizata. Daca marfurile se afla pe palete, numarul si tipul ambalajelor de pe acestea trebuie sa fie mentionat. Când marfurile de pe palete nu sunt ambalate, se utilizeaza cantitatea si descrierea marfurilor de pe palete. (4) Autoritatea vamala accepta în locul declaratiei de marfa un exemplar din manifestul încarcaturii, cu conditia ca acesta sa contina cel putin cerintele prevazute la alin. (1) si (2). (5) Pentru marfa ramasa la bord, autoritatea vamala nu poate sa ceara decât informatii sumare la un numar minim de puncte esentiale. (6) Autoritatea vamala poate accepta un exemplar al documentului de transport, semnat sau certificat, potrivit art. 86 alin. (4) ori o copie certificata, daca natura sau cantitatea marfii permit aceasta si daca orice informatie prevazuta la alin. (1) – (3), care nu apare în astfel de documente, este mentionata în alta parte si este certificata corespunzator. Art. 89. -(1) Autoritatea vamala emite, atunci când conditiile legale sunt îndeplinite, la cererea agentului navei, un permis vamal în care 33 se înscriu datele de identificare a marfurilor care se descarca, se încarca sau se transbordeaza. (2) În situatia în care manifestul încarcaturii a fost depus prin procedee informatice, acceptarea manifestului are valoarea depunerii si aprobarii permisului vamal. Art. 90. -(1) Comandantul, agentul navei sau orice alta persoana autorizata corespunzator de catre comandant are obligatia sa depuna la biroul vamal din port declaratia proviziilor de bord în cel mult 12 ore de la acostarea navei. La convoaiele de nave fara propulsie se poate depune o singura declaratie a proviziilor de bord, pentru întregul convoi, cu liste specificative pentru fiecare nava. (2) Navele care stationeaza sub 12 ore si nu efectueaza operatiuni de descarcare, de încarcare sau de transbordare de marfuri sunt exceptate de la obligatia de a depune declaratia proviziilor de bord. (3) In cazurile în care navele sunt obligate, potrivit legii, sa opreasca în porturile la caile navigabile interioare deschise traficului international pentru efectuarea controlului de intrare în tara, chiar daca nu efectueaza operatiunile prevazute la alin. (2), comandantul, armatorul sau agentul navei este obligat sa depuna imediat declaratia proviziilor de bord. Art. 91. -(1) În declaratia proviziilor de bord sunt înscrise urmatoarele bunuri aflate pe nava: a) armamentul, munitiile, materiile explozive, produsele si substantele stupefiante, psihotrope si toxice, precum si alte bunuri prohibite la introducerea sau la scoaterea din tara; b) produsele din tutun si bauturile alcoolice, apartinând navei si membrilor echipajului; c) alimentele si obiectele nefolosite, de uz curent, apartinând navei; d) bunurile, inclusiv cele de valoare, apartinând membrilor echipajului. (2) Bunurile prevazute la alin. (1) lit. a)-c) se pastreaza sub sigiliu vamal pe toata durata stationarii în port, accesul la acestea fiind permis numai cu aprobarea autoritatii vamale. (3) Bunurile prevazute la alin. (1) lit. d) nu se mentioneaza în declaratia proviziilor de bord daca sunt înscrise în evidentele navei. Art. 92. -(1) Prevederile art. 87 si 89 se aplica în mod corespunzator si la transportul marfurilor pe calea aerului, în acest caz termenul fiind de trei ore de la aterizarea aeronavei, respectiv înainte de decolare. 34 (2) Comandantii aeronavelor sunt obligati sa declare biroului vamal produsele prevazute la art. 91 alin. (1) lit. a), aflate la bord. Art. 93. -În vederea prevenirii fraudelor autoritatea vamala poate impune obligatia de a se depune declaratii de provizii de bord si în cazul altor categorii de mijloace de transport decât cele navale de catre persoanele care raspund de aceste mijloace. Art. 94. -(1) La transportul pe cale postala, organele postale sunt obligate sa prezinte biroului vamal de frontiera lista sacilor postali. (2) La transportul de mesagerie transportatorul este obligat sa prezinte biroului vamal de frontiera lista coletelor. Art. 95. – (1) Marfurile intrate în tara se înscriu, în ordinea sosirii la frontiera, în registrul de evidenta, pe baza documentelor de transport si al celor comerciale. (2) În lipsa documentelor de însotire, înscrierea marfurilor se face pe baza constatarilor autoritatii vamale sau a altor documente prezentate biroului vamal de catre persoana interesata din care sa rezulte marfurile care urmeaza sa primeasca o destinatie vamala. Sectiunea a 2- a Controlul vamal al mijloacelor de transport de marfuri la birourile vamale de frontiera Art. 96. -Controlul vamal al mijloacelor de transport de marfuri la trecerea frontierei de stat consta în identificarea acestora pe baza documentelor de însotire. Art. 97. -La transportul marfurilor pe calea ferata autoritatea vamala, în prezenta organelor cailor ferate, verifica: a) existenta vagoanelor înscrise în actul de transmitere a garniturii de tren. Când autoritatea vamala constata neconcordante privind numarul vagoanelor, organele cailor ferate sunt obligate sa modifice, în mod corespunzator, actul de transmitere; b) exteriorul vagoanelor acoperite care contin marfuri, prin verificarea integritatii sigiliilor, ferestrelor, acoperisului, peretilor si platformei; c) interiorul si exteriorul vagoanelor descoperite care contin marfuri; d) exteriorul locomotivei; e) exteriorul si interiorul anexelor tehnice ale locomotivei si cabina mecanicului. 35 Art. 98. -(1) Vagoanele cu sigilii lipsa sau violate, precum si vagoanele care nu pot fi sigilate se supun si controlului vamal în interior, verificându-se si marfurile continute în acestea. Organele cailor ferate încheie un act constatator al controlului, care se semneazasi de autoritatea vamala. Aceeasi procedura se aplicasi sacilor postali si coletelor. (2) Daca sigiliile nu sunt cele aplicate la expediere, se verifica existenta actelor prin care se atesta aplicarea noilor sigilii. În lipsa unor asemenea acte autoritatea vamala mentioneaza aceasta situatie pe actul de transmitere a garniturii de tren si efectueaza controlul interior al mijlocului de transport si al marfurilor. Rezultatul acestui control se consemneaza într-un proces-verbal întocmit conform procedurii prevazute la alin. (1). Fac exceptie de la aceasta regula vagoanele care nu pot fi sigilate, precum si vagoanele descoperite. (3) Actele constatatoare si procesele-verbale prevazute în prezentul articol se încheie potrivit reglementarilor feroviare internationale. Art. 99. -(1) La transportul marfurilor pe calea rutiera autoritatea vamala controleaza exteriorul autovehiculului, cabina acestuia si, dupa caz, agregatul frigorific. La mijloacele de transport rutiere fara încarcatura se efectueazasi controlul compartimentului de marfuri. (2) Daca la controlul exterior al autovehiculului se constata sigilii lipsa sau când sigiliile aplicate la expediere au fost violate ori compartimentul în care se afla marfurile a fost violat sau prelata este deteriorata, se efectueaza controlul interior al autovehiculului si controlul marfurilor. Autoritatea vamala consemneaza rezultatele controlului într-un proces-verbal de constatare, care se semneazasi de transportator. (3) Autoritatea vamala poate dispune efectuarea controlului vamal la unul dintre birourile vamale din interiorul tarii, când nu sunt conditii corespunzatoare de control vamal la intrarea în tara a autovehiculelor. În aceste cazuri autovehiculele se tranziteaza sub sigiliu vamal sau se dirijeaza cu însotitor vamal la cel mai apropiat birou vamal din interiorul tarii, pe directia de destinatie a autovehiculului, unde exista conditii de control vamal. (4) Cheltuielile de transport si de manipulare a marfurilor si cele de deplasare a autoritatii vamale sunt în sarcina transportatorului. Art. 100. -Controlul vamal la sosirea navei se efectueaza în prezenta organelor capitaniei portului, a comandantului, agentului navei sau a unei alte persoane autorizata în mod corespunzator de comandant. Art. 101. -Controlul vamal la sosirea navei consta în verificarea, prin sondaj, a cabinelor, salilor, cambuzelor, restaurantelor si salii masinilor, pentru a se constata daca exista concordanta între declaratia proviziilor de bord si bunurile supuse declararii. Comandantul, agentul navei sau o alta 36 persoana autorizata în mod corespunzator de comandant este obligat sa prezinte autoritatii vamale originalul manifestului încarcaturii. Art. 102. -(1) Dupa efectuarea controlului vamal la sosire, se lasa pentru folosinta comandantului, echipajului si pasagerilor cantitati uzuale de produse din tutun si bauturi alcoolice, în raport cu durata stationarii navei în port, potrivit normelor stabilite în anexa nr. 6. (2) La scoaterea sau la introducerea pe nava a proviziilor de bord, prevazute la art. 91, autoritatea vamala face mentiune pe declaratia proviziilor de bord. (3) Comandantul este obligat ca pe timpul stationarii navei sa foloseasca proviziile sau bunurile înscrise în inventar numai la bord. (4) Comandantul, agentul navei sau o alta persoana autorizata în mod corespunzator de comandant raspund în mod solidar fata de autoritatea vamala de nedeclararea bunurilor, de lipsurile sau substituirile de bunuri mentionate în declaratia proviziilor de bord, precum si de cele aflate în inventarul navei. Art. 103. -(1) În situatia în care o nava descarca marfuri în doua sau mai multe porturi românesti, autoritatile vamale din aceste porturi fac mentiuni pe exemplarul original al manifestului încarcaturii cu privire la operatiunile efectuate, precum si pe cel al declaratiei proviziilor de bord. (2) Autoritatea vamala verifica mentiunile facute în porturile în care nava a acostat anterior si retine o copie de pe manifestul încarcaturii, respectiv de pe declaratia proviziilor de bord. Art. 104. -(1) Comandantul, agentul navei sau o alta persoana autorizata în mod corespunzator de comandant este obligat sa comunice autoritatii vamale plecarea navei cu cel putin 6 ore înainte, în vederea efectuarii controlului vamal. (2) Controlul vamal la plecarea navei consta în verificarea concordantei manifestului încarcaturii cu declaratiile vamale sau permisele vamale eliberate, precum si a concordantei declaratiei proviziilor de bord cu situatia bunurilor înscrise în aceasta. Art. 105. -În timpul efectuarii controlului vamal al navelor este permisa coborârea sau urcarea numai a comandantului, a secundului si a persoanelor bolnave. Art. 106. -Capitania portului permite plecarea navelor în trafic international numai dupa ce autoritatea vamala vizeaza declaratia proviziilor de bord si, dupa caz, manifestul încarcaturii. Art. 107. -Pentru navele sub pavilion strain care intra în santiere navale sau la iernat, comandantul, agentul navei sau o alta persoana autorizata în mod corespunzator de comandant este obligat sa depuna la autoritatea vamala declaratia proviziilor de bord si copia de pe manifestul 37 încarcaturii. Pe toata aceasta perioada navele se afla sub supraveghere vamala. Art. 108. -(1) Controlul vamal în interiorul aeronavelor de marfuri sau de pasageri se efectueaza numai în caz de indicii temeinice de frauda, fara a perturba programul de zbor al aeronavei supuse controlului. (2) Controlul vamal în interiorul aeronavelor de pasageri se efectueaza, la sosire, dupa debarcarea persoanelor, iar la plecare, înainte de îmbarcarea acestora. Art. 109. -(1) Navele pot acosta, iar aeronavele pot ateriza numai în punctele de frontiera unde functioneaza autoritati vamale. (2) In caz de forta majora sau când pe nave ori în aeronave sunt persoane grav bolnave, acostarea sau aterizarea este permisasi în alte locuri decât punctele de frontiera unde functioneaza autoritati vamale. În astfel de situatii comandantul navei ori al aeronavei este obligat sa anunte imediat autoritatea vamala cea mai apropiata pentru a asigura supravegherea pâna la plecare. Art. 110. -Controlul vamal al containerelor transportate cu orice mijloc de transport se efectueaza potrivit normelor prevazute pentru controlul vagoanelor acoperite. CAPITOLUL II Declararea prealabila la sosire Sectiunea 1 Dispozitii generale Art. 111. – Dispozitiile art. 60 din Codul vamal si ale prezentului capitol nu sunt aplicabile: a) importului de energie electrica; b) importului prin conducte; c) scrisorilor, cartilor postale sau tipariturilor; d) marfurilor însotite de declaratiile CN 22 sau CN 23 prevazute de Conventia Postala Universala încheiata la Washington la 15 iunie 1897, ratificata de România prin Decretul nr. 3684 publicat în Monitorul Oficial nr. 207/18 decembrie 1898; e) declaratiilor vamale întocmite prin orice alta actiune conform art. 160, 162, 163 si 166; f) bunurilor aflate în bagajele personale ale calatorilor; g) în cazurile în care este acceptata declaratia verbala, conform art. 154, 157 – 159 si 166; 38 h) bunurilor care circula sub acoperirea carnetului de admitere temporara - ATA sau carnetului de trecere prin vama - CPD; i) marfurilor care circula sub acoperirea formularului 302 utilizat în aplicarea Acordului dintre statele parti la Tratatul Atlanticului de Nord si celelalte state participante la Parteneriatul pentru Pace cu privire la statutul fortelor lor si a protocolului aditional, încheiate la Bruxelles la 19 iunie 1995, ratificate prin Legea nr. 23/1996, cu modificarile ulterioare, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82/22 aprilie 1996. Sectiunea a 2-a Declaratia sumara Art. 112. -(1) Declaratia sumara la care face referire art. 60 din Codul vamal se întocmeste potrivit modelului din anexa nr. 7. Aceasta trebuie sa contina datele, pe cât posibil într-o forma codificatasi sa fie completata în conformitate cu instructiunile stabilite în aceeasi anexa. Declaratia sumara se înregistreaza de biroul vamal de intrare. Prevederile art. 130 si art. 134 se aplica în mod corespunzator. (2) Autoritatea vamala, permite depunerea unei declaratii sumare întocmita în scris, însotita, atunci când este necesar, de liste de încarcare sau alte liste corespunzatoare si continând informatiile cerute pentru o astfel de declaratie în urmatoarele cazuri: a) nu functioneaza sistemul informatic al autoritatii vamale; b) nu functioneaza aplicatia persoanei ce depune declaratia sumara. Utilizarea declaratiei sumare întocmita în scris conform alin. (2) lit. b) se supune aprobarii de catre autoritatea vamala. (3) Declaratia sumara se semneaza sau se certifica de catre persoana care o întocmeste. (4) În situatia în care marfurile intra pe teritoriul vamal al României în procedura de tranzit si datele aferente tranzitului se transfera utilizând tehnologia informatiei si retelele de calculatoare, iar acestea contin elementele necesare pentru o declaratie sumara, datele aferente tranzitului pot fi utilizate ca o declaratie sumara. Cu conditia ca datele aferente tranzitului sa fie transferate în termenele prevazute la art. 113, aceste termene trebuie sa fie respectate chiar daca marfurile au fost plasate în regim de tranzit în afara teritoriului vamal al României. (5) În cazul transportului combinat atunci când mijlocul de transport activ este doar de transport a unui mijloc de transport activ principal, 39 obligatia de prezentare a declaratiei sumare este aferenta mijlocului de transport principal. Sectiunea a 3-a Termene Art. 113. – (1) În cazul traficului maritim declaratia sumara se depune la biroul vamal de intrare, în urmatoarele termene: a) pentru încarcatura containerizata, în alt caz decât cel prevazut la lit. c) cu cel putin 24 de ore înainte de încarcarea în portul de plecare a marfurilor; b) pentru marfurile în vrac, în alt caz decât cel prevazut la lit. c) cu cel putin 4 de ore înainte ca marfurile sa fie introduse pe teritoriul vamal al României; c) daca durata calatoriei este mai mica de 24 de ore, cu cel putin 2 ore înainte ca marfurile sa fie introduse pe teritoriul vamal al României. (2) În cazul traficului aerian declaratia sumara se depune la biroul vamal de intrare, în urmatoarele termene: a) pentru un zbor scurt, cel putin din momentul ridicarii rotilor avionului; b) pentru un zbor lung, cu cel putin 4 ore înainte de sosirea în primul aeroport de pe teritoriul vamal al României. Prin zbor aerian scurt, în sensul prezentului aliniat, se întelege un zbor a carui durata este mai mica de 4 ore calculata de la ultimul aeroport de plecare dintr-o altatara pâna la sosirea în primul aeroport românesc. Toate celelalte zboruri sunt considerate zboruri lungi. Prin ridicarea rotilor unui avion, în sensul prezentului aliniat, se întelege momentul în care avionul decoleaza în mod real. (3) În cazul traficului pe cale feratasi pentru cel realizat în apele teritoriale, declaratia sumara se depune la biroul vamal de intrare cu cel putin 2 ore înainte de sosirea în primul punct de intrare în România. (4) În cazul traficului rutier, declaratia sumara se depune la biroul vamal de intrare cu cel putin 1 ora înainte de sosirea la biroul vamal de intrare în România. (5) Daca declaratia sumara este depusa prin alte procedee decât cele informatice, termenul prevazut la alin. (1) lit. c), alin. (2) lit. a), alin. (3) si (4) este de cel putin patru ore. (6) În situatia în care sistemul informatic al autoritatii vamale nu functioneaza temporar, termenele prevazute la alin. (1) – (4), sunt aplicabile conform procedurii stabilite de autoritatea vamala. 40 Art. 114. -(1) Autoritatea vamala poate sa modifice termenele prevazute la art. 113 alin. (1), atunci când: a) se stabilesc prin acordurile internationale încheiate între România si alte tari, schimburi de date din declaratii într-un termen diferit; b) acordurile internationale încheiate între România si alte tari prevad recunoasterea controalelor de securitate realizate în tara de export. (2) Cu exceptia cazului în care controlul de securitate este efectuat în tara de export, acest termen nu poate fi redus, pentru a permite biroului vamal de intrare sa efectueze o analiza de risc prealabila introducerii marfurilor pe teritoriul vamal al României. (3) Fara a înlatura obligatia prevazuta la art. 60 din Codul vamal si exceptiile prevazute în acest capitol atunci când marfurile prezentate la vama nu sunt acoperite de o declaratie sumara, persoana care a adus marfurile, sau care îsi asuma responsabilitatea pentru transportul marfurilor în teritoriul vamal al României, depune imediat o declaratie sumara. Sectiunea a 4-a Analiza de risc Art. 115. – (1) Dupa receptia informatiilor cuprinse în declaratia sumara, biroul vamal de intrare efectueaza o analiza de risc corespunzatoare, în special în scopul securitatii si sigurantei, înainte de intrarea marfurilor pe teritoriul vamal al României. Daca declaratia sumara a fost depusa la un alt birou vamal decât cel de intrare, biroul vamal de intrare ia în consideratie, concluziile analizei de risc efectuate de primul birou vamal. (2) În situatia în care marfurile care beneficiaza de exceptia privind depunerea declaratiei sumare, potrivit art. 111, sunt introduse pe teritoriul vamal al României, analiza de risc, se efectueaza la prezentarea marfurilor, pe baza declaratiei vamale depusa pentru acestea. (3) Autoritatea vamala efectueaza analiza de risc cât mai repede posibil, fara sa depaseasca termenul corespunzator pentru fiecare tip particular de trafic stabilit la art. 113. Marfurile pot primi liber de vama pentru alte transporturi înainte de expirarea termenelor prevazute la art. 113 daca rezultatele analizei de risc o permit. Art. 116. - (1) În situatia în care o nava sau aeronava urmeaza sa faca escale în mai multe porturi sau aeroporturi aflate pe teritoriul vamal al României si cu conditia ca aceasta sa nu efectueze o escala intermediara în strainatate declaratia sumara se depune în primul port sau aeroport românesc pentru toate marfurile transportate, destinate a fi introduse sau 41 transbordate pe teritoriul vamal al României. Autoritatea vamala din primul port sau aeroport de intrare procedeaza la analiza riscurilor de securitate. (2) În cazul identificarii unor riscuri, biroul vamal din primul port sau aeroport de intrare, în functie de nivelul pericolului, ia masuri de interdictie sau transmite concluziile analizei de risc catre portul sau aeroportul urmator. (3) In urmatorul port sau aeroport aflat pe teritoriul vamal al României, se depune declaratie sumara numai pentru marfurile descarcate. Termenele prevazute la art. 113 pot fi reduse sau amânate. Art. 117. -(1) Marfurile care fac obiectul declaratiei sumare si care nu au fost descarcate din mijlocul de transport, trebuie sa fie prezentate în stare intacta de persoana care o întocmeste, ori de câte ori solicita autoritatea vamala, pâna în momentul în care marfurile primesc o destinatie vamala. (2) Persoana care detine marfurile, dupa ce au fost descarcate în vederea manipularii sau a depozitarii lor, devine responsabila de obligatia de a prezenta marfurile în stare intacta la toate solicitarile autoritatii vamale. CAPITOLUL III Depozitul temporar Art. 118. -(1) În situatia în care locurile prevazute la art. 74 alin. (1) din Codul vamal sunt aprobate cu titlu permanent pentru plasarea marfurilor în depozit temporar, aceste locuri se numesc magazii de depozitare temporara. (2) In scopul asigurarii aplicarii reglementarilor vamale, autoritatea vamala poate, când nu administreaza ea însasi magazia de depozitare temporara, sa ceara ca: a) magaziile de depozitare temporara sa fie prevazute cu un sistem dublu de închidere, astfel încât sa nu fie permis accesul neautorizat; b) persoana care gestioneaza magazia de depozitare temporara satina o evidenta operativa care sa permita urmarirea miscarii marfurilor. Art. 119. -(1) În situatia în care o declaratie vamala a fost depusa la biroul de intrare ca declaratie sumara, conform art. 62 din Codul vamal, declaratia vamala poate fi acceptata imediat dupa prezentarea marfurilor si plasarea acestora sub regimul vamal declarat. In caz contrar, marfurile prezentate la biroul vamal, potrivit art. 66 din Codul vamal, se considera a fi plasate în depozit temporar iar declaratia sumara este retinuta de autoritatea vamala pentru a se urmari acordarea 42 unei destinatii vamale. În scopul aplicarii art. 72 din Codul vamal, data depunerii declaratiei sumare este considerata data prezentarii marfurilor. (2) Pentru marfurile straine care au circulat, înainte de prezentarea lor la biroul vamal de destinatie, sub procedura de tranzit, declaratia sumara, în scopul depozitarii temporare, are forma exemplarului de declaratie de tranzit prezentat autoritatii vamale la biroul de destinatie. Art. 120. -Fara a se înlatura aplicarea dispozitiilor art. 79 – 80 din Codul vamal, persoana care a întocmit declaratia sumara sau, când o asemenea declaratie nu a fost înca depusa, persoana prevazuta la art. 61 alin. (3) din Codul vamal, raspunde de punerea în aplicare a masurilor stabilite de autoritatea vamala potrivit art. 76 din Codul vamal si suporta costurile. CAPITOLUL IV Verificarea marfurilor si prelevarea de probe de catre persoana interesata Art. 121. – (1) Aprobarea de verificare a marfurilor, conform art. 68 din Codul vamal, se acorda la cererea verbala a persoanei abilitate sa solicite pentru acestea o destinatie vamala, cu exceptia cazurilor în care autoritatea vamala, în functie de circumstante, apreciaza ca este necesara o cerere scrisa. Aprobarea prelevarii de probe se face numai la cererea scrisa a persoanei interesate. (2) Cererea scrisa poate fi întocmitasi prin procedee informatice. Aceasta cerere se semneaza de persoana interesata, se depune la autoritatea vamalasi cuprinde urmatoarele date: a) numele si adresa solicitantului; b) locul unde se afla marfurile; c) numarul declaratiei sumare, daca a fost deja depusa; d) orice alte date necesare pentru identificarea marfurilor. Autoritatea vamala acorda aprobarea dupa depunerea cererii de catre persoana interesata. Daca aceasta cerere se refera la prelevarea de probe, autoritatea vamala stabileste cantitatea de marfuri care se poate preleva. (3) Verificarea prealabila a marfurilor si prelevarea de probe se efectueaza sub controlul autoritatii vamale, care precizeaza procedurile de urmat pentru fiecare caz în parte. 43 Persoana interesata îsi asuma responsabilitatea si costurile operatiunilor de dezambalare, cântarire, reambalare sau pentru orice alta manipulare a marfurilor si suporta orice costuri legate de analize. (4) Probele prelevate se supun formalitatilor de acordare a unei destinatii vamale. În cazul în care examinarea probelor are ca rezultat distrugerea sau pierderea lor iremediabila, nu se considera ca pentru acestea a luat nastere o datorie vamala. În cazul deseurilor si resturilor se aplica prevederile art. 200 alin. (5) din Codul vamal. CAPITOLUL V Dispozitii ce se aplica pentru marfurile expediate pe mare sau pe calea aerului Sectiunea 1 Dispozitii generale Art. 122. -În cazul în care marfurile dintr-o altatara se introduc pe teritoriul vamal al României, pe mare sau pe calea aerului si se expediaza sub acoperirea unui singur document de transport cu folosirea aceluiasi mod de transport, fara transbordare, catre un alt port sau aeroport din tara, acestea se prezinta la biroul vamal cu respectarea dispozitiilor art. 66 din Codul vamal, numai în portul sau pe aeroportul unde sunt descarcate sau transbordate. Sectiunea a 2-a Dispozitii aplicabile bagajelor de mânasi bagajelor de cala apartinând calatorilor Art. 123. - În scopul aplicarii prezentei sectiuni, prin termenii de mai jos se întelege: 1. Aeroport national - orice aeroport aflat pe teritoriul vamal al României. 2. Aeroport international - orice aeroport aflat pe teritoriul vamal al României în punctele de trecere a frontierei deschise traficului aerian cu alte tari. 3. Port national orice port situat pe teritoriul vamal al României. 4. Ambarcatiune de agrement - orice ambarcatiune particulara destinata voiajelor, al carei itinerar este fixat de utilizator. 5. Aeronava turistica sau de afaceri - aeronava particulara destinata calatoriilor, al carei itinerar este fixat de utilizator. 44 6. Bagaje - toate obiectele transportate, indiferent în ce mod, de o persoana în cursul calatoriei sale. Art. 124. -(1) În cazul calatoriei pe calea aerului, prin bagaj de cala se întelege bagajul înregistrat în aeroportul de plecare si care nu este accesibil persoanei pe durata zborului si nici pe durata escalelor. (2) În cazul calatoriei pe calea aerului, prin bagaj de mâna se întelege bagajul pe care persoana îl are asupra sa. Art. 125. -(1) Controalele si formalitatile vamale aplicabile bagajelor de mânasi de cala apartinând persoanelor care calatoresc cu o aeronava care vine de pe un aeroport dintr-o altatarasi care, dupa o escala pe un aeroport national, îsi continua zborul spre un alt aeroport international de pe teritoriul vamal al României, se desfasoara pe acesta din urma; bagajele se supun reglementarilor vamale prevazute pentru persoanele care vin din alte tari în cazurile în care persoana nu poate face dovada ca marfurile sunt românesti. (2) Controalele si formalitatile vamale aplicabile bagajelor de mâna si de cala apartinând persoanelor care calatoresc cu o aeronava care face escala pe un aeroport national, înainte de a-si continua zborul spre un aeroport dintr-o altatara, se desfasoara pe aeroportul de plecare cu conditia ca acesta sa fie un aeroport international. Bagajele de mâna pot fi supuse controlului si pe aeroportul national unde aeronava face escala, în cazul în care pe acest aeroport functioneaza autoritati vamale. (3) Controalele si formalitatile vamale care se aplica bagajelor apartinând persoanelor ce folosesc un serviciu maritim sau fluvial asigurat de aceeasi navasi care cuprinde etape succesive plecând din, oprind la, sau sosind dintr-o altatara, se desfasoara în portul în care bagajele respective se încarca sau descarca, dupa caz. Art. 126. -(1) Controalele si formalitatile vamale aplicabile bagajelor apartinând persoanelor aflate la bordul ambarcatiunilor de agrement se desfasoara în port, indiferent de originea sau destinatia acestor ambarcatiuni. (2) Controalele si formalitatile vamale aplicabile bagajelor apartinând persoanelor aflate la bordul aeronavelor turistice sau de afaceri, care vin de pe un aeroport dintr-o altatarasi care, dupa o escala pe un aeroport national îsi continua zborul spre un alt aeroport international de pe teritoriul vamal al României, se efectueaza: a) pe primul aeroport de sosire care trebuie sa fie un aeroport international al României, pentru zborurile sosite de pe un aeroport dintr-o altatara, în cazul în care aeronava, dupa o escala, îsi continua zborul catre un alt aeroport al României; 45 b) pe ultimul aeroport international al României, pentru zborurile venind de pe un aeroport national de unde, dupa o escala, aeronava îsi continua zborul catre un aeroport international din alt stat. Art. 127. -(1) În cazul în care bagajele care ajung pe un aeroport aflat pe teritoriul vamal al României la bordul unei aeronave sosind de pe un aeroport strain si se transfera pe o alta aeronava care pleaca într-un zbor intern: a) controlul si formalitatile aplicabile bagajelor de cala se efectueaza pe aeroportul de sosire al zborului intern cu conditia ca acesta sa fie un aeroport international, în sensul art. 123 pct. 2; b) controlul bagajelor de mâna se efectueaza pe primul aeroport international. Cu toate acestea, pe aeroportul de sosire al unui zbor intern pot fi efectuate controale suplimentare numai în cazuri exceptionale, când se dovedesc a fi necesare în urma controlului asupra bagajelor de cala. Controlul asupra bagajelor de cala se poate desfasura pe primul aeroport aflat pe teritoriul vamal al României numai în cazuri exceptionale, când se dovedesc a fi necesare în urma efectuarii controlului asupra bagajelor de mâna. (2) În cazul în care bagajele sunt încarcate pe un aeroport aflat pe teritoriul vamal al României pe o aeronava care pleaca într-un zbor intern pentru a fi apoi transferate pe un alt aeroport pe o aeronava a carei destinatie este un aeroport strain: a) controlul si formalitatile aplicabile bagajelor de cala se efectueaza pe aeroportul de plecare al zborului daca acesta este un aeroport international, în sensul art. 123 pct. 2; b) controlul bagajelor de mâna se efectueaza pe ultimul aeroport international. Cu toate acestea, se pot efectua controale prealabile asupra acestor bagaje pe aeroportul de plecare al unui zbor intern numai în cazuri exceptionale, când se dovedesc necesare dupa controlul asupra bagajelor de cala; c) se pot desfasura controale suplimentare asupra bagajelor de cala pe ultimul aeroport aflat pe teritoriul vamal al României, numai în cazuri exceptionale, când acestea se dovedesc necesare dupa efectuarea controlului asupra bagajelor de mâna. (3) Controlul si formalitatile aplicabile bagajelor care sosesc pe un aeroport aflat pe teritoriul vamal al României, la bordul unui zbor regulat sau charter, de pe un aeroport strain si care sunt transferate pe o aeronava turistica sau de afaceri care pleaca într-un zbor intern se desfasoara pe aeroportul de sosire a zborului regulat sau charter. (4) Controlul si formalitatile aplicabile în cazul bagajelor încarcate pe un aeroport aflat pe teritoriul vamal al României pe o aeronava turistica 46 sau de afaceri care pleaca într-un zbor intern pentru transferarea, pe un alt aeroport, la bordul unui zbor regulat sau charter având ca destinatie un aeroport strain, se desfasoara pe aeroportul de plecare a zborului regulat sau charter Art. 128. -(1) Autoritatea vamala ia masuri de supraveghere pentru ca: a) la sosire, persoanele sa nu poata transfera marfurile înainte de desfasurarea controlului asupra bagajelor de mâna sau de cala; b) la plecare, persoanele sa nu poata transfera marfurile dupa efectuarea controlului asupra bagajelor de mâna sau de cala. (2) Autoritatea vamala poate stabili norme privind modalitatile de efectuare a acestor controale, care se publica în Monitorul Oficial al României. (3) Bagajele de cala înregistrate pe un aeroport aflat pe teritoriul vamal al României se identifica prin intermediul unei etichete aplicate de aeroportul respectiv. Modelul de etichetasi caracteristicile tehnice ale acesteia sunt prezentate în anexa nr. 8. TITLUL VII DECLARATII VAMALE CAPITOLUL I Declaratia vamala în scris Sectiunea 1 Dispozitii generale Art. 129. -(1) În cazul în care o declaratie vamala se refera la doua sau mai multe articole, datele referitoare la fiecare articol sunt considerate ca reprezentând o declaratie separata. (2) Partile componente ale echipamentelor industriale care se clasifica la un singur cod din Nomenclatura Combinata trebuie considerate ca fiind o singura marfa. Art. 130. - (1) Fara a se înlatura aplicarea dispozitiilor legii penale, depunerea la biroul vamal a unei declaratii semnata de catre declarant sau reprezentantul sau atrage raspunderea acestuia, potrivit prevederilor legale, pentru: a) corectitudinea informatiilor înscrise în declaratie; b) autenticitatea documentelor anexate; c) respectarea obligatiilor care decurg din plasarea marfurilor sub regimul vamal solicitat. 47 (2) Autoritatea vamala poate autoriza ca declaratiile vamale întocmite prin procedee informatice sa fie direct autentificate de sistemul informatic, în locul aplicarii manuale sau mecanice a stampilei biroului vamal si a semnaturii agentului vamal desemnat. (3) Autoritatea vamala poate aproba, în conditiile si modalitatile pe care le stabileste, ca anumite date din declaratia scrisa sa fie înlocuite, acolo unde este cazul, prin trimiterea acestora la biroul vamal, cu ajutorul mijloacelor electronice, sub forma codata. Art. 131. -(1) Documentele anexate la declaratia vamala în detaliu se pastreaza de autoritatea vamala. (2) In cazurile în care titularul utilizeaza aceste documente pentru alte operatiuni, acestea se restituie, fiind înlocuite cu o copie certificata de autoritatea vamala. În aceasta situatie autoritatea vamala ia toate masurile pentru a se asigura ca documentele în cauza nu pot fi folosite ulterior decât în legatura cu cantitatea sau valoarea marfurilor pentru care aceste documente ramân valabile. Art. 132. - (1) Declaratia se depune în unul din urmatoarele locuri: a) la biroul vamal competent în a carui raza de activitate se afla locul în care marfurile sunt prezentate sau ar trebui sa fie prezentate, conform reglementarilor vamale; b) la biroul vamal competent pentru a asigura supravegherea locului unde exportatorul are sediul sau a locului în care marfurile sunt conditionate sau încarcate pentru export, în cazul în care nu exista o dispozitie contrara. Declaratia se depune imediat dupa prezentarea marfurilor sau, în cazul unei declaratii depuse conform lit. b), de îndata ce marfurile au fost puse la dispozitia autoritatii vamale pentru control. (2) Autoritatea vamala poate autoriza depunerea declaratiei înainte ca declarantul sa prezinte marfurile sau sa le puna la dispozitie pentru control. În acest caz, autoritatea vamala poate stabili un termen, în functie de circumstante, pentru prezentarea sau punerea la dispozitie a marfurilor. Daca acest termen nu este respectat se considera ca declaratia nu a fost depusa. Declaratia nu se accepta decât dupa ce marfurile au fost prezentate sau puse la dispozitia autoritatii vamale. Art. 133. - (1) Declaratia se depune la biroul vamal competent în zilele si în orele de program. Autoritatea vamala poate aproba, la cererea si pe cheltuiala declarantului, ca declaratia vamala sa fie depusa în afara zilelor si orelor de program. 48 (2) Declaratia vamala care se prezinta autoritatii vamale, în alt loc, desemnat în acest scop, pe baza autorizarii acordate, se considera ca fiind prezentata biroului vamal competent. Art. 134. - Data acceptarii declaratiei vamale în detaliu se înscrie de autoritatea vamala pe declaratie. Art. 135. - Autoritatea vamala poate permite sau poate sa solicite efectuarea rectificarilor prevazute la art. 88 din Codul vamal prin depunerea unei noi declaratii care sa înlocuiasca declaratia initiala. În aceste cazuri, data de referinta pentru calculul eventualelor drepturi datorate si pentru aplicarea oricaror prevederi care reglementeaza regimul vamal în cauza se considera data acceptarii declaratiei initiale. Sectiunea a 2-a Formularele declaratiei scrise Art. 136. -(1) Modelul oficial al declaratiei vamale scrise utilizata în cadrul procedurii normale, în vederea plasarii marfurilor sub un regim vamal sau a reexportului prevazut la art. 200 alin. (3) din Codul vamal este declaratia vamala în detaliu. (2) În scopul declararii marfurilor, pot fi utilizate si alte formulare, daca reglementarile vamale permit aceasta. (3) Dispozitiile alin. (1) si (2) nu exclud: a) acordarea scutirii de la obligatia prezentarii unei declaratii scrise, potrivit prevederilor legale, pentru punerea în libera circulatie, exportul sau admitere temporara; b) eliminarea obligatiei de a prezenta formularul prevazut la alin. (1) în cazul în care se aplica dispozitiile speciale referitoare la trimiterile postale simple sau prin colet postal; c) utilizarea unor formulare speciale pentru facilitarea declararii marfurilor în anumite cazuri, daca autoritatea vamala permite acest lucru; d) utilizarea de catre persoanele interesate a listelor de încarcatura pentru îndeplinirea formalitatile de tranzit în cazul expeditiilor constituite din mai multe partide de marfuri; e) imprimarea, daca este cazul chiar si pe hârtie obisnuita, a declaratiei vamale de export, tranzit sau de punere în libera circulatie si a documentelor care atesta statutul român al marfurilor care nu au circulat sub regimul de tranzit intern, în cazul utilizarii sistemelor publice sau private de procesare a datelor, în conditiile stabilite de autoritatea vamala; 49 f) posibilitatea ca declaratia vamala în sensul alin. (1) în cazul în care se foloseste un sistem informatic de procesare a declaratiei sa ia forma declaratiei vamale în detaliu tiparita cu ajutorul acestui sistem. (4) Autoritatea vamala nu poate solicita alte documente administrative, cu exceptia celor care sunt prevazute în reglementarile legale si a celor care sunt obligatorii pentru operatorii economici care, la cererea lor, doresc sa beneficieze de o anumita facilitate legala, aceste documente fiind necesare pentru aplicarea unor reglementari care nu se pot respecta doar prin folosirea declaratiei vamale în detaliu. (5) La declararea marfurilor se utilizeaza Tariful vamal integrat, ce cuprinde totalitatea reglementarilor legale privind acordarea regimului vamal. (6) Modelul formularului declaratiei vamale în detaliu este prevazut în anexa nr. 9. Art. 137. - Fara a se încalca dispozitiile art. 136 alin. (3), autoritatea vamala poate renunta, în scopul realizarii formalitatilor pentru export sau de punere în libera circulatie, la producerea unuia sau mai multor exemplare ale declaratiei vamale în detaliu destinate propriei utilizari, cu conditia ca informatiile respective sa fie disponibile pe alte suporturi. Art. 138. -(1) Formularele declaratiei vamale în detaliu se imprimasi se utilizeaza sub forma unor subseturi care contin numarul de exemplare necesare pentru realizarea formalitatilor aferente regimului vamal sub care se plaseaza marfurile. (2) În cazul în care regimul de tranzit este precedat sau urmat de un alt regim vamal, poate fi prezentat autoritatii vamale un subset care sa contina numarul de exemplare necesar pentru efectuarea formalitatilor aferente regimului de tranzit si regimului vamal precedent sau ulterior. (3) Subseturile prevazute la alin. (1) si (2) se iau din setul complet alcatuit din 8 exemplare, conform modelului prevazut în anexa nr. 9 sau, în cazul realizarii cu ajutorul unui sistem informatic pentru prelucrarea declaratiilor, din doua seturi succesive de câte patru exemplare, conform modelului prevazut în anexa nr. 9. (4) Autoritatea vamala poate stabili, daca este cazul, ca formularele declaratiei sa fie suplimentate, cu unul sau mai multe formulare complementare, prezentate în subseturi continând exemplarele necesare pentru efectuarea formalitatilor referitoare la regimul vamal sub care se plaseaza marfurile. Exemplarele necesare pentru efectuarea formalitatilor referitoare la regimurile vamale anterioare sau ulterioare se pot anexa, daca este cazul. 50 Subseturile complementare se iau din setul complet de 8 exemplare, conform modelului prevazut la anexa nr. 9, sau din doua seturi de patru exemplare, conform modelului prevazut la anexa nr. 9. Formularele complementare constituie parte integranta din declaratia vamala în detaliu la care se refera. (5) Prin exceptare de la prevederile alin. (4), autoritatea vamala poate stabili ca, în cazul în care se utilizeaza un sistem informatic pentru imprimarea declaratiilor vamale, sa nu se utilizeze formularele complementare. Art. 139. -(1) În cazul aplicarii prevederilor art. 138 alin. (2), fiecare parte interesata raspunde numai de datele privind regimul vamal solicitat în calitate de declarant, principal obligat sau reprezentant al unuia dintre acestia. (2) În vederea aplicarii prevederilor alin. (1), când declarantul utilizeaza o declaratie vamala în detaliu eliberata în cursul unui regim vamal precedent, acesta este obligat ca, înainte de a depune declaratia, sa verifice exactitatea datelor existente pentru rubricile de care este raspunzator si aplicabilitatea lor pentru marfurile în cauzasi regimul solicitat, si sa procedeze la efectuarea completarilor necesare. În aceste cazuri declarantul informeaza imediat biroul vamal la care s-a depus declaratia asupra constatarii oricaror neconcordante între marfurile respective si datele existente, iar declaratia se întocmeste pe noi exemplare ale formularelor declaratiei vamale în detaliu. Art. 140. -În cazul în care se foloseste declaratia vamala în detaliu pentru a acoperi mai multe regimuri vamale succesive, autoritatea vamala verifica existenta concordantei între datele înscrise în declaratiile referitoare la diferitele regimuri în cauza. Art. 141. -(1) Declaratia vamala în detaliu se întocmeste în limba româna. (2) Declaratia vamala în detaliu se completeaza în conformitate cu Normele tehnice de completare, utilizare si tiparire a declaratiei vamale în detaliu, care se stabilesc de Autoritatea Nationala a Vamilor si se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I, si cu toate prevederile stabilite prin alte reglementari legale. (3) În situatia în care o declaratie vamala în detaliu este utilizata ca declaratie sumara, aceasta declaratie, pe lânga rubricile necesare aplicarii regimului vamal corespunzator cuprinde si datele declaratiei sumare prevazuta în anexa nr. 7. Art. 142. -Codurile care se utilizeaza la completarea formularelor prevazute la art. 136 sunt înscrise în Normele tehnice de completare, utilizare si tiparire a declaratiei vamale în detaliu. 51 Art. 143. -(1) În cazurile în care reglementarile legale impun existenta unor exemplare suplimentare ale formularului prevazut la art. 136 declarantul poate folosi formulare suplimentare sau fotocopii ale formularului respectiv. (2) Formularele suplimentare sau fotocopiile se semneaza de catre declarant si se prezinta autoritatii vamale care le vizeaza, în aceleasi conditii ca si declaratia vamala în detaliu. Formularele suplimentare sau fotocopiile declaratiei vamale se accepta ca si cum ar fi documente oficiale, daca autoritatea vamala stabileste ca sunt îndeplinite conditiile privind calitatea si lizibilitatea acestora. Sectiunea a 3-a Datele de identificare solicitate în functie de regimul vamal Art. 144. -(1) În situatia în care o declaratie vamala este ceruta pentru marfurile care parasesc teritoriul vamal al României, conform art. 202 din Codul vamal, aceasta declaratie trebuie completata pe formularul prevazut în anexa nr. 9 si potrivit instructiunilor prevazute la art. 141. (2) Datele de identificare solicitate în cazul în care se foloseste unul dintre formularele prevazute la art. 136 alin. (2) sunt cele înscrise în formularul respectiv. Acestea se suplimenteaza, daca este cazul, cu dispozitiile referitoare la regimul vamal solicitat. Sectiunea a 4-a Documentele care însotesc declaratia vamala Art. 145. -(1) Declaratia vamala pentru punerea în libera circulatie este însotita de urmatoarele documente: a) factura în baza careia se declara valoarea în vama a marfurilor, conform prevederilor art. 77; b) declaratia pentru valoarea în vama a marfurilor declarate în cazul în care acest lucru este cerut, conform prevederilor art. 74, întocmita potrivit conditiilor stabilite prin articolul mentionat; c) documentele solicitate pentru aplicarea unui regim tarifar preferential sau a altor masuri de derogare de la regimul de drept comun aplicabil marfurilor declarate; d) alte documente necesare aplicarii dispozitiilor prevazute în normele legale specifice care reglementeaza punerea în libera circulatie a marfurilor declarate. 52 (2) Autoritatea vamala poate, dupa caz, sa solicite la depunerea declaratiei vamale, prezentarea documentelor de transport sau a documentelor referitoare la regimul vamal precedent. În cazul în care un singur articol se prezinta în doua sau mai multe colete, autoritatea vamala poate sa solicite prezentarea unei liste a coletelor sau un document echivalent, indicând continutul fiecarui colet. (3) În cazul în care marfurile sunt exonerate de drepturi de import, autoritatea vamala poate sa nu solicite documentele prevazute la alin. (1) lit. b) si c), când considera ca acest lucru nu este necesar în scopul aplicarii prevederilor legale privind punerea în libera circulatie amarfurilor respective. Art. 146. - (1) Declaratia de tranzit este însotita de documentul de transport. Biroul vamal de plecare poate dispensa declarantul de la obligatia de a prezenta acest document la data îndeplinirii formalitatilor vamale. La cererea autoritatii vamale, pe parcursul transportului, declarantul este obligat sa prezinte documentul de transport. (2) Documentul vamal de expeditie, de export sau de reexport al marfurilor de pe teritoriul vamal al României sau orice alt document cu putere juridica echivalenta se prezinta biroului vamal de plecare, împreuna cu declaratia de tranzit aferenta, cu exceptia cazurilor în care se aplica, potrivit prevederilor legale, masuri de simplificare. (3) Autoritatea vamala poate solicita, daca este cazul, prezentarea documentului vamal aferent regimului vamal precedent. Art. 147. - (1) Fara a înlatura aplicarea reglementarilor specifice, documentele care însotesc declaratia de plasare sub un regim vamal economic, sunt: a) pentru antrepozitul vamal de tip D, documentele prevazute la art. 145 alin. (1) lit. a) si b), iar pentru celelalte tipuri de antrepozite nu este necesara prezentarea de alte documente; b) pentru regimul de perfectionare activa în sistemul cu rambursare documentele prevazute la art 145 alin. (1), iar pentru sistemul cu suspendare documentele prevazute la art. 145 alin. (1) lit. a) si b), si, când este cazul, autorizatia scrisa pentru regimul vamal sau o copie a cererii de autorizare pentru cazul în care, potrivit legii, se elibereaza o autorizatie retroactiva; c) pentru regimul de transformare sub control vamal, documentele prevazute la art. 145 alin. (1) lit. a) si b), si, când este cazul, autorizatia scrisa pentru regimul vamal sau o copie a cererii de autorizare pentru cazul în care, potrivit legii, se elibereaza o autorizatie retroactiva; 53 d) pentru regimul de admitere temporara cu exonerare partiala de drepturi de import, documentele prevazute la art. 145 alin. (1), iar în cazul exonerarii totale de drepturi de import documentele prevazute la art. 145 alin. (1) lit. a) si b) si când este cazul, autorizatia scrisa a regimului vamal sau o copie a cererii de autorizare pentru cazul în care, potrivit legii, se elibereaza o autorizatie retroactiva; e) pentru regimul de perfectionare pasiva, documentele prevazute la art. 145 alin. (1) si când este cazul, autorizatia scrisa a regimului vamal sau o copie a cererii de autorizare pentru cazul în care, potrivit legii, se elibereaza o autorizatie retroactiva. (2) Pentru declaratiile vamale de plasare sub un regim vamal economic se aplica dispozitiile art. 145 alin. (2). (3) Autoritatea vamala poate aproba ca, în loc sa însoteasca declaratia vamala, autorizatia scrisa pentru acordarea regimului vamal solicitat sau o copie a cererii de autorizare sa fie tinuta la dispozitia sa. Art. 148. - (1) Declaratia de export sau reexport este însotita de documentele necesare aplicarii corecte a drepturilor de export si a dispozitiilor care reglementeaza exportul marfurilor respective. (2) Pentru declaratiile de export sau reexport se aplica prevederile art. 145 alin. (2). Art. 149. -Pentru punerea în libera circulatie si exportul de presa, tiparituri, energie electrica, marfuri transportate prin conducte, precum si pentru alte marfuri care se transporta în conditii specifice ori marfuri care nu au caracter comercial, Autoritatea Nationala a Vamilor stabileste proceduri simplificate, inclusiv exceptarea de la depunerea declaratiei vamale în detaliu sau înlocuirea declaratiei vamale în detaliu cu alte documente. Art. 150. -(1) În declaratia vamala în detaliu cantitatea marfurilor se înscrie pe baza greutatii brute sau nete din documentele de transport sau din facturasi, dupa caz, a înca unui element cantitativ specific, stabilit potrivit normelor emise de Autoritatea Nationala a Vamilor. În cazul energiei electrice si al marfurilor transportate prin conducte, cantitatea este cea indicata de contoarele instalate. (2) În caz de indicii temeinice de frauda marfurile se cântaresc pe cheltuiala importatorului sau exportatorului, la cererea autoritatii vamale. Daca nu sunt conditii pentru cântarire la biroul vamal la care s-a depus declaratia vamala în detaliu, marfurile se dirijeaza la cel mai apropiat birou vamal unde exista asemenea conditii. 54 CAPITOLUL II Declaratia vamala prin procedee informatice Art. 151. -(1) În cazul în care declaratiile vamale sunt întocmite prin procedee informatice, Autoritatea Nationala a Vamilor poate autoriza declarantul ca datele de identificare a declaratiei vamale scrise, mentionate în Normele tehnice de completare, utilizare si tiparire a declaratiei vamale în detaliu, sa fie transmise biroului vamal, în vederea procesarii pe calculator, prin date în forme codificate sau în orice alta forma stabilita de catre autoritatea vamalasi care sa corespunda datelor de identificare cerute pentru declaratiile scrise. (2) O declaratie vamala realizata prin schimb electronic de date, denumit în continuare EDI, se considera ca a fost depusa când mesajul EDI este înregistrat de autoritatea vamala. Acceptarea unei declaratii vamale produsa prin EDI se comunica declarantului prin trimiterea unui mesaj de raspuns continând cel putin detaliile de identificare a mesajului primit sau, dupa caz, si numarul de înregistrare a declaratiei vamale si data acceptarii acesteia. (3) În cazul în care declaratia vamala este realizata prin mesaj EDI, autoritatea vamala stabileste, prin normele de procesare a declaratiei vamale prin sistemul informatic vamal, modalitatile de aplicare a prevederilor art. 184. (4) În cazul în care declaratia vamala este realizata prin mesaj EDI, liberul de vama se notifica declarantului prin indicarea cel putin a datelor de identificare a declaratiei si a datei acordarii liberului de vama. (5) Dispozitiile alin. (2) - (4) se aplicasi în cazul în care datele de identificare a declaratiei vamale sunt introduse în sistemul vamal de procesare a datelor. Art. 152. -În cazul în care, la cererea declarantului, este solicitata o copie a declaratiei vamale pentru completarea altor formalitati, aceasta se întocmeste si este certificata de biroul vamal sau conform prevederilor art. 130 alin. (2). Art. 153. - Autoritatea Nationala a Vamilor poate autoriza, în conditiile tehnice si administrative stabilite, ca documentele solicitate pentru plasarea marfurilor sub un regim vamal sa fie întocmite si transmise pe cale electronica. CAPITOLUL III Declaratia vamala verbala sau prin alta actiune Sectiunea 1 Declaratia vamala verbala 55 Art. 154. -Declaratia vamala verbala pentru punerea în libera circulatie a marfurilor se face în cazul: a) marfurilor fara caracter comercial, aflate în bagajele personale ale calatorilor ori expediate catre persoane fizice sau, cu aprobarea autoritatii vamale, în cazuri de importanta neglijabila; b) marfurilor cu caracter comercial, daca este îndeplinita conditia ca valoarea totala pe lot si pe declarant sa nu depaseasca echivalentul în lei a 175 de euro, iar lotul sa nu faca parte dintr-o serie regulata de loturi similare si marfurile sa nu fie transportate de un transportator independent ca parte a unui lot mai mare; c) marfurilor prevazute la art. 159 când acestea se încadreaza în categoria de marfuri returnate; d) marfurilor prevazute la art. 160 lit. b) si c). Art. 155. -Declaratia vamala verbala pentru marfurile de export se poate face în cazul: a) marfurilor fara caracter comercial aflate în bagajele personale ale calatorilor sau expediate de persoane fizice; b) marfurilor prevazute la art. 154 lit. b); c) marfurilor prevazute la art. 161 lit. b) si c); d) altor marfuri în cazuri de importanta economica neglijabila, când acest lucru este aprobat de catre autoritatea vamala. Art. 156. -(1) Prin exceptare de la prevederile art. 154 si 155, se depune declaratie vamala scrisa, în toate cazurile, pentru urmatoarele marfuri: a) arme si munitii, materiale explozive, radioactive, nucleare, precum si produse strategice prevazute în legi speciale; b) droguri sau substante psihotrope si precursorii acestora, materiale biologice cu potential de contaminare în masa, medicamente care contin substante stupefiante sau psihotrope, substante chimice esentiale, precum si produse si substante toxice; c) obiecte din metale pretioase, cu sau fara pietre pretioase, care depasesc uzul personal stabilit prin reglementarile legale; d) marfuri cu caracter cultural, istoric sau artistic, numai la iesirea din tara. Aceste marfuri pot fi declarate, în scris, si la intrarea în tara în vederea scoaterii lor fara alta aprobare. (2) Conform prevederilor art. 136 alin. (2), pentru marfurile la care se aplica prevederile alin. (1), calatorii fac declaratia în scris pe formulare tipizate care se pun gratuit la dispozitia calatorilor de birourile vamale. 56 Art. 157. -(1) În cazul în care persoana care declara marfurile actioneaza în numele altei persoane în calitate de reprezentant, autoritatea vamala poate stabili sa nu aplice prevederile art. 154 – 155. (2) Autoritatea vamala poate solicita depunerea unei declaratii scrise în cazul în care are îndoieli cu privire la exactitatea sau integralitatea datelor declarate. Art. 158. - (1) În cazul marfurilor declarate verbal, potrivit prevederilor art. 154 – 155, care se supun drepturilor de import sau export, autoritatea vamala elibereaza titularului o chitanta, dupa achitarea drepturilor datorate. (2) Chitanta contine cel putin urmatoarele informatii: a) denumirea biroului vamal emitent; b) datele de identificare a titularului; c) descrierea suficient de precisa pentru identificarea marfurilor, inclusiv clasificarea în tariful vamal, dupa caz; d) cantitatea si valoarea; e) calculul drepturilor încasate; f) data la care a fost întocmita. Art. 159. - (1) Declararea marfurilor, în vederea admiterii temporare, potrivit conditiilor prevazute la art. 359 alin. (5), poate fi facuta verbal pentru: a) animalele pentru transhumanta, pasunat, pentru munci sau transport si alte marfuri care îndeplinesc conditiile prevazute la art. 428 alin. (1) lit.a); b) ambalajele prevazute la art. 432 alin. (1) lit. a) care poarta însemnele permanente, imposibil de sters, ale unei persoane stabilite în afara României; c) echipamentele destinate productiei si transmisiei de programe de radio si televiziune si vehiculele special adaptate scopului prevazut mai sus si echipamente ale acestora, introduse de catre entitati publice sau private cu sediul în afara României si aprobate de autoritatea vamala care elibereaza autorizatiile pentru regimul de admitere temporara al unor astfel de echipamente si vehicule; d) instrumentele si aparatele necesare personalului medical pentru acordarea de asistenta pacientilor în asteptarea unui transplant de organe, în conditiile prevazute la art. 430 alin. (1); e) marfurile prevazute la art. 162; f) alte categorii de marfuri, în cazul în care acest lucru este autorizat de catre autoritatea vamala. 57 (2) Marfurile prevazute la alin. (1) pot face obiectul unei declaratii verbale temporara. în vederea reexportului care încheie regimul de admitere Sectiunea a 2-a Declararea marfurilor prin alta actiune Art. 160. -Marfurile care nu fac obiectul unei declaratii vamale exprese si se considera ca fiind declarate în vederea punerii în libera circulatie, potrivit prevederilor art. 163, sunt urmatoarele: a) marfurile fara caracter comercial, aflate în bagajele personale ale calatorilor care beneficiaza de scutire de la plata drepturilor de import fie conform prevederilor art. 45 - 49 din Ordonanta Guvernului nr. 59/2003 privind unele categorii de bunuri scutite de la plata datoriei vamale, aprobata cu modificari prin Legea nr. 545/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, fie ca marfuri returnate; b) marfurile care beneficiaza de scutire de la plata drepturilor de import conform prevederilor art. 39 - 44 din Ordonanta Guvernului nr. 59/2003, aprobata cu modificari prin Legea nr. 545/2003, cu modificarile si completarile ulterioare; c) mijloace de transport care beneficiaza de scutire de la plata drepturilor de import ca marfuri returnate; d) marfurile importate în cadrul unui trafic de importanta neglijabila si care sunt dispensate de obligatia de a fi prezentate unui birou vamal, conform prevederilor art. 64 alin. (4) din Codul vamal, daca nu sunt supuse platii drepturilor de import. Art. 161. -Urmatoarele marfuri, în cazul în care nu fac obiectul unei declaratii vamale exprese, se considera ca fiind declarate în vederea exportului prin actiunea prevazuta la art. 163 alin. (1) lit. b): a) marfurile fara caracter comercial, care nu se supun la plata drepturilor de export si se afla în bagajele personale ale calatorilor; b) mijloacele de transport înmatriculate pe teritoriul vamal al României si destinate reimportului; c) marfurile prevazute în Capitolul III din Ordonanta Guvernului nr. 59/2003, aprobata cu modificari prin Legea nr. 545/2003, cu modificarile si completarile ulterioare; d) alte marfuri, în cazuri de importanta economica neglijabila, când acest lucru este aprobat de autoritatea vamala. Art. 162. -(1) În cazul în care nu au fost declarate verbal sau în scris, se considera ca fiind declarate pentru admitere temporara prin actiunea prevazuta la art. 163 si cu respectarea dispozitiilor art. 440, urmatoarele marfuri: 58 a) efectele personale si bunurile importate în scop sportiv de calatori; b) mijloacele de transport prevazute la art. 417 -422; c) materialele de agrement apartinând navigatorilor care sunt folosite pe o nava angajata în traficul maritim international. (2) În cazul în care nu se declara verbal sau în scris la vama, marfurile prevazute la alin. (1) se considera ca fiind declarate pentru reexport, încheind regimul de admitere temporara prin actiunea prevazuta la art. 163. Art. 163. -(1) În aplicarea art. 160 – 162, actiunea considerata a fi o declaratie vamala se realizeaza în urmatoarele forme: a) trecerea prin culoarul verde sau nimic de declarat la birourile vamale în care functioneaza sistemul cu doua culoare de control, sau trecerea printr-un birou vamal, care nu foloseste sistemul cu doua culoare, fara obligatia de a face o declarare voluntara în vama ori aplicarea pe parbrizul vehiculelor de turism a unui autocolant care contine mentiunea nimic de declarat, în cazul marfurilor trimise la un birou vamal sau în orice alt loc desemnat sau aprobat conform prevederilor art. 64 alin. (1) lit. a) din Codul vamal; b) trecerea legala a frontierei în cazul dispensei de la obligatia prezentarii marfurilor în vama potrivit dispozitiilor prevazute în aplicarea art. 64 alin. ( 4) din Codul vamal, în cazul exportului conform art. 161 si a reexportului conform art. 162. (2) În cazul în care marfurile prevazute la art. 160 lit.a), la art. 161 lit.a) si la art. 162 alin. (1) lit.a) si alin. (2), continute în bagajele unui calator sunt transportate pe cale ferata, fara a fi însotite de calator, declararea acestora se face în lipsa acestuia pe baza documentului prevazut în anexa nr. 10. Acest document poate fi utilizat în limitele si în conditiile prevazute în cadrul anexei. Art. 164. -(1) În cazul în care se îndeplinesc conditiile prevazute la art. 160 - 162, se considera ca marfurile au fost prezentate în vama în sensul art. 86 din Codul vamal si ca declaratia a fost acceptatasi liberul de vama acordat la data la care se desfasoara actiunea prevazuta la art. 163. (2) În cazul în care verificarea dovedeste ca s-a desfasurat actiunea prevazuta la art. 163, dar marfurile introduse sau scoase din teritoriul vamal al României nu îndeplinesc conditiile prevazute la art. 160 162, se considera ca acestea au fost importate sau exportate ilegal. 59 Sectiunea a 3-a Dispozitii comune sectiunilor 1 si a 2-a Art. 165. -Dispozitiile art. 154 - 162 nu se aplica în cazul marfurilor pentru care se solicita plata rambursarilor, a altor sume sau restituirea drepturilor, precum si celor care sunt prohibite, restrictionate ori supuse altor formalitati speciale. Art. 166. - În scopul aplicarii dispozitiilor sectiunilor 1 si a 2-a, prin calator se întelege: a) la import, orice persoana care intra temporar pe teritoriul vamal al României fara a avea pe acest teritoriu domiciliul sau resedinta, precum si orice persoana care revine pe teritoriul vamal al României, unde are domiciliul sau resedinta, dupa ce a fost temporar într-o tara terta; b) la export, orice persoana care paraseste temporar teritoriul vamal al României si care are domiciliul sau resedinta în România, precum si orice persoana care paraseste teritoriul vamal al României dupa o sedere temporarasi care nu are domiciliul sau resedinta în România. Sectiunea a 4-a Trafic postal Art. 167. -(1) Sunt considerate ca declarate în vama, pentru punerea în libera circulatie, la data introducerii lor pe teritoriul vamal al României, urmatoarele trimiteri postale: a) cartile postale si scrisorile continând numai mesaje personale; b) scrisorile în alfabet Braille; c) materiale tiparite care nu se supun drepturilor de import; d) toate trimiterile expediate prin scrisori sau coletarie postala care se excepteaza de la obligatia prezentarii în vama conform prevederilor art. 64 alin. (4) din Codul vamal. (2) Sunt considerate ca declarate în vama, pentru punerea în libera circulatie, la data prezentarii lor la biroul vamal, expeditiile efectuate prin alte trimiteri postale decât cele prevazute la alin. (1) lit. a), cu conditia sa fie însotite de o declaratie CN22 si/sau de una CN23 prevazute de Conventia Postala Universala încheiata la Washington la 15.06.1897, ratificata de România prin Decretul nr. 3684 publicat în Monitorul Oficial nr. 207/18.12.1898. (3) Sunt considerate ca declarate în vama la export: a) la data acceptarii lor de catre autoritatile postale, trimiterile expediate prin scrisori sau colete postale care nu se supun platii drepturilor de export; 60 b) la data prezentarii lor în vama, trimiterile expediate prin scrisori sau colete postale care se supun la taxe de export, cu conditia sa fie însotite de o declaratie CN22 si/sau de una CN23. (4) Destinatarul, în cazurile prevazute la alin. (1) si expeditorul, în cazurile prevazute la alin. (2), este considerat declarant si, când este cazul, debitor. Autoritatea vamala poate aproba ca administratia postala sa aiba statutul de declarant si, când este cazul, cel de debitor. (5) În scopul aplicarii alin. (1) si (2), marfurile care nu sunt supuse platii drepturilor de import sau de export sunt considerate ca fiind prezentate în vama în sensul art. 86 din Codul vamal, iar declaratia vamala se considera ca fiind acceptatasi liberul de vama acordat: a) la data la care marfurile sunt livrate destinatarului, în cazul importului; b) la data acceptarii marfurilor de catre autoritatea postala, în cazul exportului. (6) În cazul în care o trimitere postala, prin scrisoare sau colet, care nu este exceptata de la obligatia prezentarii în vama conform prevederilor art. 64 alin. (4) din Codul vamal, se prezinta fara o declaratie CN22 si/sau CN23, sau în cazul prezentarii unei declaratii incomplete, autoritatea vamala stabileste forma în care trebuie întocmita sau completata declaratia vamala. Art. 168. -Dispozitiile art. 167 nu se aplica: a) trimiterilor continând marfuri destinate comercializarii cu o valoare care depaseste echivalentul în lei a 22 Euro; b) trimiterilor continând marfuri destinate comercializarii ce fac parte dintr-o serie regulata de astfel de operatiuni; c) în cazul în care se face o declaratie vamala în scris, verbal sau printr-un procedeu informatic; d) trimiterilor continând marfurile prevazute la art. 165. TITLUL VIII CONTROLUL VAMAL AL MARFURILOR, CONSTATARILE BIROULUI VAMAL SI ALTE MASURI LUATE DE ACESTA CAPITOLUL I Controlul vamal al marfurilor 61 Art. 169. -(1) Controlul vamal al marfurilor se face în locurile desemnate în acest scop si la orele prevazute de catre autoritatea vamala. 2) Autoritatea vamala poate aproba, la solicitarea declarantului, efectuarea controlului vamal în alte locuri si alte ore decât cele prevazute la alin. (1). În acest caz, costurile aferente operatiunii sunt în sarcina declarantului. Art. 170. - Controlul documentar consta în verificarea: a) corectitudinii completarii declaratiei vamale în detaliu; b) existentei documentelor care însotesc declaratia vamala în detaliu potrivit regimului vamal solicitat; c) concordantei între datele înscrise în declaratia vamala în detaliu si cele din documentele însotitoare. Art. 171. - Autoritatea vamala poate efectua controlul vamal fizic si la locul de încarcare a marfurilor de export sau la locul de descarcare a marfurilor din import, în functie de personalul vamal disponibil, daca marfurile sunt perisabile sau necesita conditii speciale de ambalare si de transport ori nu exista conditii de control la frontierasi daca încarcarea sau descarcarea completa a mijloacelor de transport se face într-un singur loc. Art. 172. -În vederea efectuarii controlului vamal fizic la locul de încarcare sau descarcare, exportatorii ori importatorii au urmatoarele obligatii: a) sa solicite în scris efectuarea controlului la biroul vamal cel mai apropiat, cu cel putin doua zile înainte de data stabilita pentru încarcarea sau descarcarea mijloacelor de transport; b) sa pregateasca marfurile si sa ia masurile necesare pentru ca mijloacele de transport sa corespunda conditiilor de sigilare vamala; c) sa asigure încarcarea sau descarcarea marfurilor la locul, data si ora care au fost stabilite. Art. 173. -(1) În situatia în care autoritatea vamala decide sa controleze marfurile, aceasta îl informeaza în acest sens pe declarant sau pe reprezentantul sau. (2) Daca autoritatea vamala decide sa verifice numai o parte a marfurilor declarate, informarea trebuie sa cuprinda articolele care urmeaza a fi verificate. Decizia autoritatii vamale este irevocabila. Art. 174. -(1) La controlul vamal fizic asista declarantul vamal si transportatorul, cu exceptia transporturilor pe cale maritima sau fluviala când prezenta transportatorului este facultativa. 62 (2) Controlul marfurilor aflate în magazii sau pe rampe se face si în prezenta gestionarului. Art. 175. -(1) Declarantul sau persoana desemnata de catre acesta pentru a asista la controlul vamal al marfurilor acorda autoritatii vamale sprijinul necesar facilitarii activitatii acesteia. În cazul în care autoritatea vamala considera ca asistenta acordata este nesatisfacatoare, aceasta cere declarantului sa desemneze alta persoana capabila sa ofere asistenta necesara. (2) În situatia în care declarantul refuza sa asiste la controlul vamal al marfurilor sau sa desemneze o persoana apta sa ofere asistenta pe care autoritatea vamala o considera necesara, aceasta stabileste un termen în acest sens, cu exceptia cazului în care considera ca nu mai este necesara verificarea. Daca la expirarea termenului stabilit, declarantul nu a îndeplinit cerintele formulate, autoritatea vamala, procedeaza din oficiu potrivit art. 96 din Codul vamal la controlul vamal al marfurilor, pe riscul si pe cheltuiala declarantului, apelând, daca este cazul, la serviciile unui expert sau ale oricarei alte persoane care este desemnata potrivit dispozitiilor legale în vigoare. (3) Constatarile facute de autoritatea vamala în cursul controlului vamal desfasurat în conditiile prevazute la alin. (2) au aceeasi valabilitate ca si în cazul în care controlul ar fi fost efectuat în prezenta declarantului. (4) Autoritatea vamala are dreptul de a considera declaratia vamala depusa ca fiind fara efect în cazul în care se constata ca refuzul declarantului de a asista la controlul marfurilor sau de a desemna o persoana capabila sa ofere asistenta necesara nu împiedicasi nici nu este menit sa împiedice aceasta autoritate sa constate încalcarea dispozitiilor care reglementeaza plasarea marfurilor sub regimul vamal respectiv si nici nu reprezinta o sustragere sau o încercare de sustragere de la aplicarea dispozitiilor art. 89 alin. (1) sau ale art. 102 alin. (2) din Codul vamal. Art. 176. -(1) În cazul în care autoritatea vamala hotaraste sa preleveze probe, aceasta informeaza în acest sens declarantul sau reprezentantul acestuia. (2) Prelevarile se efectueaza de catre autoritatea vamala, dar aceasta poate solicita ca operatiunea sa se efectueze sub supravegherea sa si de catre declarant sau de catre o persoana desemnata de acesta. Prelevarile de probe sunt efectuate conform metodologiei stabilite de Autoritatea Nationala a Vamilor. (3) Cantitatile prelevate nu trebuie sa depaseasca necesarul pentru a permite analiza sau verificarea mai amanuntita, inclusiv pentru o eventuala contraanaliza. 63 Art. 177. -(1) Declarantul sau persoana desemnata de catre acesta pentru a asista la prelevarea de probe este obligat sa acorde autoritatii vamale tot sprijinul necesar pentru efectuarea operatiunii. (2) În situatia în care declarantul refuza sa asiste la prelevare sau sa desemneze o persoana în acest sens, ori daca nu acorda autoritatii vamale tot sprijinul necesar pentru efectuarea operatiunii, se aplica dispozitiile art. 175. Art. 178. -În situatia în care autoritatea vamala a prelevat probe pentru analiza sau pentru o verificare mai amanuntita, aceasta acorda liberul de vama pentru marfurile în cauza, fara a astepta rezultatul analizei sau verificarii, cu exceptia cazului în care exista alte motive pentru a nu se proceda astfel si cu conditia ca, în cazul nasterii sau posibilitatii nasterii unei datorii vamale, cuantumul drepturilor corespunzatoare sa fi fost în prealabil încasat sau garantat. Art. 179. -(1) Cantitatile prelevate ca probe de autoritatea vamala nu se scad din cantitatea declarata. (2) În cazul unei declaratii de export sau de perfectionare pasiva, daca situatia permite, declarantul are dreptul de a înlocui cantitatile de marfuri prelevate ca probe cu marfuri identice, în vederea completarii lotului de marfa. Art. 180. -(1) Cu exceptia cazului în care probele sunt distruse în procesul de analiza sau de verificare amanuntita, acestea se restituie declarantului, la cererea si pe cheltuiala sa, imediat ce nu mai este necesara pastrarea lor de catre autoritatea vamala, în special dupa ce declarantul a epuizat toate mijloacele de contestare a deciziei luate de autoritatea vamala pe baza rezultatelor analizei sau a verificarii amanuntite. (2) În situatia în care declarantul nu solicita restituirea probelor, acestea pot fi distruse sau pastrate de catre autoritatea vamala. În cazuri justificate, autoritatea vamala poate dispune ca declarantul sa ridice probele ramase. Art. 181. -Controlul vamal fizic al marfurilor se efectueaza astfel: a) marfurile în vrac se controleaza prin observare sau prin sondare, pe mijloacele de transport pe care se afla, pe rampe sau cheiuri, ori pe platformele din terminalele de manipulare a containerelor; b) marfurile ambalate în colete se controleaza, prin sondaj, pe mijloacele de transport pe care se afla. Când nu sunt conditii de control pe mijlocul de transport, organele vamale pot cere descarcarea marfurilor; c) marfurile ambalate în colete care se afla în magazii, pe rampe sau cheiuri ori pe platformele din terminalele de manipulare a containerelor se controleaza, prin sondaj, pe fiecare partida de marfa; 64 d) marfurile transportate prin conducte, precum si energia electrica se controleaza din punct de vedere al cantitatii, prin citirea contoarelor instalate. Art. 182. -(1) Controlul vamal fizic al marfurilor se efectueaza numai pe baza de documente, când nu sunt indicii temeinice de frauda. (2) Autoritatea vamala consemneaza pe declaratia vamala modalitatea de control, rezultatul acestuia si mentioneaza numarul si marcile de identificare a coletelor deschise pentru control. Art. 183. -În cadrul controlului vamal fizic al marfurilor se asigurasi controlul interiorului vagoanelor de cale feratasi al mijloacelor de transport rutiere cu care marfurile sunt transportate. Art. 184. -(1) În situatia în care verifica declaratia si documentele însotitoare sau marfurile, autoritatea vamala înscrie pe exemplarul destinat acesteia sau pe un document însotitor, elementele si rezultatele acestei verificari. În cazul unei verificari partiale a marfurilor se indica, de asemenea, si datele aferente lotului de marfuri verificat. Când este cazul, autoritatea vamala mentioneaza în declaratie absenta declarantului sau reprezentantului sau. (2) Daca rezultatul verificarii declaratiei si documentelor însotitoare ale marfurilor nu este conform cu datele înscrise în declaratie, autoritatea vamala înscrie, pe exemplarul declaratiei destinat acesteia sau pe un document însotitor, datele care se au în vedere în scopul taxarii marfurilor în cauzasi, când este cazul, calculeaza orice restituiri sau alte sume platibile la export. De asemenea, se înscriu si datele necesare aplicarii oricaror alte dispozitii care reglementeaza regimul vamal sub care sunt plasate marfurile. (3) Constatarile autoritatii vamale precizeaza, daca este cazul, mijloacele de identificare utilizate. Constatarile se dateazasi contin datele necesare identificarii functionarului care le-a facut. (4) În cazul în care autoritatea vamala nu procedeaza la nici o verificare a declaratiei si nici a marfurilor, nu este necesara precizarea acestui fapt pe declaratie sau pe documentul însotitor la care se face referire la alin. (1). Art. 185. -(1) Controlul vamal al marfurilor este urmat de înregistrarea în documentele de plata a drepturilor de import determinate potrivit datelor înscrise în declaratie. Când autoritatea vamala considera ca verificarile pe care le-a întreprins pot conduce la stabilirea unui cuantum al drepturilor vamale superior celui rezultat din datele înscrise în declaratia prezentata, aceasta cere constituirea unei garantii suficiente care sa acopere diferenta dintre suma calculata pe baza datelor înscrise în 65 declaratie si cea care poate fi platita în final pentru marfuri. Cu toate acestea, în locul constituirii acestei garantii, declarantul poate cere calcularea imediata a cuantumului drepturilor vamale care poate fi platit în final pentru marfuri. (2) În situatia în care, pe baza verificarilor pe care le-a efectuat, autoritatea vamala stabileste un cuantum al drepturilor vamale diferit de cel rezultat din datele înscrise în declaratie, acordarea liberului de vama se efectueaza pe baza cuantumului astfel stabilit. (3) În cazul în care autoritatea vamala are dubii cu privire la aplicarea prohibitiilor sau restrictiilor si acest fapt nu se poate stabili decât în urma rezultatului verificarilor, pentru marfurile respective nu se acorda liberul de vama. Art. 186. -(1) Autoritatea vamala stabileste forma sub care acorda liberul de vama, tinând seama de locul unde se afla marfurile si de modalitatile de exercitare a supravegherii vamale a marfurilor. (2) În cazul în care declaratia se face în scris, pe aceasta sau, unde este cazul, pe un document anexat, se face o mentiune referitoare la acordarea liberului de vamasi la data acestuia. O copie se restituie declarantului. Art. 187. -(1) În situatia în care liberul de vama nu poate fi acordat pentru unul din motivele prevazute la art. 96 alin. (1) lit. b) si c) din Codul vamal, autoritatea vamala acorda declarantului un termen pentru regularizarea situatiei marfurilor. (2) În cazul în care, în conditiile prevazute la art. 96 alin. (1) lit. b) din Codul vamal, declarantul nu prezinta documentele necesare înainte de expirarea termenului prevazut la alin. (1), declaratia respectiva este considerata fara efecte si autoritatea vamala procedeaza la invalidarea sa. În aceasta situatie sunt aplicabile dispozitiile art. 89 alin. (4) din Codul vamal. (3) În cazul prevazut la art. 96 alin. (1) lit. c) si, daca este cazul, fara a înlatura aplicarea dispozitiilor art. 89 alin. (1) sau art. 200 din Codul vamal, atunci când declarantul nu plateste sau nu garanteaza cuantumul drepturilor vamale datorate înainte de expirarea termenului prevazut la alin. (1), autoritatea vamala poate declansa formalitatile preliminare de valorificare a marfurilor. Cu exceptia cazului când situatia nu este între timp regularizata, marfurile pot fi valorificate de autoritatea vamala care îl informeaza, în prealabil, pe declarant. Autoritatea vamala poate, pe riscul si pe cheltuiala declarantului, transfera marfurile în cauza într-un loc special aflat sub supravegherea sa. 66 Art. 188. -(1) În aplicarea art. 89 alin. (3) din Codul vamal, autoritatea vamala invalideaza declaratia vamala dupa acordarea liberului de vama, în cazul în care se stabileste ca marfurile au fost declarate în mod eronat pentru un regim vamal care presupune obligatia platii drepturilor de import în loc sa fie plasate sub un alt regim vamal, daca cererea în acest sens a fost prezentata în termen de 90 de zile de la data acceptarii declaratiei, cu respectarea urmatoarelor conditii: a) marfurile sa nu fi fost utilizate în alte conditii decât cele prevazute de regimul vamal sub care acestea ar fi trebuit plasate; b) la momentul declararii, marfurile erau destinate a fi plasate sub un alt regim vamal, pentru care erau îndeplinite toate conditiile necesare; c) marfurile sa se declare imediat pentru noul regimul vamal sub care trebuiau plasate. Declaratia de plasare a marfurilor sub acest ultim regim vamal produce efecte juridice de la data acceptarii declaratiei invalidate. În cazuri temeinic justificate, autoritatea vamala poate prelungi termenul de 90 de zile. (2) În situatia în care se stabileste ca marfurile au fost declarate în mod eronat, în locul altor marfuri, pentru un regim vamal care presupune obligatia platii drepturilor de import, autoritatea vamala invalideaza declaratia vamala, daca cererea în acest sens a fost prezentata în termen de 90 de zile de la data acceptarii declaratiei, cu respectarea urmatoarelor conditii: a) marfurile initial declarate nu au fost utilizate într-un alt fel decât cel care a fost aprobat în situatia lor anterioarasi nu au fost replasate în situatia anterioara; b) marfurile care se intentiona sa fie declarate pentru regimul vamal avut în vedere initial puteau, la momentul depunerii declaratiei vamale initiale, sa fie prezentate la acelasi birou vamal si au fost declarate pentru acelasi regim vamal ca acela care a fost avut în vedere initial. În cazuri temeinic justificate, autoritatea vamala poate prelungi termenul de 90 de zile. (3) În situatia marfurilor refuzate în cadrul unui contract de vânzare prin corespondenta, autoritatea vamala invalideaza o declaratie vamala de punere în libera circulatie, daca cererea în acest sens a fost prezentata în termen de 90 de zile de la data acceptarii declaratiei, cu conditia ca marfurile sa fi fost exportate la adresa furnizorului initial sau la o alta adresa indicata de catre acesta. (4) Autoritatea vamala invalideaza declaratia vamala când se elibereaza o autorizatie cu efect retroactiv conform prevederilor: 67 a) art. 237 pentru punerea în libera circulatie amarfurilor care beneficiaza de un tratament tarifar favorabil sau de drepturi de import reduse sau zero în functie de destinatia lor finala; b) art. 365 pentru un regim vamal economic. (5) În cazul în care marfurile sunt declarate pentru export sau pentru regimul de perfectionare pasiva, declaratia vamala se invalideaza pentru marfurile supuse drepturilor de export, care fac obiectul unei cereri pentru rambursarea drepturilor de import, sau a restituirii altor sume la export sau altor masuri speciale la export, cu îndeplinirea urmatoarelor conditii: a) declarantul prezinta biroului vamal de export dovada ca marfurile nu au parasit teritoriul vamal al României; b) declarantul înapoiaza respectivului birou vamal toate exemplarele declaratiei vamale, împreuna cu orice alte documente ce i-au fost eliberate în urma acceptarii declaratiei; c) declarantul, daca este cazul, prezinta biroului vamal de export dovada ca rambursarea drepturilor de import sau restituirea altor sume la export acordate pe baza declaratiei de export pentru marfurile respective au fost returnate sau ca institutiile interesate au luat masurile necesare pentru a se asigura ca ele nu se platesc; d) declarantul, daca este cazul, în conformitate cu dispozitiile legale în vigoare, respecta toate obligatiile cerute de biroul vamal de export pentru regularizarea situatiei acestor marfuri. Invalidarea declaratiei vamale atrage, dupa caz, anularea oricaror rectificari facute pe o licenta de export sau pe un alt document care însoteste declaratia vamala. În cazul în care marfurile declarate pentru export trebuie sa paraseasca teritoriul vamal al României într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage invalidarea declaratiei în cauza. Invalidarea se efectueazasi în cazul altor marfuri decât cele prevazute în prezentul alineat când biroul vamal de export este înstiintat de faptul ca marfurile declarate nu au parasit teritoriul vamal al României. (6) Înmasura în care reexportul marfurilor presupune depunerea unei declaratii, dispozitiile alin. (5) se aplica în mod corespunzator. (7) În cazul în care marfurile românesti sunt plasate sub regimul vamal de antrepozitare conform prevederilor art. 119 alin. (1) lit. b) din Codul vamal, invalidarea declaratiei de plasare sub regim se poate solicita si efectua cu conditia luarii masurilor prevazute de reglementarile specifice în cazul nerespectarii destinatiei acordate. 68 Daca, la expirarea perioadei prevazute pentru pastrarea marfurilor sub regimul vamal de antrepozitare, nu a fost prezentata nici o cerere pentru acordarea unei alte destinatii prevazute de reglementarea specifica în cauza, autoritatea vamala ia masurile prevazute de aceasta reglementare. CAPITOLUL II Dispozitii privind reglementarea diferentelor Art. 189. -La transportul marfurilor pe cale ferata sau rutiera, pentru diferentele dintre datele înscrise în documentele de transport si cele din declaratia vamala autoritatea vamala cere declarantului vamal punerea de acord si prezentarea altor documente de transport. Art. 190. -(1) La transportul marfurilor pe cale maritima, fluvialasi aeriana, diferentele dintre datele înscrise în manifestul încarcaturii sau, dupa caz, în declaratia pentru marfasi marfurile efectiv descarcate sau transbordate se pun de acord, pe baza documentului de constatare, emis de autoritatile comerciale autorizate în acest scop, din care rezulta marfurile efectiv descarcate. (2) Pentru diferentele în minus dintre marfurile si cantitatile efectiv descarcate de pe nave sau aeronave si marfurile si cantitatile constatate la controlul vamal efectuat în magazii sau pe cheiuri, gestionarul marfurilor este obligat sa achite drepturile de import. (3) Pentru diferentele în plus sau în minus dintre marfurile si cantitatile înscrise în manifestul încarcaturii si cele înscrise în declaratiile vamale de export se rectifica manifestul încarcaturii în mod corespunzator cu datele înscrise în declaratiile vamale de export. Art. 191. -La transportul postal, pentru diferentele dintre datele înscrise în documentele postale si bunurile constatate la controlul vamal, organele postale încheie procese verbale de constatare, vizate de autoritatea vamala, în baza carora diferentele se scad din evidenta. Art. 192. - În cazurile în care diferentele constatate potrivit art. 189, art. 190 alin. (1) si (2) si art. 191 sunt urmare a sustragerilor marfurilor pe teritoriul vamal al României, autoritatea vamala încheie un act constatator pe baza caruia transportatorul sau, dupa caz, gestionarul marfurilor este obligat sa achite drepturile de import. Art. 193. -(1) În situatia în care se constata diferente aparute ca urmare a influentei factorilor naturali în timpul transportului, manipularii sau al depozitarii marfurilor, determinate în baza unor reglementari legale, nu se stabilesc drepturi de import. Mentiunea privind greutatea declarata se modifica în mod corespunzator în baza reglementarilor legale si se trece în documentele vamale. 69 (2) Pentru diferentele în minus dintre marfurile înscrise în declaratia sumarasi cele efectiv constatate pe baza declaratiei vamale în detaliu, gestionarul marfurilor este obligat sa achite drepturile de import. TITLUL IX PROCEDURI SIMPLIFICATE CAPITOLUL I Dispozitii generale Art. 194. -(1) Procedura declaratiei incomplete permite autoritatii vamale sa accepte, în cazuri temeinic justificate, o declaratie care nu contine toate datele necesare sau care nu este însotita de toate documentele necesare pentru regimul vamal respectiv. (2) Procedura declaratiei simplificate permite ca marfurile sa fie plasate sub regimul vamal respectiv la prezentarea unei declaratii simplificate, cu prezentarea ulterioara a unei declaratii suplimentare, care poate avea, dupa caz, caracter global, periodic sau recapitulativ. (3) Procedura vamuirii la domiciliu permite ca plasarea marfurilor sub regimul vamal respectiv sa se desfasoare la sediul persoanei care declara marfurile sau în alte locuri desemnate sau aprobate de autoritatea vamala. Art. 195. -În cazul în care se aplica o procedura simplificata folosind procedee informatice pentru realizarea declaratiilor vamale sau folosind o tehnica de prelucrare a datelor, prevederile art. 130 alin. (2) si (3), art. 151 - 153 se aplica în mod corespunzator. CAPITOLUL II Declaratia pentru punere în libera circulatie Sectiunea 1 Declaratia incompleta Art. 196. -Declaratia pentru punere în libera circulatie care poate fi acceptata de autoritatea vamala, la cererea declarantului, trebuie sa respecte modelul prevazut în anexa nr. 9, Normele tehnice de completare, utilizare si tiparire a declaratiei vamale în detaliu, precum si instructiunile specifice de completare prevazute în anexa nr. 7. Art. 197. -(1) Declaratia pentru punere în libera circulatie, pe care autoritatea vamala o poate accepta la cererea declarantului, fara ca aceasta sa fie însotita de anumite documente care ar fi fost necesare, trebuie sa fie însotita cel putin de acele documente care trebuie prezentate înainte ca marfurile declarate sa poata fi puse în libera circulatie. 70 (2) Prin exceptare de la dispozitiile alin. (1) declaratia, care nu este însotita de unul sau altul dintre documentele de care depinde punerea marfurilor în libera circulatie, poate fi acceptata dupa ce autoritatea vamala stabileste cu certitudine ca: a) documentul în cauza existasi este valabil; b) acesta nu a putut fi anexat la declaratie din motive independente de vointa declarantului; c) orice întârziere în acceptarea declaratiei împiedica punerea marfurilor în libera circulatie sau conduce la plata unor drepturi de import mai mari. Datele referitoare la documentele lipsa se indica în declaratie în toate situatiile. Art. 198. -(1) Termenul acordat de autoritatea vamala declarantului, pentru ca acesta sa comunice datele sau sa prezinte documentele lipsa la data acceptarii declaratiei, nu poate depasi 30 de zile de la data acceptarii acesteia. (2) În cazul unui document necesar pentru aplicarea unui drept de import redus sau zero si cu conditia ca autoritatea vamala sa aiba motive întemeiate sa considere ca marfurile la care se refera declaratia incompleta pot beneficia de un astfel de drept redus sau zero, se poate acorda un termen suplimentar, la cererea declarantului, în vederea prezentarii documentului respectiv. Acest termen suplimentar nu poate depasi 90 de zile. În situatia în care informatiile sau documentele în materie de valoare în vama care lipsesc se dovedesc a fi indispensabile, autoritatea vamala poate fixa un termen mai lung sau poate prelungi un termen fixat anterior. Perioada totala acordata trebuie satina cont de termenele de prescriptie în vigoare. (3) În situatia în care la marfurile puse în libera circulatie se aplica drepturi de import reduse sau zero în cadrul contingentelor tarifare sau, cu conditia sa nu se reintroduca impunerea de drepturi normale de import, în cadrul plafoanelor tarifare sau a altor masuri tarifare preferentiale, masura prin care se poate beneficia de contingente tarifare sau de masuri tarifare preferentiale se acorda numai dupa prezentarea la autoritatea vamala a documentului de care depinde acordarea taxei reduse sau zero înainte de epuizarea contingentelor tarifare sau, în alte cazuri, înainte de data la care o masura legala reintroduce aplicarea de drepturi normale de import. (4) Cu respectarea dispozitiilor alin. (1) - (3), documentul de care depinde acordarea dreptului de import redus sau zero poate fi prezentat dupa expirarea datei pentru care este prevazut dreptul redus sau zero, cu 71 conditia ca declaratia referitoare la marfurile respective sa fi fost acceptata înaintea acestei date. Art. 199. -(1) Acceptarea de catre autoritatea vamala a unei declaratii incomplete nu împiedica sau nu întârzie eliberarea marfurilor declarate astfel, decât daca exista alte motive pentru a se proceda în acest sens. Fara a se încalca dispozitiile art. 185, liberul de vama se acorda conform conditiilor stabilite prin dispozitiile alin. (2) – (5). (2) În cazul când prezentarea ulterioara a datelor sau a documentului doveditor, lipsa la data acceptarii declaratiei, nu poate influenta cuantumul drepturilor care se aplica marfurilor acoperite de respectiva declaratie, autoritatea vamala ia în considerare suma drepturilor datorate, calculata în mod normal. (3) În cazul în care, conform prevederilor art. 196, declaratia contine o indicatie provizorie a valorii, autoritatea vamala ia în considerare cuantumul drepturilor calculate pe baza acestei indicatii si solicita, daca este necesar, constituirea unei garantii pentru a se acoperi diferenta dintre acea sumasi suma care ar putea fi încasata în final. (4) În cazul în care, în alte situatii decât cele prevazute la alin. (3), prezentarea ulterioara a datelor sau a documentului care lipsea la data acceptarii declaratiei poate influenta cuantumul drepturilor datorate pentru marfurile descrise în respectiva declaratie: a) daca prezentarea ulterioara a datelor sau a documentului lipsa poate avea ca rezultat aplicarea unei taxe reduse, autoritatea vamala înscrie imediat în documentele de plata taxa redusa de import datoratasi cere constituirea unei garantii care sa acopere diferenta dintre acel cuantum si cel care ar trebui platit daca drepturile de import la marfurile respective ar fi calculate conform taxei normale; b) daca prezentarea ulterioara a datelor sau a documentului lipsa poate avea drept rezultat exonerarea totala de drepturi a marfurilor respective, autoritatea vamala cere constituirea unei garantii care sa acopere suma care ar trebui platita daca drepturile vamale ar fi calculate conform taxei normale. (5) Fara a se afecta în nici un fel modificarile care ar putea interveni ulterior, mai ales în ceea ce priveste determinarea definitiva a valorii în vama, declarantul are dreptul ca, în loc sa constituie o garantie, sa solicite luarea în considerare, în cazul aplicarii dispozitiilor alin. (3) sau a dispozitiilor alin. (4) lit. a), a cuantumului drepturilor care s-ar datora definitiv pentru marfurile respective sau, în cazul aplicarii dispozitiilor alin. (4) lit. b), a cuantumului drepturilor calculat în functie de taxa normala. Art. 200. - Daca, la expirarea perioadei prevazute la art. 198, declarantul nu prezinta datele necesare pentru stabilirea definitiva a valorii în vama a marfurilor sau nu prezinta datele sau documentele care lipsesc, 72 autoritatea vamala ia în considerare ca drepturi care se aplica marfurilor respective, cuantumul garantiei constituite conform prevederilor art. 199 alin. (3), alin. (4) lit. a) sau alin. (4) lit. b). Art. 201. -Declaratia incompleta acceptata în conditiile prevazute la art. 196 – 199, poate fi completata de catre declarant sau poate fi înlocuita, de comun acord cu autoritatea vamala, cu o alta declaratie care respecta conditiile prevazute la art. 85 din Codul vamal. Data pentru stabilirea drepturilor eventual datorate si pentru aplicarea altor dispozitii care reglementeaza punerea în libera circulatie a marfurilor este, în ambele situatii, data acceptarii declaratiei incomplete. Sectiunea a 2-a Procedura declaratiei simplificate Art. 202. -(1) La solicitarea scrisa continând toate informatiile necesare, declarantul este autorizat, conform dispozitiilor art. 203 si 204, sa întocmeasca declaratia pentru punere în libera circulatie într-o forma simplificata când marfurile sunt prezentate biroului vamal. (2) Declaratia simplificata poate fi sub forma: a) fie a unei declaratii incomplete de tipul celei prevazute la art. 196; b) fie a unui document administrativ sau comercial, însotit de o cerere pentru punerea în libera circulatie. Declaratia simplificata trebuie sa contina datele prevazute în anexa nr. 7. (3) În cazul în care conditiile permit, autoritatea vamala poate accepta ca cererea pentru punerea în libera circulatie prevazuta la alin. (2) lit. b), sa fie înlocuita de o cerere globala care sa acopere operatiunile de punere în libera circulatie efectuate pe parcursul unei anumite perioade. Mentiunea privind aprobarea acordata ca urmare acestei cereri globale se face prin înscrierea pe documentul administrativ sau comercial prezentat conform prevederilor de la alin. (2). (4) Declaratia simplificata este însotita de toate documentele necesare pentru punere în libera circulatie amarfurilor. În acest caz se aplica art. 197 alin. (2). (5) Prezentul articol se aplica fara a încalca dispozitiile art. 221. Art. 203. - (1) Autorizatia prevazuta la art. 202 se acorda declarantului cu conditia sa fie garantat un control eficient privind respectarea prohibitiilor sau restrictiilor ori a altor dispozitii care reglementeaza punerea în libera circulatie a marfurilor. 73 (2) Autorizatia este, în principiu, refuzata în cazul în care persoana care a depus cererea: a) a savârsit o încalcare grava sau încalcari repetate ale reglementarilor vamale; b) declara marfurile pentru punere în libera circulatie numai în mod ocazional. (3) Autorizatia poate fi refuzata în cazul în care persoana respectiva actioneaza în numele altei persoane care declara ocazional marfuri pentru libera circulatie. (4) Fara a se încalca dispozitiile art. 36 din Codul vamal, autorizatia poate fi revocata în cazul în care se constata una dintre situatiile prevazute la alin. (2) si (3). (5) În situatia în care o persoana a obtinut statutul de agent economic autorizat care beneficiaza de simplificarile prevazute de reglementarile vamale, autoritatea vamala examineaza doar criteriile prevazute la alin. (2) lit. b), celelalte criterii fiind considerate ca îndeplinite. Art. 204. -(1) Prin autorizatia prevazuta la art. 202: a) se desemneaza biroul vamal competent pentru a accepta declaratiile simplificate; b) se precizeaza marfurile la care se aplica; c) se precizeaza garantia care trebuie depusa de catre persoana interesata pentru a acoperi datoria vamala ce poate rezulta. Prin autorizatie se precizeaza forma si continutul declaratiilor suplimentare si se stabileste termenul în care acestea trebuie sa fie prezentate biroului vamal desemnat în acest scop. (2) Autoritatea vamala poate renunta la dreptul de a cere prezentarea unei declaratii suplimentare în cazul în care aceasta are ca obiect marfuri a caror valoare se situeaza sub limita de 1000 euro, iar declaratia simplificata contine deja toate informatiile necesare pentru punerea în libera circulatie. Sectiunea a 3-a Procedura de vamuire la domiciliu Art. 205. -Autorizatia de a folosi procedura de vamuire la domiciliu se acorda oricarei persoane care doreste ca marfurile sa fie puse în libera circulatie la sediul sau sau în alte locuri prevazute la art. 194 si care prezinta autoritatii vamale o cerere scrisa în acest sens, continând toate datele necesare acordarii autorizatiei cu privire la: 74 a) marfurile supuse regimului de tranzit si pentru care persoana prevazuta mai sus este autorizata sa foloseasca procedurile simplificate care se desfasoara la biroul de destinatie conform prevederilor art. 314 - 316; b) marfurile plasate anterior sub un regim vamal economic, fara a aduce atingere dispozitiilor art. 221; c) marfurile care, dupa ce sunt prezentate biroului vamal conform prevederilor art. 66 din Codul vamal, sunt pastrate la biroul vamal sau în alte locuri în conformitate cu alta procedura de tranzit decât aceea prevazuta la lit. a); d) marfurile introduse pe teritoriul vamal al României cu exceptare de la obligatia prezentarii lor la biroul vamal, conform prevederilor art. 67 lit. b) din Codul vamal. Art. 206. - (1) Autorizatia se acorda cu conditia ca: a) evidentele solicitantului sa permita autoritatii vamale sa efectueze verificari eficiente si în special controale ulterioare; b) sa fie posibila garantarea efectuarii unui control eficient privind respectarea prohibitiilor sau restrictiilor la import sau a altor dispozitii care reglementeaza acordarea liberului de vama. (2) Autorizatia se refuza, în principiu, în cazul în care solicitantul: a) a savârsit o încalcare grava sau încalcari repetate ale reglementarilor vamale; b) declara numai în mod ocazional marfuri pentru punerea în libera circulatie. (3) În situatia în care persoana interesata a obtinut statutul de agent economic autorizat care beneficiaza de simplificarile prevazute de reglementarile vamale, autoritatea vamala examineaza doar criteriile prevazute la alin. (2) lit. b), celelalte fiind considerate ca îndeplinite. Art. 207. -(1) Fara sa se înlature aplicarea art. 36 din Codul vamal, autoritatea vamala poate decide sa nu revoce autorizatia în cazul în care titularul îsi îndeplineste obligatiile în termenul stabilit de autoritatea vamala sau când neîndeplinirea unei obligatii nu are consecinte reale asupra functionarii corecte a regimului. (2) În principiu, autorizatia se revoca sau poate fi revocata în cazul în care se constata situatia prevazuta la art. 206 alin. (2) lit. a). Art. 208. -(1) În cazurile prevazute la art. 205 lit. a) si c), când marfurile sunt puse în libera circulatie în momentul în care ajung la locul desemnat în acest scop, titularul autorizatiei notifica de îndata autoritatea vamala de aceasta sosire, în forma si în modul stabilit de aceasta, în 75 scopul de a obtine liberul de vamasi al înscrierii marfurilor în evidentele sale. În situatia în care punerea în libera circulatie este precedata de depozitarea temporara a marfurilor, în sensul art. 73 din Codul vamal, în acelasi loc, înainte de expirarea termenului prevazut la art. 72 din Codul vamal, titularul autorizatiei notifica de îndata autoritatea vamala de aceasta sosire, în forma si modul stabilit de aceasta, în scopul de a obtine eliberarea marfurilor si al înscrierii marfurilor în evidentele sale. (2) În cazurile prevazute art. 205 lit. b), titularul autorizatiei notifica de îndata autoritatea vamala de aceasta sosire, în forma si modul stabilit de aceasta, în scopul de a obtine liberul de vamasi al înscrierii marfurilor în evidentele sale. Notificarea nu este necesara pentru punerea în libera circulatie a marfurilor plasate anterior în regim de antrepozitare vamala, într-un antrepozit de tip D. (3) În cazurile prevazute la art. 205 lit. d), la sosirea marfurilor la locul desemnat în acest scop titularul autorizatiei înscrie marfurile în evidentele sale. (4) Titularul autorizatiei pune la dispozitia autoritatii vamale, din momentul înscrierii marfurilor în evidente, la care se face referire la alin. (1) – (3), toate documentele care sunt necesare aplicarii prevederilor care reglementeaza punerea în libera circulatie. (5) Cu conditia ca verificarea modului corect de desfasurare a operatiunilor sa nu fie afectata, autoritatea vamala poate: a) permite ca notificarea prevazuta la alin. (1) si (2) sa se efectueze imediat ce sosirea marfurilor devine iminenta; b) dispensa pe titularul autorizatiei de obligatia de a notifica biroului vamal competent fiecare sosire a marfurilor atunci când felul marfurilor respective si circulatia rapida a marfurilor justifica acest lucru, cu conditia ca acesta sa puna la dispozitia biroului vamal toate informatiile pe care acesta le considera necesare pentru exercitarea dreptului sau de a verifica marfurile. În acest caz, înscrierea marfurilor în evidentele titularului este echivalenta cu acordarea liberului de vama. (6) Înscrierea în evidentele prevazute la alin. (1) – (3) poate fi înlocuita cu orice alta formalitate, stabilita de autoritatea vamala, care ofera garantii similare. Înscrierea indica data la care a fost facuta, precum si datele prevazute în anexa nr. 7. Art. 209. -Autorizatia prevazuta la art. 205 stabileste regulile specifice pentru functionarea procedurii si, în mod deosebit, cuprinde: 76 a) marfurile la care se aplica; b) forma obligatiilor prevazute la art. 208 si referirea la garantia care trebuie sa fie constituita de catre persoana respectiva; c) momentul în care se acorda liberul de vama; d) termenul în care declaratia suplimentara trebuie depusa la biroul vamal competent desemnat în acest scop; e) conditiile în care marfurile fac obiectul declaratiilor globale, periodice sau recapitulative, dupa caz. CAPITOLUL III Declaratiile pentru regimul vamal economic Sectiunea 1 Plasarea sub regimul vamal economic Paragraful 1 Plasarea sub regimul de antrepozitare vamala A. Declaratia incompleta Art. 210. - (1) Declaratia de plasare sub regimul de antrepozitare vamala pe care biroul vamal o poate accepta, la cererea declarantului, trebuie sa respecte modelul prevazut în anexa nr. 9, Normele tehnice de completare, utilizare si tiparire a declaratiei vamale în detaliu, precum si instructiunile specifice de completare prevazute în anexa nr. 7. (2) Dispozitiile art. 197, 198 si 201 se aplica în mod corespunzator. (3) Prezentul articol nu se aplica declaratiilor de plasare sub acest regim a marfurilor prevazute în reglementarile privind politica agricola mentionate la art. 383. B. Procedura declaratiei simplificate Art. 211. -(1) La cerere, declarantul este autorizat, în conformitate cu conditiile si în modalitatea prevazuta la art. 212, sa întocmeasca declaratia de plasare sub un anumit regim într-o forma simplificata, când marfurile sunt prezentate biroului vamal. (2) Declaratia simplificata poate fi sub forma: a) fie a unei declaratii incomplete de tipul celei prevazute la art. 210; b) fie a unui document administrativ sau comercial, însotit de o cerere de plasare sub regim. Declaratia trebuie sa contina datele prevazuta la art. 210 alin. (1). 77 (3) În cazul în care aceasta procedura se aplica într-un antrepozit de tip D, declaratia simplificata trebuie sa cuprindasi felul marfurilor respective, în termeni suficient de precisi pentru a permite clasificarea lor imediatasi fara dubii si pentru stabilirea valorii lor în vama. (4) Procedura prevazuta la alin. (1) si (2) nu se aplica în cazul antrepozitului de tip F si nici la plasarea sub regim, în orice tip de antrepozit, a marfurilor românesti prevazute de reglementarile privind politica agricola. (5) Dispozitiile alin. (2) lit. b) se aplica în cazul antrepozitului de tip B fara posibilitatea folosirii unui document comercial. Când documentul administrativ nu contine toate datele prevazute în Normele tehnice de completare, utilizare si tiparire a declaratiei vamale în detaliu, acestea sunt prezentate în cererea însotitoare. Art. 212. -(1) Cererea prevazuta la art. 211 alin. (1) se face în scris si trebuie sa contina toate elementele necesare pentru acordarea autorizatiei. În situatia în care conditiile permit, cererea poate fi înlocuita de o cerere globala care sa acopere operatiunile desfasurate într-o perioada de timp. (2) Autorizatia prevazuta la art. 211 alin. (1) se acorda celui interesat cu conditia ca regularitatea operatiunilor sa nu fie afectata. (3) Autorizatia este refuzata, în principiu, în cazul în care: a) nu sunt oferite garantiile necesare pentru buna desfasurare a operatiunilor; b) persoana interesata efectueaza numai în mod ocazional operatiuni de plasare sub regim; c) persoana respectiva a savârsit o încalcare grava sau încalcari repetate ale reglementarilor vamale. (4) Fara a aduce atingere art. 36 din Codul vamal, autorizatia poate fi revocata în situatia în care se constata situatiile prevazute la alin. (3). (5) În situatia în care persoana interesata a obtinut statutul de agent economic autorizat care beneficiaza de simplificarile prevazute de reglementarile vamale, autoritatea vamala examineaza numai criteriile prevazute la alin. (3) lit. b). Toate celelalte criterii sunt considerate ca fiind îndeplinite. Art. 213. -(1) Autorizatia cuprinde modalitatile specifice pentru functionarea procedurii si, în special, biroul de plasare sub regim. (2) În cazul acestei proceduri nu este necesara depunerea unei declaratii suplimentare. 78 C. Procedura de vamuire la domiciliu Art. 214. -(1) Autorizatia pentru folosirea procedurii de vamuire la domiciliu se acorda în conditiile si în modalitatile prevazute la alin. (2) si la art. 215 si 216. (2) Procedura de vamuire la domiciliu nu se aplica în cazul antrepozitului de tip B sau F si nici pentru plasarea în oricare tip de antrepozit vamal a marfurilor românesti prevazute în reglementarile privind politica agricola. (3) Dispozitiile art. 212 se aplica în mod corespunzator. Art. 215. -(1) Pentru a permite autoritatii vamale sa se asigure de desfasurarea corecta a operatiunilor, titularul autorizatiei este obligat ca, la sosirea marfurilor la locul desemnat în acest scop, sa: a) notifice biroului vamal de control a operatiunii sosirea marfurilor în forma si modalitatea prevazuta de catre acesta; b) efectueze înscrierea în evidente a marfurilor; c) tina la dispozitia biroului vamal de control toate documentele referitoare la plasarea marfurilor sub regim. Înregistrarea prevazuta la lit. b) trebuie sa contina cel putin anumite date folosite pentru identificarea marfurilor din punct de vedere comercial, inclusiv cantitatea. (2) Dispozitiile art. 208 alin. (5) se aplica, în mod corespunzator, si acestei proceduri. Art. 216 – Autorizatia prevazuta la art. 214 stabileste modalitatile specifice pentru functionarea procedurii si stabileste în special: a) marfurile la care se aplica; b) forma obligatiilor prevazute la art. 215; c) momentul acordarii liberului de vama. Pentru aceasta procedura nu este necesara o declaratie suplimentara. Paragraful 2 Plasarea sub regimul de perfectionare activa, de transformare sub control vamal sau de admitere temporara A. Declaratia incompleta. Art. 217. - (1) Declaratia de plasare sub un regim vamal economic, altul decât perfectionarea pasiva sau antrepozitarea vamala, pe care biroul vamal de plasare le poate accepta, la cererea declarantului, trebuie sa 79 respecte modelul prevazut în anexa nr. 9, Normele tehnice de completare, utilizare si tiparire a declaratiei vamale în detaliu, precum si instructiunile specifice de completare prevazute în anexa nr. 7. (2) Dispozitiile art. 197, 198 si 201 se aplica în mod corespunzator. (3) În cazul plasarii sub regimul de perfectionare activa, sistemul cu rambursare, dispozitiile art. 199 si 200 se aplica în mod corespunzator. B. Procedura declaratiei simplificate si de vamuire la domiciliu. Art. 218. -Dispozitiile art. 202 - 209 si 212 se aplica în mod corespunzator marfurilor declarate pentru regimurile vamale economice prevazute în prezentul paragraf. Paragraful 3 Marfuri declarate pentru regimul de perfectionare pasiva Art. 219. - Dispozitiile art. 222 -232 care se aplica marfurilor declarate pentru export se aplica în mod corespunzator si marfurilor declarate pentru export în cadrul regimului de perfectionare pasiva. Paragraful 4 Dispozitii comune Art. 220. -În situatia în care doua sau mai multe autorizatii cu privire la regimurile vamale economice se aproba aceleiasi persoane si unul dintre aceste regimuri este încheiat prin plasarea sub un alt regim, folosind procedura de vamuire la domiciliu, nu este necesara o declaratie suplimentara. Sectiunea a 2-a Încheierea unui regim vamal economic Art. 221. -(1) În cazul încheierii unui regim vamal economic, altul decât perfectionarea pasivasi antrepozitarea vamala, se pot aplica procedurile simplificate pentru punere în libera circulatie, export si reexport. În cazul reexportului, dispozitiile art. 222 - 232 se aplica în mod corespunzator. (2) Procedurile simplificate prevazute la art. 196 - 209 se pot aplica si în cazul punerii în libera circulatie a marfurilor aflate sub regimul de perfectionare pasiva. (3) În cazul încheierii regimului de antrepozitare vamala se pot autoriza procedurile simplificate prevazute pentru punere în libera circulatie, export sau reexport. 80 Cu toate acestea: a) pentru marfurile plasate sub regim într-un antrepozit de tip F nu se pot autoriza proceduri simplificate; b) pentru marfurile plasate sub regim într-un antrepozit de tip B se aplica numai declaratia incompleta sau procedura declaratiei simplificate; c) eliberarea unei autorizatii pentru un antrepozit de tip D implica aplicarea automata a procedurii de vamuire la domiciliu pentru punerea în libera circulatie. Aceasta procedura nu se poate aplica în cazurile în care persoana interesata doreste sa beneficieze de aplicarea unor elemente de taxare care nu pot fi verificate fara controlul fizic al marfurilor. În acest caz, pot fi folosite alte proceduri care presupun prezentarea marfurilor la vama; d) nu se aplica proceduri simplificate marfurilor românesti prevazute în reglementarile privind politica agricola care au fost plasate sub regimul de antrepozitare vamala. CAPITOLUL IV Declaratia de export Art. 222. - (1) Formalitatile care se efectueaza la biroul vamal de export conform art. 464 pot fi simplificate în conformitate cu dispozitiile din prezentul capitol. (2) Dispozitiile art. 465 si 466, si când este cazul, prevederile art. 471 – 476 se aplica în mod corespunzator si prezentului capitol. (3) În situatia în care reglementarile vamale prevad utilizarea unui alt document de înlocuire a exemplarului 3 al declaratiei vamale în detaliu, prevederile acestui capitol se aplica în mod corespunzator acestui document. Sectiunea 1 Declaratia incompleta Art. 223. -(1) Declaratia de export pe care biroul vamal o poate accepta la cererea declarantului, trebuie sa respecte modelul prevazut în anexa nr. 9, Normele tehnice de completare, utilizare si tiparire a declaratiei vamale în detaliu, precum si instructiunile specifice de completare prevazute în anexa nr. 7. (2) Dispozitiile art. 197 – 201 se aplica în mod corespunzator declaratiilor de export. Art. 224. -(1) În cazul aplicarii dispozitiilor art. 451, declaratia suplimentara sau de înlocuire se poate depune la biroul vamal în a carui raza de competenta se afla domiciliul exportatorului. 81 (2) Declaratia incompleta mentioneaza biroul vamal la care urmeaza a fi depusa declaratia suplimentara sau de înlocuire. Biroul vamal la care se depune declaratia incompleta trimite exemplarele 1 si 2 la biroul vamal la care se depune declaratia suplimentara sau de înlocuire. Sectiunea a 2-a Procedura declaratiei simplificate Art. 225. - (1) La cererea scrisa, continând toate informatiile necesare, declarantul este autorizat, în conformitate cu conditiile si în modul stabilit la art. 203 - 204 aplicate în mod corespunzator, sa întocmeasca declaratia de export într-o forma simplificata când marfurile sunt prezentate biroului vamal. (2) Fara a se înlatura aplicarea dispozitiilor art. 151 si art. 231 declaratia simplificata are forma declaratiei vamale în detaliu si contine cel putin datele pentru declaratia simplificata prevazute în anexa nr. 7. Dispozitiile art. 197 – 201 se aplica în mod corespunzator. Sectiunea a 3-a Procedura de vamuire la domiciliu Art. 226. -Autorizatia de a folosi procedura de vamuire la domiciliu se acorda în urma unei cereri scrise, în conditiile si modalitatile prevazute la art. 227, oricarei persoane, denumita în continuare exportator agreat, care doreste sa efectueze formalitatile de export la domiciliul sau sau în alte locuri desemnate sau aprobate de catre autoritatea vamala. Art. 227. -Dispozitiile art. 206 - 207 se aplica în mod corespunzator. Art. 228. -(1) Înainte de expedierea marfurilor din locurile prevazute la art. 226, exportatorul agreat este obligat : a) sa comunice biroului vamal de export fiecare expediere, prin depunerea unei declaratii simplificate conform prevederilor art. 225; b) satina la dispozitia autoritatii vamale toate documentele a caror prezentare poate fi necesara pentru aplicarea dispozitiilor care reglementeaza exportul de marfuri. (2) La cererea sa exportatorul agreat poate depune în locul declaratiei vamale simplificate o declaratie vamala de export completa. În acest caz nu mai este necesara depunerea unei declaratii suplimentare, conform prevederilor art. 97 alin. (4) din Codul vamal. (3) In anumite situatii speciale, justificate de felul marfurilor respective si de ritmul accelerat al operatiunilor de export, autoritatea vamala îl poate dispensa pe exportatorul agreat de obligatia depunerii unei declaratii simplificate la biroul vamal de export pentru fiecare expediere de 82 marfa. Aceasta dispensa se acorda, înainte de expedierea marfurilor din locurile prevazute la art. 226 si în termenele prevazute la art. 455 si 456, daca: a) exportatorul agreat notifica pe cale electronica biroului vamal, fiecare expediere si furnizeaza toate informatiile considerate necesare pentru efectuarea unei analize de risc efective anterioare plecarii marfurilor si pentru ca autoritatea vamala sa-si exercite, daca este cazul, dreptul de a verifica marfurile înainte de acordarea liberului de vama; b) exportatorul agreat înregistreaza expedierea în evidentele sale. O astfel de înregistrare poate fi înlocuita cu orice alta formalitate care asigura garantii similare acceptate de autoritatea vamala. Înregistrarea trebuie sa mentioneze data efectuarii acesteia si datele din anexa nr. 7 prevazute pentru procedura de vamuire la domiciliu. Dispozitiile art. 223 alin. (2) se aplica în mod corespunzator. (4) În cazul prevazut la alin. (3), autoritatea vamala este obligata sa se asigure ca sunt îndeplinite conditiile pentru schimbul de informatii între biroul vamal de export si alte birouri vamale. Art. 229. -(1) Pentru a verifica daca marfurile au parasit efectiv teritoriul vamal al României, exemplarul 3 al declaratiei vamale în detaliu este folosit ca dovada a iesirii. În autorizatie se mentioneaza ca exemplarul 3 al declaratiei vamale în detaliu trebuie sa fie autentificat, prin certificare, în prealabil. (2) Autentificarea prealabila se efectueaza într-unul dintre urmatoarele moduri: a) rubrica A se stampileaza în prealabil cu stampila biroului vamal si se semneaza de catre un functionar al acelui birou desemnat în acest scop; b) exportatorul agreat stampileaza declaratia folosind o stampila speciala conform modelului indicat în anexa nr. 11. Aceastastampila poate fi preimprimata pe formulare în cazul în care tiparirea este încredintata unei imprimerii aprobata în acest scop. (3) Înainte de expedierea marfurilor, exportatorul agreat este obligat sa efectueze formalitatile prevazute la art. 228 si sa indice pe exemplarul 3 al declaratiei vamale în detaliu datele cuprinse în anexa nr. 7. (4) Rubrica 44 a exemplarului 3, completat conform prevederilor alin. (2), trebuie sa cuprinda numarul autorizatiei si denumirea biroului vamal emitent. Art. 230. -(1) În autorizatia prevazuta la art. 226 se stabilesc modalitatile specifice pentru aplicarea procedurii si în mod special: a) marfurile la care se aplica; 83 b) forma obligatiilor prevazute la art. 228; c) procedura acordarii liberului de vama. Când biroul vamal de export aplica prevederile art. 471 – 476, acordarea liberului de vama se face potrivit art. 472; d) continutul exemplarului 3 al declaratiei vamale în detaliu si mijloacele prin care urmeaza a fi validat; e) procedura de prezentare a declaratiei suplimentare si termenul în care aceasta trebuie depusa. (2) Autorizatia include angajamentul exportatorului agreat de a lua toate masurile necesare pentru a asigura integritatea stampilei speciale sau a formularelor imprimate în prealabil cu stampila biroului vamal de export sau imprimarea stampilei speciale. Sectiunea a 4-a Dispozitii comune sectiunilor 2 si 3 Art. 231. -(1) În locul declaratiei vamale în detaliu, autoritatea vamala poate aproba folosirea unui document comercial sau administrativ ori a altui suport. (2) Documentul sau suportul prevazut la alin. (1) cuprinde cel putin datele prevazute în anexa nr. 7 si este însotit de o cerere de export. În cazul în care situatia permite, autoritatea vamala poate accepta ca aceasta cerere sa fie înlocuita cu o cerere globala care sa acopere operatiunile de export ce urmeaza a fi efectuate pe o perioada determinata, cu conditia ca titularul sa furnizeze autoritatii vamale orice informatie pe care aceasta o considera necesara pentru efectuarea unei analize de risc eficiente, înainte de expedierea marfurilor si când este cazul, dreptul sau de a verifica marfurile. Pe documentul sau suportul utilizat se mentioneaza aceasta autorizatie. (3) Documentul comercial sau administrativ constituie dovada iesirii de pe teritoriul vamal al României, la fel ca si exemplarul 3 din declaratia vamala în detaliu. În cazul folosirii altor suporturi, masurile referitoare la avizarea iesirii se stabilesc de autoritatea vamala. Art. 232. - (1) Autoritatea Nationala a Vamilor poate dispune si alte simplificari, în plus fata de procedurile prevazute în Sectiunile 2 si 3, cu respectarea principiilor stabilite de Codul vamal. (2) În cazul prevazut la alin. (1), datele pe care autoritatea vamala le considera necesare, pentru efectuarea eficienta a analizei de risc, înainte de expedierea marfurilor si, când este cazul, dreptul sau de a examina marfurile, este necesar sa fie puse la dispozitia acesteia. 84 PARTEA II DESTINATII VAMALE TITLUL I PUNERE ÎN LIBERA CIRCULATIE CAPITOLUL I Dispozitii generale Art. 233. -(1) În situatia în care marfurile românesti exportate pe baza unui carnet ATA se întorc în teritoriul vamal al României, punerea în libera circulatie a acestor marfuri poate fi efectuata pe baza carnetului ATA. (2) In acest caz biroul vamal unde marfurile sunt puse în libera circulatie efectueaza urmatoarele formalitati: a) verifica datele ce figureaza în rubricile de la A la G a voletului de reimport; b) completeaza cotorul si rubrica H a voletului de reimport; c) retine voletul de reimport. (3) În situatia în care formalitatile privind verificarea si încheierea exportului temporar de marfuri românesti sunt îndeplinite la un alt birou vamal decât cel de intrare, marfurile sunt transportate între cele doua birouri vamale fara nici un fel de formalitati. CAPITOLUL II Destinatia finala Art. 234. -(1) Dispozitiile prezentului capitol se aplica pentru marfurile care sunt puse în libera circulatie beneficiind de tratament tarifar favorabil sau carora li se aplica taxe vamale reduse sau zero datorita destinatiei lor finale si fac obiectul supravegherii vamale cu privire la respectarea destinatiei. (2) În sensul acestui capitol, prin termenii de mai jos se întelege: a) contabilitate - orice date comerciale, fiscale sau alte date contabile ale titularului sau tinute în numele acestuia; b) evidente - datele care contin ansamblul informatiilor si elementelor tehnice necesare pe orice suport, pentru ca autoritatea vamala sa poata asigura supravegherea si controlul regimului. Art. 235. - (1) În situatia în care marfurile fac obiectul supravegherii vamale ca urmare a destinatiei lor finale, acordarea tratamentului tarifar favorabil conform prevederilor art. 49 din Codul vamal se face pe baza unei autorizatii scrise. 85 Autorizatia este necesara pentru asigurarea supravegherii vamale când marfurile sunt puse în libera circulatie cu drepturi de import reduse sau zero ca urmare a utilizarii lor conform unei destinatii finale si când potrivit dispozitiilor legale în vigoare marfurile trebuie sa ramâna sub supraveghere vamala conform prevederilor art. 104 din Codul vamal. (2) Cererea de autorizare se înainteaza în scris, folosind modelul din anexa nr. 12, la directia regionala vamala în a carei raza de competenta marfurilor li se atribuie o destinatie finala. În cazul în care operatiunea se desfasoara pe raza mai multor regionale vamale, cererea se depune la directia regionala vamala în a carei raza de competenta se afla contabilitatea principala a solicitantului, care faciliteaza controlul pe baza de audit. Autoritatea vamala poate permite reînnoirea sau modificarea autorizatiei pe baza unei simple cereri în scris. (3) Cererea de autorizare poate fi facuta printr-o declaratie vamala pentru punerea în libera circulatie întocmita în scris sau prin procedee informatice, în procedura normala, cu îndeplinirea cumulativa a urmatoarelor conditii: a) cererea sa implice un singur birou vamal; b) solicitantul sa atribuie marfurilor, în totalitate, numai destinatia finala declarata; c) sa se asigure desfasurarea corecta a operatiunilor. (4) În cazul în care autoritatea vamala considera ca informatiile care figureaza în cerere sunt insuficiente, aceasta poate cere solicitantului informatii suplimentare. În special, când cererea este facuta prin depunerea declaratiei vamale, autoritatea vamala poate solicita ca aceasta sa fie însotita de un document întocmit de declarant care sa contina cel putin urmatoarele informatii, daca acestea nu sunt înscrise pe declaratia vamala: a) numele si adresa solicitantului, declarantului si operatorului; b) natura destinatiei finale; c) descrierea tehnica a marfurilor si a produselor rezultate în urma atribuirii destinatiei finale si modalitatea de a le identifica; d) rata estimata a randamentului sau modul de stabilire a acestei rate; e) termenul prevazut pentru a atribui marfurilor destinatia finala; f) locul în care marfurilor li se atribuie destinatia finala. (5) Directia regionala vamala elibereaza autorizatia în termen de 30 de zile si trimite un exemplar birourilor vamale interesate. 86 (6) Solicitantul este informat în legatura cu decizia de acordare a autorizatiei sau în legatura cu motivele respingerii cererii în termen de 30 zile de la depunerea cererii sau de la primirea de catre autoritatea vamala a informatiilor care lipsesc si care au fost solicitate în mod suplimentar. Art. 236. -(1) Autorizatia al carei model figureaza în anexa nr. 12 se acorda persoanelor stabilite pe teritoriul vamal al României daca sunt îndeplinite urmatoarele conditii: a) activitatile avute în vedere sunt conforme cu destinatia finala declaratasi cu dispozitiile referitoare la transferul de marfuri si, de asemenea, este asigurata desfasurarea corecta a operatiunilor; b) solicitantul autorizatiei ofera toate garantiile necesare pentru desfasurarea corecta a operatiunilor ce trebuie efectuate si se obliga sa atribuie marfurilor, partial sau total, destinatia finala declarata sau sa le transfere si sa prezinte dovada acestei atribuiri sau a transferului, potrivit dispozitiilor legale în vigoare; de asemenea, acesta se obliga sa nu întreprinda actiuni incompatibile cu scopul economic al destinatiei finale avut în vedere si sa informeze autoritatea vamala competenta asupra tuturor elementelor care pot avea efecte asupra autorizatiei; c) este asigurata supravegherea vamala, iar masurile administrative pe care trebuie sa le ia autoritatea vamala nu trebuie sa fie disproportionate fata de necesitatile economice în cauza; d) sunt tinute si pastrate evidente corespunzatoare; e) se depune o garantie corespunzatoare atunci când autoritatea vamala considera ca aceasta este necesara. (2) La depunerea unei cereri potrivit art. 235 alin. (3), autorizatia se acorda persoanelor stabilite pe teritoriul vamal al României prin acceptarea declaratiei vamale si cu respectarea celorlalte conditii prevazute la alin. (1). (3) Autorizatia contine, daca sunt necesare, urmatoarele elemente: a) identificarea titularului autorizatiei; b) codul din N.C. sau din Tariful Vamal Integrat Român, tipul si descrierea marfurilor, operatiunile prin care se atribuie marfurilor destinatia finala declaratasi dispozitiile privind rata de randament; c) mijloacele si metodele de identificare si de control vamal, incluzând modalitatile de stocare în comun a marfurilor pentru care se aplica, în mod corespunzator, prevederile art. 393 alin. (2) - (4), precum si modalitatile de stocare a amestecurilor de produse aflate sub supraveghere vamala în ceea ce priveste destinatia finala, clasificate la Cap. 27 si 29 din Nomenclatura Combinata sau de stocare a unor astfel de produse cu uleiuri brute din petrol clasificate la subpozitia tarifara 270900 din Nomenclatura Combinata; 87 d) termenul în care marfurilor trebuie sa li se atribuie destinatia finala declarata; e) birourile vamale unde se declara marfurile pentru punerea în libera circulatie si birourile de control al regimului; f) locurile unde marfurilor trebuie sa li se atribuie destinatia finala declarata; g) garantia care trebuie constituita, când este cazul; h) durata de valabilitate a autorizatiei; i) posibilitatea de transfer a marfurilor, când este cazul; j) aranjamentele simplificate pentru transferul marfurilor, când este cazul; k) procedurile simplificate autorizate potrivit art. 98 din Codul vamal, când este cazul; l) mijloacele de comunicare – adresa, telefon, persoana de contact. În cazul stocarii amestecurilor de produse prevazute la lit. c), daca produsele nu se clasifica la acelasi cod tarifar din N. C. nu prezinta aceeasi calitate comercialasi nu au aceleasi caracteristici tehnice si fizice, stocarea amestecurilor poate fi autorizata numai daca acestea sunt în întregime destinate a fi supuse unuia din tratamentele specifice prevazute în nota complementara nr. 4 de la capitolul 27 din N.C. (4) Autorizatia este valabila de la data emiterii sau de la orice alta data ulterioara mentionata în autorizatie si nu poate depasi trei ani cu exceptia cazurilor temeinic justificate. Art. 237. - (1) Autoritatea vamala poate emite o autorizatie retroactiva care intra în vigoare de la data depunerii cererii. (2) Daca cererea se refera la reînnoirea unei autorizatii pentru acelasi tip de operatiune si aceleasi marfuri, se poate acorda autorizatia cu efect retroactiv de la data la care a expirat autorizatia initiala. (3) În circumstante exceptionale, efectul retroactiv al unei autorizatii se poate întinde pe o perioada care nu poate depasi un an înainte de data depunerii cererii, cu conditia sa existe o necesitate economica doveditasi cu conditia ca: a) cererea sa nu fie legata de o încercare de înselaciune sau de o neglijenta evidenta; b) din evidentele contabile ale solicitantului sa rezulte faptul ca cerintele regimului pot fi considerate îndeplinite si ca, atunci când este cazul, pentru a evita substituirea, marfurile pot fi identificate pentru perioada respectiva, iar aceste evidente permit verificarea regimului; 88 c) toate formalitatile necesare pentru regularizarea situatiei marfurilor sa poata fi îndeplinite, inclusiv, daca este cazul, invalidarea declaratiei. Art. 238. - Expirarea autorizatiei nu afecteaza marfurile care erau în libera circulatie în baza autorizatiei respective înainte de expirarea ei. Art. 239. - (1) Transferul marfurilor între diferite locuri mentionate în aceeasi autorizatie se poate face fara nici un fel de formalitati vamale. (2) În situatia în care transferul marfurilor se realizeaza între doi titulari de autorizatie se foloseste formularul de control T5R prevazut în anexa nr. 13. (3) În cazul prevazut la alin. (2) cedentul completeaza formularul de control T5R în trei exemplare - un original si doua copii -, care trebuie sa cuprinda: a) în rubrica A „Biroul de plecare” adresa biroului vamal mentionat în autorizatia cedentului; b) în rubrica 2, numele, adresa completasi numarul de autorizatie a cedentului; c) în rubrica 8, numele, adresa completasi numarul de autorizatie a cesionarului; d) în rubrica „Nota importanta” si în rubrica B textul trebuie sa fie bifat; e) în rubricile 31 si 33, descrierea marfurilor la momentul transferului, inclusiv numarul de articole si codul tarifar corespunzator din Nomenclatura Combinata; f) în rubrica 38, greutatea neta a marfurilor; g) în rubrica 103, cantitatea neta a marfurilor în litere; h) în rubrica 104, dupa bifarea rubricii „Altele (specificatii)” cu litere mari de tipar, mentiunea DESTINATIE FINALA: MARFURI PENTRU CARE OBLIGATIILE SUNT TRANSFERATE CESIONARULUI (ART. 239 DIN REGULAMENTUL VAMAL); i) în rubrica 106, elementele de taxare aplicate marfurilor importate, numarul de înregistrare si data declaratiei de punere în libera circulatie, numele si adresa biroului vamal la care a fost completata declaratia. (4) Cedentul trimite setul complet de exemplare de control T5R cesionarului, iar acesta anexeaza originalul documentului comercial care indica data primirii marfurilor la setul de exemplare de control T5R si prezinta toate aceste documente biroului vamal stabilit în autorizatia sa. În caz de surplus, lipsa sau substituire de marfuri sau orice alt fel de nereguli cesionarul trebuie sa informeze imediat biroul vamal. 89 (5) Biroul vamal mentionat în autorizatia cesionarului, dupa ce a verificat documentele comerciale corespunzatoare, completeaza rubrica „J”, indica data primirii de catre cesionar pe exemplarul original T5R si aplica data si stampila pe original în rubrica „J” si pe cele doua copii în rubrica „E”. Biroul vamal retine copia 2 pentru evidenta sa si returneaza originalul si copia 1 cesionarului. (6) Cesionarul retine copia 1 pentru evidenta sa si trimite originalul cedentului pentru ca acesta sa îl retina pentru evidenta sa. (7) Birourile vamale între care se efectueaza transferul pot folosi proceduri simplificate potrivit dispozitiilor privind utilizarea exemplarului de control T5R. (8) În situatia în care birourile vamale considera ca buna desfasurare a operatiunilor este asigurata, ele pot permite efectuarea transferului de marfuri între doi titulari de autorizatie fara folosirea exemplarului de control T5R. (9) Dupa primirea marfurilor, cesionarul îsi asuma obligatiile cuprinse în prezentul capitol cu privire la marfurile transferate. (10) Cedentul este degrevat de obligatiile sale când sunt îndeplinite urmatoarele conditii: a) cesionarul a primit marfurile si a fost informat ca marfurile pentru care obligatiile au fost transferate fac obiectul unui control vamal în ceea ce priveste destinatia lor finala; b) controlul vamal a fost preluat de biroul vamal al cesionarului; cu exceptia cazurilor în care autoritatea vamala procedeaza altfel, controlul vamal are loc dupa ce marfurile au fost înregistrate în evidentele cesionarului. Art. 240. -(1) În cazul transferului de materiale în vederea întretinerii sau repararii avioanelor efectuate de companii aeriene angajate în traficul international, fie potrivit conditiilor acordurilor de schimb, fie pentru nevoile proprii ale companiilor aeriene, în locul documentului de control T5-R se poate folosi o scrisoare de trasura pentru transport aerian sau un alt document echivalent. (2) Scrisoarea de trasura pentru transport aerian sau documentul echivalent trebuie sa contina cel putin urmatoarele date: a) denumirea companiei aeriene expeditoare; b) numele aeroportului de plecare; c) denumirea companiei aeriene destinatare; d) numele aeroportului de destinatie; e) descrierea materialelor; 90 f) numarul de articole. Datele mentionate la lit. a) – f) pot fi indicate în forma codificata sau prin referire la un document anexat. (3) Scrisoarea de transport aerian sau documentul echivalent trebuie sa contina pe fata urmatoarea mentiune cu litere mari de tipar: DESTINATIE FINALA. (4) Compania aeriana expeditoare retine un exemplar al scrisorii de transport aerian sau al documentului echivalent pentru evidentele sale si pastreaza o alta copie la dispozitia biroului vamal de plecare. Compania aeriana destinatara retine un exemplar al scrisorii de transport international sau al documentului echivalent pentru evidentele sale si pastreaza o alta copie la dispozitia biroului vamal de destinatie. (5) Materialele intacte si copiile scrisorilor de transport aerian sau ale documentului echivalent se transmit companiei aeriene destinatare în locurile agreate de autoritatea vamala. Compania aeriana destinatara înscrie materialele în evidentele sale. (6) Obligatiile care decurg din prevederile alin. (2) – (5) sunt transferate de la compania aeriana expeditoare la compania aeriana destinatara la momentul în care materialele intacte si copiile scrisorii de transport aerian sau ale documentului echivalent sunt transmise celei din urma. Art. 241. - (1) Autoritatea vamala poate aproba, în conditii stabilite, exportul sau distrugerea marfurilor. (2) In cazul exportului de produse agricole, în rubrica 44 a declaratiei vamale în detaliu sau în orice alt document folosit trebuie sa fie prevazuta urmatoarea mentiune cu litere mari de tipar: ART. 241 din REGULAMENTUL VAMAL NR. ... DESTINATIE FINALA: MARFURI DESTINATE EXPORTULUI – NU SE APLICA PRIMA LA EXPORT. (3) În situatia în care marfurile se exporta, ele trebuie sa fie considerate ca fiind marfuri straine din momentul acceptarii declaratiei vamale de export. (4) În cazul distrugerii, deseurile si rebuturile rezultate trebuie sa primeasca o destinatie vamala prevazuta pentru marfurile straine. Deseurile si rebuturile se afla sub supraveghere vamala pâna în momentul definitivarii statutului lor vamal. Art. 242. -În situatia în care autoritatea vamala considera ca utilizarea marfurilor în alte scopuri decât cele prevazute în autorizatie este justificata din motive economice, aceasta utilizare, alta decât exportul sau distrugerea, atrage nasterea datoriei vamale. Prevederile art. 230 din Codul vamal se aplica în mod corespunzator. 91 Art. 243. -(1) Marfurile prevazute la art. 234 alin. (1) ramân sub supraveghere vamalasi sunt susceptibile de a fi supuse drepturilor de import pâna în momentul în care : a) li se atribuie pentru prima data destinatia finala declarata; b) sunt exportate, distruse sau primesc o alta destinatie conform prevederilor art. 241 – 242. Cu toate acestea, când marfurile pot fi utilizate, în mod repetat, conform destinatiei finale declarate si atunci când pentru a se evita orice abuzuri autoritatea vamala considera ca este necesar, supravegherea vamala poate fi mentinuta pe o perioada care nu poate depasi doi ani de la data primei atribuiri a destinatiei finale declarate. (2) Deseurile si rebuturile care rezulta din prelucrarea sau transformarea marfurilor si pierderile normale se considera ca fiind marfuri carora li s-a atribuit destinatia finala. (3) În cazul deseurilor si rebuturilor rezultate în urma distrugerii marfurilor, supravegherea vamala se încheie când acestora li se atribuie o destinatie vamala acceptata. Art. 244 -(1) Marfurile importate, înainte de intrarea în vigoare a prezentului regulament, în baza unor reglementari speciale care au prevazut scutirea de la plata unor drepturi de import ca urmare a destinatiei lor finale ramân sub supraveghere vamalasi sunt susceptibile de a fi supuse drepturilor de import o perioada de 5 ani de la data înregistrarii declaratiei vamale de import cu exceptia situatiilor în care reglementarile speciale nu prevad altfel. (2) Cu toate acestea nu se considera schimbare de destinatie si nu se datoreaza drepturi de import în cazul exportului marfurilor prevazute la alin. (1) catre furnizorul initial si în cazul distrugerii acestora sub control vamal, potrivit legii. CAPITOLUL III Gestionarea masurilor tarifare Art. 245. -(1) În masura în care nu exista dispozitii contrare, când se deschid contingente tarifare acestea sunt gestionate de autoritatea vamala în ordinea cronologica a datei la care au fost acceptate declaratiile vamale de punere în libera circulatie. (2) În situatia în care se accepta o declaratie vamala de punere în libera circulatie ce contine o cerere valabila din partea declarantului de a beneficia de un contingent tarifar, cantitatea din contingentul tarifar care corespunde nevoilor sale este alocata dupa ce în prealabil a fost verificata îndeplinirea conditiilor prevazute la art. 198 alin. (2) si (3). 92 (3) Alocarile se acorda de la data acceptarii declaratiilor de punere în libera circulatie în masura în care soldul contingentelor tarifare respective permite acest lucru. Prioritatile se stabilesc în ordine cronologica. (4) În situatia în care cantitatile solicitate dintr-un contingent tarifar depasesc soldul disponibil, alocarea se face proportional, în functie de cantitatile solicitate. (5) Declaratiile vamale acceptate de catre autoritatea vamala pe 1, 2 sau 3 ianuarie se considera ca fiind acceptate în prima zi lucratoare. (6) În situatia în care se deschide un nou contingent tarifar solicitarile sunt luate în considerare dupa a 11-a zi lucratoare de la data publicarii actului normativ prin care s-a instituit contingentul tarifar. (7) Daca o declaratie de punere în libera circulatie pentru marfuri care fac obiectul unei cereri pentru a beneficia de un contingent tarifar este invalidata cererea de alocare corespunzatoare marfurilor respective se anuleaza. (8) Detaliile privind alocarile solicitate sunt tratate ca fiind confidentiale. (9) Un contingent tarifar este considerat critic atunci când 75% din volumul sau initial a fost epuizat. (10) Prin exceptare de la alin. (9) un contingent tarifar este considerat critic de la data deschiderii sale în cazul în care: a) a fost deschis pentru o perioada mai mica de trei luni; b) un alt contingent tarifar referitor la acelasi produs, cu aceeasi origine si cu durata de valabilitate echivalenta cu contingentul tarifar în cauza – contingent tarifar echivalent – nu a fost deschis pe parcursul ultimilor doi ani; c) un contingent tarifar echivalent deschis pe parcursul ultimilor doi ani a fost epuizat cel târziu în ultima zi a celei de a treia luni a duratei de valabilitate stabilita sau avea un volum initial superior contingentului tarifar în cauza. (11) Un contingent tarifar a carui singura finalitate este aplicarea unei masuri de salvgardare sau a unei masuri de retorsiune este considerat critic atunci când 75% din volumul sau initial a fost epuizat, indiferent daca au fost deschise sau nu contingente tarifare echivalente pe parcursul ultimilor doi ani. (12) Modalitatile practice de alocare a contingentelor tarifare se stabilesc prin ordin comun al ministerelor cu competenta în domeniu. 93 CAPITOLUL IV Statutul vamal al marfurilor Sectiunea 1 Dispozitii generale Art. 246. -(1) Toate marfurile de pe teritoriul vamal al României se considera marfuri românesti daca nu se stabileste ca ele nu au statut românesc, în masura în care se respecta prevederile art. 198 din Codul vamal. (2) Nu sunt considerate marfuri românesti urmatoarele: a) marfurile introduse pe teritoriul vamal al României conform prevederilor art. 63 din Codul vamal; b) marfurile aflate în depozit temporar sau într-o zona libera supusa controlului de tip I sau într-un antrepozit liber; c) marfurile plasate sub un regim suspensiv sau într-o zona libera supusa controlului de tip II. Sectiunea a 2-a Dovada statutului românesc Art. 247. - (1) În sensul prezentei sectiuni, prin birou competent se întelege autoritatea vamala care atesta statutul românesc al marfurilor. (2) Fara a aduce atingere marfurilor plasate sub regimul de tranzit, dovada statutului românesc al marfurilor nu poate fi stabilita decât printrunul din urmatoarele mijloace: a) printr-unul din documentele prevazute la art. 248-252; b) în conformitate cu modalitatile prevazute la art. 253-254. (3) În situatia în care documentele sau modalitatile prevazute în alin. (2) sunt utilizate pentru marfurile românesti care sunt puse în ambalaje care nu au statut românesc, documentul care atesta statutul românesc al marfurilor poarta mentiunea ambalaje N. (4) În masura în care se îndeplinesc conditiile de eliberare, documentele prevazute în art. 249 - 255 se pot elibera ulterior. În acest caz, ele trebuie sa poarte urmatoarea mentiune înscrisa cu rosu: eliberat ulterior. Art. 248. -(1) Dovada statutului românesc al marfurilor este adusa prin prezentarea documentului T2L-R. (2) Documentul T2L-R se întocmeste pe formularul care corespunde exemplarului nr. 4 sau nr. 4/5 al declaratiei vamale în detaliu. Acest formular poate fi completat, daca este cazul, de unul sau mai multe 94 formulare complementare, corespunzatoare exemplarului nr. 4 sau 4/5 al declaratiei vamale. (3) Persoanele interesate vor înscrie sigla „T2L-R” în caseta din dreapta a rubricii nr. 1 a formularului si sigla „T2L-R bis” în caseta din dreapta a rubricii nr. 1 a fiecarui formular complementar utilizat. (4) Listele de încarcatura, întocmite conform modelului din anexa nr. 14, pot fi utilizate, în locul formularelor complementare, ca parte descriptiva a documentului T2L-R. Art. 249. -(1) Autoritatea vamala poate autoriza orice persoana care îndeplineste conditiile art. 293 sa utilizeze ca liste de încarcatura, liste care nu îndeplinesc toate conditiile prevazute în anexele nr. 14 a) si 14 b). (2) Dispozitiile art. 305 se aplica în mod corespunzator. Art. 250. -(1) Documentul T2L-R se întocmeste într-un singur exemplar. (2) La cererea persoanei interesate, documentul T2L-R si, dupa caz, formularul complementar utilizat sau lista de încarcatura utilizata sunt vizate de biroul vamal. Viza se aplica pe cât posibil, în rubrica „C. Birou de plecare” si contine urmatoarele mentiuni: a) pentru documentul T2L-R, numele si stampila biroului vamal, semnatura lucratorului vamal, data vizei si numarul de înregistrare al declaratiei de expeditie sau de export, atunci când este necesar; b) pentru formularul complementar sau lista de încarcatura, numarul de pe documentul T2L-R si numele biroului vamal. În acest ultim caz, numarul este însotit de stampila biroului vamal. Aceste documente sunt transmise persoanei interesate. Paragraful 1 Documente comerciale Art. 251. - (1) Dovada statutului românesc al marfurilor este adusa, în conditiile prevazute în prezentul paragraf, prin prezentarea facturii sau a documentului de transport referitor la aceste marfuri. (2) Factura sau documentul de transport trebuie sa contina cel putin numele si adresa completa a expeditorului sau a persoanei interesate daca aceasta nu este expeditor, numarul, felul, marcile si numerele coletelor, denumirea marfurilor, precum si greutatea bruta în kilograme si, dupa caz, numerele containerelor. Persoana interesata trebuie sa aplice pe document, în mod vizibil, sigla „T2L-R” însotita de semnatura olografa. 95 (3) Factura sau documentul de transport, completat corespunzator si semnat de persoana interesata se vizeaza, la cererea acestuia, de biroul vamal. Viza contine numele si stampila biroului vamal, semnatura lucratorului vamal, data si numarul de înregistrare al declaratiei de expeditie sau de export, atunci când este necesara. (4) În situatia în care valoarea totala a marfurilor românesti înscrise în factura sau documentul de transport nu depaseste echivalentul sumei de 1000 euro, persoana interesata nu este obligata sa prezinte acest document biroului competent pentru vizare. În acest caz, factura sau documentul de transport completat include, pe lânga datele prevazute la alin. (2), denumirea biroului vamal. (5) Dispozitiile alin. (1) – (4) se aplica numai daca factura sau documentul de transport se refera doar la marfuri românesti. Art. 252. -(1) Dovada statutului românesc al marfurilor este data de manifestul companiei navale sau declaratia pentru marfa. (2) Manifestul contine cel putin urmatoarele: a) numele si adresa completa a companiei navale; b) identitatea navei; c) locul si data încarcarii marfurilor; d) locul descarcarii marfurilor. (3) Pentru fiecare transport în parte, manifestul contine si urmatoarele: a) referinta la conosament sau la alt document comercial; b) numarul, felul, marcile si numerele coletelor; c) denumirea marfurilor în functie de denumirea lor comerciala uzuala ce contine enunturile necesare identificarii lor; d) greutatea bruta în kilograme; e) numerele containerelor, daca este cazul; f) sigla „C” - echivalenta cu „T2L-R” - sau sigla „N” pentru alte marfuri. (4) Manifestul completat corespunzator si semnat de compania navala este vizat, la cererea acesteia, de biroul vamal. Viza trebuie sa contina numele si stampila biroului vamal, semnatura unui functionar al acestui birou si data vizei. 96 Paragraful 2 Alte dovezi proprii anumitor operatiuni Art. 253. - (1) În situatia în care marfurile sunt transportate sub acoperirea unui carnet TIR sau sub acoperirea unui carnet ATA, declarantul, pentru a justifica statutul românesc al marfurilor, poate sa aplice în mod vizibil, în rubrica rezervata denumirii marfurilor, sigla „T2L-R”, însotita de semnatura sa, pe toate voletele carnetului utilizat, înainte ca acesta sa fie prezentat pentru viza biroului de plecare. Sigla „T2L-R” se autentifica pe toate voletele pe care a fost aplicata, prin stampila si semnatura lucratorului vamal de la biroul de plecare. (2) În cazul în care carnetul TIR sau carnetul ATA contine atât marfuri românesti, cât si marfuri straine, aceste doua categorii de marfuri trebuie sa fie indicate separat si sigla “T2L-R” se aplica în asa fel încât sa fie identificate în mod clar marfurile românesti. Art. 254. -Marfurile care nu sunt destinate scopurilor comerciale si însotesc calatorii sau se afla în bagajele acestora, sunt considerate marfuri românesti: a) atunci când sunt declarate ca marfuri românesti fara a exista dubii în privinta veridicitatii acestei declaratii; b) în celelalte cazuri, dupa modalitatile mentionate în prezentul capitol. Sectiunea a 3-a Dovada statutului românesc al marfurilor, adusa de un expeditor agreat Art. 255. - (1) Autoritatea vamala poate autoriza orice persoana, denumita în continuare expeditor agreat, care îndeplineste conditiile prevazute la art. 293 si care justifica statutul românesc al marfurilor cu un document T2L-R, conform art. 248 sau cu unul din documentele prevazute de art. 251 - 252 si numite în continuare documente comerciale, sa le utilizeze fara sa le prezinte pentru viza la biroul vamal. (2) Dispozitiile art. 294 - 298 se aplica în mod corespunzator autorizatiei prevazute la alin. (1). Art. 256. -Autorizatia mentioneaza în special: a) biroul împuternicit, în sensul art. 257 alin. (1), cu preautentificarea formularelor utilizate pentru întocmirea documentelor respective; b) conditiile în care expeditorul agreat trebuie sa justifice utilizarea formularelor respective; 97 c) categoriile sau transporturile de marfuri excluse; d) termenul si conditiile în care expeditorul agreat informeaza biroul vamal pentru a-i permite acestuia sa efectueze, daca este cazul, controlul înainte de plecarea marfurilor. Art. 257. -(1) Autorizatia stabileste ca fata documentelor comerciale respective sau rubrica “C. Biroul de plecare” de pe fata formularelor utilizate pentru întocmirea documentului T2L-R si, daca este cazul, a formularului sau formularelor complementare sa fie prevazuta cu stampila biroului prevazut la art. 256 lit. a) si cu semnatura functionarului acestui birou sau sa fie stampilata de catre expeditorul agreat cu o stampila speciala conform cu modelul din anexa nr. 11. Aceastastampila poate fi preimprimata pe formulare, atunci când imprimarea este facuta de catre o tipografie agreata în acest scop. Dispozitiile art. 310 se aplica în mod corespunzator. (2) Expeditorul agreat este obligat sa completeze formularul, sa-l semneze cel mai târziu în momentul expedierii marfurilor si sa indice în rubrica “D. Controlat la biroul de plecare” a documentului T2L-R sau într-un loc vizibil al documentului comercial utilizat, numele biroului vamal, data întocmirii documentului si urmatoarea mentiune: Expeditor agreat. Art. 258. -(1) Expeditorul agreat poate fi autorizat sa nu aplice semnatura pe documentele T2L-R sau pe documentele comerciale utilizate, stampilate cu stampila speciala prevazuta în art. 257 alin. (1) si întocmite prin procedee informatice. Aceasta autorizatie poate fi acordata, cu conditia ca expeditorul agreat sa fi transmis, în prealabil, autoritatii vamale, un angajament scris prin care se declara responsabil de consecintele juridice ale emiterii tuturor documentelor T2L-R sau a tuturor documentelor comerciale care au aplicatastampila speciala. (2) Documentele T2L-R sau documentele comerciale trebuie sa contina, în locul semnaturii expeditorului agreat, urmatoarea mentiune: Dispensa de semnatura. Art. 259. -(1) Autoritatea vamala poate autoriza companiile navale sa nu întocmeasca manifestul ce serveste la justificarea statutului românesc al marfurilor decât, cel mai târziu, a doua zi dupa plecarea navei si, în toate cazurile, înaintea sosirii navei în portul de destinatie. (2) Autorizatia nu este acordata decât companiilor navale care în mod cumulativ: a) îndeplinesc conditiile art. 293; b) utilizeaza sisteme de schimb electronic de date pentru a transmite informatiile între porturile de plecare si de destinatie de pe teritoriul vamal al României; 98 c) opereaza un numar semnificativ de calatorii, dupa itinerarii cunoscute. (3) Autorizatia este valabila în România si nu se aplica decât operatiunilor efectuate între porturile mentionate în autorizatia respectiva. (4) Simplificarea acordata prin autorizatia prevazuta la alin. (1) se aplica astfel: a) manifestul din portul de plecare este transmis prin procedee informatice portului de destinatie; b) compania navala înscrie pe manifest indicatiile prevazute la art. 252 alin. (2); c) un exemplar al manifestului transmis prin procedee informatice este prezentat, la cerere, cel mai târziu a doua zi lucratoare care urmeaza plecarii navei, biroului vamal din portul de plecare si, în toate cazurile, înainte de sosirea navei în portul de destinatie; d) un exemplar al manifestului transmis prin procedee informatice este prezentat biroului vamal din portul de destinatie; e) biroul vamal din portul de plecare efectueaza, prin sistem de audit, controale pe baza analizei de risc; (5) Fara a înlatura aplicarea dispozitiilor art. 286, 287 si 352 si ale Titlului IX din Codul vamal, compania navala notifica autoritatii vamale orice infractiune sau neregula, iar biroul vamal din portul de destinatie informeaza, imediat ce este posibil, despre orice infractiune sau neregula, biroul vamal din portul de plecare. Art. 260. -Expeditorul agreat este obligat sa faca o copie a fiecarui document T2L-R sau a fiecarui document comercial eliberat în baza prezentei sectiuni. Biroul vamal stabileste modalitatile conform carora copia respectiva este prezentata pentru control si este pastrata cel putin doi ani. Art. 261. -Biroul vamal poate efectua asupra expeditorilor agreati orice control pe care îl considera necesar. TITLUL II TRANZITUL VAMAL CAPITOLUL I Dispozitii generale Art. 262. -(1) Prevederile acestui capitol se aplica operatiunilor de tranzit, cu exceptia cazurilor când se prevede altfel. (2) În situatia în care se exporta marfuri, acestea se plaseaza sub regimul de tranzit în unul din urmatoarele cazuri: 99 a) daca au facut obiectul formalitatilor vamale de export în vederea acordarii de restituiri în cadrul politicii agricole; b) daca sunt supuse masurilor de control în ceea ce priveste destinatia si au facut obiectul formalitatilor vamale la export în cadrul politicii agricole; c) daca beneficiaza de rambursarea sau remiterea drepturilor la import, cu conditia ca sa fie exportate în afara teritoriul vamal al României; d) daca, sub forma produselor compensatoare sau a marfurilor în aceeasi stare au facut obiectul formalitatilor la export ca încheiere a regimului de perfectionare activa – sistemul cu restituire, în vederea rambursarii sau remiterii drepturilor. (3) Lista marfurilor cu risc ridicat de frauda este cea stabilita conform Conventiei privind regimul de tranzit comun, încheiata la Interlaken la 20 mai 1987 la care România a aderat prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 150/2005, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1030 din 21 noiembrie 2005. Când o prevedere din prezentul regulament se refera la aceste marfuri, masura referitoare la marfurile cu risc ridicat de frauda se aplica numai atunci când cantitatea de marfuri depaseste minimul înscris în lista. Art. 263. -În sensul prezentului titlu prin termenii de mai jos se întelege: a) birou de plecare - biroul vamal unde se accepta declaratia vamala pentru plasarea marfurilor în regim de tranzit; b) birou de destinatie -biroul vamal unde marfurile plasate sub regimul de tranzit trebuie sa fie prezentate pentru a încheia regimul; c) birou de garantie – biroul, determinat de autoritatea vamala, unde este constituita o garantie prin garant. Art. 264. -(1) Garantia furnizata de principalul obligat va fi valabila pe tot teritoriul vamal al României. (2) Pentru operatiunile de tranzit pe care companiile de cale ferata nu le efectueaza în procedura simplificata, conform prevederilor art. 292, trebuie furnizata o garantie. Art. 265. -Caracteristicile formularelor utilizate în sistemul de tranzit, altele decât declaratia vamala în detaliu, sunt prevazute în anexa nr. 15. Art. 266. -(1) În cadrul regimului de tranzit vamal, biroul vamal de frontiera efectueaza controlul vamal exterior al mijloacelor de transport si verifica concordanta documentelor de tranzit vamal cu documentele de transport însotitoare. 100 (2) În caz de indicii temeinice de frauda biroul vamal procedeaza la controlul vamal al marfurilor în tranzit. Art. 267. -Declaratia vamala de tranzit vamal constituie titlu de creanta pentru plata datoriei vamale, în cazul în care transportatorul nu prezinta marfurile la biroul vamal de destinatie în termenul stabilit sau le prezinta cu lipsuri ori substituiri. Art. 268. -Marfurile straine aflate în regim de tranzit vamal care din cauze fortuite se valorifica pe teritoriul României sunt supuse platii datoriei vamale. CAPITOLUL II Functionarea regimului Sectiunea 1 Garantia izolata Art. 269. -(1) Garantia izolata trebuie sa acopere în totalitate cuantumul datoriei ce se poate naste, calculata pe baza nivelului taxelor celor mai ridicate aferente marfurilor în cauza. Cu toate acestea, taxele care se iau în considerare la calcularea garantiei izolate nu pot fi mai mici decât o taxa minima atunci când o asemenea taxa este inclusa în a 5 – a coloana din lista marfurilor cu risc ridicat de frauda. Dispozitiile privind garantia izolata se aplica în mod corespunzator si pentru taxa pe valoarea adaugatasi accize care, potrivit Codului fiscal, sunt în atributiile autoritatii vamale. (2) Garantia izolata prin depozit în numerar se constituie la biroul de plecare si se ramburseaza, la cererea titularului, când regimul a fost descarcat. (3) Garantia izolata furnizata de un garant poate consta în utilizarea titlurilor de garantie izolata a caror valoare reprezinta echivalentul în lei al sumei de 7 000 euro/titlu, emisa de garant în beneficiul persoanei care actioneaza în calitate de principal obligat. Responsabilitatea garantului este angajata pâna la concurenta echivalentului în lei al sumei de 7 000 euro pentru fiecare titlu. Art. 270. -(1) Garantia izolata constituita prin garant trebuie sa faca obiectul unui act de garantie conform modelului din anexa nr. 16. În situatia în care biroul de plecare este diferit de biroul de garantie, acesta din urma pastreaza o copie a actului prin care a acceptat angajamentul de garantie. Originalul este prezentat de principalul obligat la biroul de plecare, unde este pastrat. 101 Cu toate acestea, când se face schimb de date cu privire la garantie între biroul de garantie si biroul de plecare folosind procedee informatice, originalul actului de garantie este retinut la biroul de plecare. (2) În situatia în care dispozitiile legale prevad altfel, actul de garantie prevazut la alin. (1) se poate constitui sub o forma diferita, cu conditia ca acesta sa aiba efecte identice cu cele din actul prevazut în model. Art. 271. -(1) În cazul prevazut la art. 269 alin. (3), garantia izolata trebuie sa faca obiectul unui act de garantie conform modelului din anexa nr. 17. Dispozitiile art. 270 alin. (2) se aplica în mod corespunzator. (2) Titlul de garantie izolata se stabileste conform modelului din anexa nr. 18. Garantul va indica pe titlu data sa limita de utilizare, care nu poate depasi termenul de un an de la data emiterii. (3) Garantul poate elibera titluri de garantie izolata care sa nu fie valabile pentru o operatiune de tranzit cu marfuri cu risc ridicat de frauda. În acest scop, garantul înscrie în diagonala, pe titlul sau titlurile de garantie izolata pe care le elibereaza, mentiunea validitate limitata. (4) În situatia în care biroul de garantie face schimb de date cu privire la garantie cu birourile de plecare folosind procedee informatice, garantul trebuie sa furnizeze acestui birou orice detaliu cerut în legatura cu titlurile de garantie izolata pe care le-a emis în conformitate cu modalitatile stabilite de catre autoritatea vamala. (5) Principalul obligat trebuie sa remita biroului de plecare un numar de titluri de garantie izolata care acopera în totalitate taxele vamale si alte drepturi care ar putea fi datorate. Aceste titluri sunt pastrate de biroul de plecare. Art. 272. - (1) Biroul de garantie revoca decizia prin care a acceptat angajamentul garantului, când conditiile care au stat la baza acesteia nu mai sunt îndeplinite. Garantul îsi poate rezilia, de asemenea, angajamentul în orice moment. (2) Revocarea sau rezilierea se executa începând cu a 16-a zi de la notificarea garantului sau a biroului de garantie, dupa caz. Începând cu data revocarii sau rezilierii, titlurile de garantie izolata emise anterior nu mai pot fi utilizate pentru plasarea marfurilor sub regimul de tranzit. 102 Sectiunea a 2-a Mijloace de transport si declaratii Art. 273. -(1) Fiecare declaratie de tranzit contine numai marfurile încarcate sau care urmeaza a fi încarcate pe un singur mijloc de transport pentru a fi transportate de la un birou de plecare la un birou de destinatie. În aplicarea prezentului articol, se considera a fi un singur mijloc de transport, cu conditia ca marfurile sa fie descarcate împreuna: a) un vehicul rutier însotit de remorca sau remorcile sale ori semiremorca sau semiremorcile sale; b) un vagon sau o garnitura de cale ferata; c) navele care formeaza un singur convoi; d) containerele încarcate pe un singur mijloc de transport în sensul prezentului articol. (2) Un singur mijloc de transport poate fi utilizat pentru încarcarea marfurilor la mai multe birouri de plecare si pentru descarcarea la mai multe birouri de destinatie. Art. 274. -Listele de încarcatura întocmite conform anexei nr. 14 b) si al caror model corespunde cu specimenul din anexa nr. 14 a), pot fi utilizate în locul formularelor complementare, ca parte descriptiva a declaratiei de tranzit din care fac parte. Art. 275. - (1) Declaratia de tranzit respecta instructiunile stabilite în Normele tehnice de completare, utilizare si tiparire a declaratiei vamale în detaliu si se depune la biroul de plecare utilizând procedee informatice. (2) Autoritatea vamala accepta declaratia de tranzit facuta în scris pe formularul corespunzator celui descris în anexa nr. 9 în urmatoarele cazuri: a) sistemul de tranzit computerizat vamal al autoritatii vamale nu functioneaza; b) aplicatia principalului obligat nu functioneaza. (3) Utilizarea unei declaratii scrise de tranzit, conform prevederilor alin. (2) lit. b), se face cu aprobarea autoritatii vamale. Art. 276. - În cazul în care marfurile sunt transportate de calatori care nu au acces direct la sistemul de tranzit computerizat vamal si nu pot depune declaratia de tranzit la biroul de plecare utilizând procedee informatice, autoritatea vamala aproba calatorului sa utilizeze o declaratie de tranzit efectuata în scris pe un formular corespunzator celui prevazut în anexa nr. 9. În aceasta situatie, autoritatea vamala trebuie sa se asigure ca schimbul de date privind tranzitul se face între birourile vamale utilizând tehnologia informatiei si retelele de calculatoare. 103 Sectiunea a 3-a Formalitati la biroul de plecare Art. 277. -Marfurile plasate în regim de tranzit sunt transportate la biroul de destinatie pe ruta economic justificata. Art. 278. -(1) Biroul de plecare fixeaza termenul de tranzit în care marfurile trebuie sa fie prezentate la biroul de destinatie, tinând cont de traseul ce trebuie urmat, de dispozitiile care reglementeaza transportul si de alte norme ce se pot aplica si, daca este cazul, de elementele comunicate de principalul obligat. (2) În situatia în care marfurile sunt prezentate la biroul de destinatie dupa expirarea termenului stabilit de biroul de plecare si când nerespectarea termenului de tranzit se datoreaza circumstantelor temeinic justificate, acceptate de biroul de destinatie si neimputabile transportatorului sau principalului obligat, acesta din urma se considera ca s-a încadrat în termenul stabilit. Art. 279. -(1) Fara a înlatura aplicarea dispozitiilor alin. (4), marfurile plasate în regim de tranzit se pun sub sigilii vamale. (2) Se sigileaza urmatoarele: a) spatiul în care se afla marfurile, în cazul în care mijlocul de transport este aprobat pe baza altor reglementari sau recunoscut de catre biroul de plecare ca fiind adecvat pentru sigilare; b) fiecare colet, în celelalte cazuri. (3) Mijloacele de transport pot fi recunoscute ca apte pentru sigilare cu conditia ca: a) sigiliile sa poata fi aplicate în mod simplu si eficient; b) sa fie construite astfel încât marfurile sa nu poata fi scoase sau introduse fara a lasa urme vizibile de interventie sau fara violarea sigiliilor; c) spatiile rezervate pentru încarcatura sa fie usor accesibile pentru verificarea de catre autoritatea vamala; d) sa nu cuprinda spatii secrete în care sa poata fi ascunse marfurile. Orice vehicul rutier, remorca, semi-remorca sau container agreat pentru transportul marfurilor sub sigiliu vamal în conformitate cu dispozitiile unui acord international la care România este parte semnatara este considerat corespunzator pentru sigilare. (4) Biroul de plecare poate sa acorde dispensa de la aplicarea sigiliilor, când, având în vedere alte masuri eventuale de identificare, descrierea marfurilor din declaratia de tranzit sau din celelalte documente însotitoare permite identificarea acestora cu usurinta. 104 Se considera ca descrierea marfurilor permite identificarea acestora, când este suficient de detaliata pentru a permite o recunoastere usoara a cantitatii si naturii marfurilor. Când biroul de plecare acorda o dispensa de la aplicarea sigiliilor, înscrie în rubrica „D. Controlat la biroul de plecare” a declaratiei de tranzit, cu privire la „Sigilii aplicate”, mentiunea „Dispensa”. Art. 280. -(1) În situatia în care declaratia de tranzit este procesata la biroul de plecare prin procedee informatice, exemplarele 4 si 5 ale declaratiei de tranzit sunt înlocuite de documentul de însotire a tranzitului, care corespunde modelului din anexa nr. 19. (2) În situatia în care este necesar, documentul de însotire a tranzitului este, dupa caz, însotit de o lista a articolelor, care corespunde modelului din anexa nr. 20 sau de o lista de încarcatura. Aceste liste fac parte integranta din documentul de însotire a tranzitului. (3) În cazul prevazut la alin. (1), biroul de plecare pastreaza declaratia de tranzit si acorda liberul de vama, eliberând principalului obligat documentul de însotire a tranzitului. (4) În situatia în care se autorizeaza, documentul de însotire a tranzitului poate fi tiparit prin sistemul informatic al principalului obligat. (5) În situatia în care dispozitiile acestui capitol fac referire la exemplarele declaratiei de tranzit care însotesc transportul, aceste dispozitii se aplica în mod corespunzator documentului de însotire a tranzitului. Sectiunea a 4 - a Formalitati pe parcursul transportului Art. 281. -Transportul marfurilor plasate în tranzit se efectueaza cu exemplarele 4 si 5 ale declaratiei de tranzit, care sunt înmânate principalului obligat de catre biroul de plecare. Art. 282. -(1) Transportatorul este obligat sa adnoteze exemplarele 4 si 5 ale declaratiei de tranzit si sa le prezinte, împreuna cu transportul, autoritatii vamale: a) în caz de rupere a sigiliului pe parcursul transportului dintr-o cauza independenta de vointa transportatorului; b) în caz de transbordare a marfurilor pe un alt mijloc de transport; aceasta transbordare trebuie sa aiba loc sub supravegherea autoritatii vamale dar aceasta poate aproba efectuarea transbordarii si fara supravegherea sa; c) în caz de pericol iminent ce necesita descarcarea imediata, partiala sau totala a mijlocului de transport; 105 d) cu ocazia oricarui eveniment, incident sau accident susceptibil de a avea o influenta asupra respectarii obligatiilor principalului obligat sau ale transportatorului. (2) În situatia în care autoritatea vamala considera ca operatiunea de tranzit poate continua în mod normal decide, daca este cazul, masurile necesare si vizeaza corespunzator exemplarele 4 si 5 ale declaratiei de tranzit. Sectiunea a 5 - a Formalitati la biroul de destinatie Art. 283. -(1) Marfurile si exemplarele 4 si 5 ale declaratiei de tranzit sunt prezentate la biroul de destinatie. (2) Biroul de destinatie înregistreaza exemplarele 4 si 5 ale declaratiei de tranzit, mentioneaza data sosirii si rezultatul controlului efectuat. (3) La cererea principalului obligat si pentru a servi drept proba a încheierii regimului, conform art. 286 alin. (2), biroul de destinatie vizeaza un exemplar 5 suplimentar sau o copie a exemplarului 5 al declaratiei de tranzit pe care înscrie mentiunea „Proba alternativa”. (4) O operatiune de tranzit poate fi încheiata la alt birou decât cel prevazut în declaratia de tranzit. Acesta devine birou de destinatie. Art. 284. -(1) Biroul de destinatie elibereaza o recipisa la cererea persoanei care prezinta exemplarele 4 si 5 ale declaratiei de tranzit. (2) Formularul pe care se stabileste recipisa trebuie sa corespunda modelului din anexa nr. 21. Recipisa poate fi întocmitasi pe modelul de pe verso-ul exemplarului nr. 5 al declaratiei de tranzit. (3) Recipisa trebuie sa fie în prealabil completata de catre persoana interesatasi poate contine, în afara spatiului rezervat biroului de destinatie, alte indicatii referitoare la transport. Recipisa nu poate servi drept proba a încheierii regimului în sensul art. 286 alin. (3). Art. 285. - Biroul de destinatie returneaza exemplarul 5 al declaratiei de tranzit la biroul de plecare, fara întârziere si în maxim 30 de zile de la încheierea regimului. Sectiunea a 6- a Controlul încheierii regimului Art. 286. -(1) În absenta returnarii exemplarului 5 al declaratiei de tranzit la biroul de plecare, într-un termen de 60 de zile de la data 106 acceptarii declaratiei de tranzit, biroul de plecare comunica acest lucru principalului obligat, cerându-i sa aduca dovada ca regimul s-a încheiat. (2) În situatia în care se aplica dispozitiile art. 288 - 291 si biroul de plecare nu a primit mesajul «Aviz de sosire» pâna la termenul la care marfurile trebuiau prezentate la biroul de destinatie, acesta îl informeaza pe principalul obligat si îi cere sa furnizeze dovezi ca regimul s-a încheiat. (3) O dovada în sensul celei din alin. (1) o constituie, pentru autoritatea vamala, prezentarea unui document certificat de biroul de destinatie, care contine identificarea marfurilor în cauzasi care stabileste ca acestea au fost prezentate la biroul de destinatie sau, în cazul aplicarii art. 314, la destinatarul agreat. Regimul de tranzit este, de asemenea, considerat încheiat daca principalul obligat prezinta autoritatii vamale un document vamal de plasare sub o alta destinatie vamala într-o altatara sau o copie sau fotocopie a acestui document, care contine identificarea marfurilor în cauza. Copia sau fotocopia trebuie sa fie certificata conform cu originalul, fie de catre organismul care a emis documentul original, fie de autoritatile din tara în cauza, fie de autoritatile române. Art. 287. -(1) În situatia în care, în termen de 120 de zile de la data acceptarii declaratiei de tranzit, biroul de plecare nu are dovada ca regimul s-a încheiat, autoritatea vamala începe imediat procedura de cercetare pentru a obtine informatiile necesare pentru încheierea regimului sau, când nu este posibil sa stabileasca daca datoria vamala a luat nastere, sa identifice debitorul si sa stabileasca biroul vamal care sa înceapa recuperarea drepturilor. Daca autoritatea vamala este informata din timp ca regimul nu s-a încheiat sau atunci când aceasta considera necesar, declanseaza procedura de cercetare fara întârziere. În situatia în care se aplica prevederile art. 288 - 291, autoritatea vamala începe procedura de cercetare de fiecare data când nu a primit mesajul „aviz de sosire” imediat dupa data la care marfurile trebuiau prezentate la biroul de destinatie sau, mesajul „rezultatul controlului” în termen de sase zile de la data primirii mesajului „aviz de sosire”. (2) Procedura de cercetare se declanseaza, de asemenea, atunci când ulterior se constata ca dovada de încheiere a regimului a fost falsificatasi când recurgerea la aceasta procedura este necesara pentru îndeplinirea obiectivelor de la alin. (1). (3) Normele metodologice de derulare a procedurii de cercetare se aproba de Autoritatea Nationala a Vamilor si se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I. 107 Sectiunea a 7-a Dispozitii suplimentare aplicabile în cazul schimbului de date privind tranzitul, prin intermediul tehnologiei informatiei si al retelelor informatice Art. 288. – Dispozitiile prezentei sectiuni nu se aplica procedurilor simplificate, specifice anumitor modalitati de transport, prevazute la art. 292 lit. f). Art. 289. -La eliberarea marfurilor, biroul de plecare transmite informatii privind operatiunea de tranzit biroului de destinatie declarat, utilizând mesajul numit aviz anticipat de sosire. Acest mesaj se stabileste pe baza datelor din declaratia de tranzit, rectificata daca este cazul, si completata corespunzator si este conform structurii si caracteristicilor stabilite de autoritatea vamala. Art. 290. – (1) Biroul de destinatie pastreaza documentul de însotire a tranzitului si informeaza biroul de plecare despre sosirea marfurilor, cu ajutorul mesajului aviz de sosire, în aceeasi zi cu prezentarea lor la biroul de destinatie. Acest mesaj nu poate servi drept dovada de încheiere a regimului în sensul art. 286 alin. (3). (2) Cu exceptia situatiilor temeinic justificate, biroul de destinatie transmite mesajul rezultatele controlului biroului de plecare cel târziu a doua zi lucratoare de la prezentarea marfurilor la biroul de destinatie. (3) Mesajele utilizate sunt conforme structurii si caracteristicilor stabilite de autoritatea vamala. Art. 291. -Verificarea marfurilor se efectueaza pe baza datelor din mesajul aviz anticipat de sosire, primit de la biroul de plecare. CAPITOLUL III Simplificari Sectiunea 1 Prevederi generale privind simplificarile Art. 292. -La cererea principalului obligat sau, dupa caz, a destinatarului autoritatea vamala poate autoriza urmatoarele simplificari: a) utilizarea unei garantii globale sau a unei dispense de garantie; b) utilizarea listelor de încarcatura speciale; c) utilizarea sigiliilor cu model special; d) statutul de expeditor agreat; e) statutul de destinatar agreat; 108 f) aplicarea procedurilor simplificate specifice marfurilor transportate pe cale ferata sau în containere mari, pe cale aeriana, navala sau prin conducte; g) aplicarea altor proceduri simplificate, emise de Autoritatea Nationala a Vamilor prin norme metodologice publicate în Monitorul Oficial al României. Art. 293. -(1) Autorizatia prevazuta la art. 292, nu se acorda decât persoanelor care: a) sunt stabilite în România; b) folosesc în mod regulat regimul de tranzit sau despre care autoritatea vamalastie ca sunt în masura sa îndeplineasca obligatiile legate de acest regim sau, atunci când este vorba de simplificarea de la art. 292 lit. e), persoanelor care primesc regulat marfuri plasate sub regimul de tranzit; c) nu au comis încalcari grave sau repetate ale reglementarilor vamale sau fiscale. (2) Pentru a garanta gestionarea corecta a simplificarilor, autorizatia se acorda numai când: a) autoritatea vamala poate sa asigure supravegherea si controlul regimului fara un efort administrativ disproportionat fata de necesitatile persoanelor în cauza; b) persoanele detin evidente care sa permita autoritatii vamale sa efectueze un control eficient. (3) În situatia în care persoana interesata a obtinut din partea autoritatii vamale, statutul de agent economic autorizat prin care beneficiaza de simplificarile prevazute de reglementarile vamale, criteriile prevazute în alin. (1) lit. c) si alin. (2) lit. b) sunt considerate ca fiind îndeplinite. Art. 294. -(1) Cererea de autorizare pentru utilizarea unei simplificari, numita în continuare cerere se face în scris si este datatasi semnata. (2) Cererea trebuie sa contina toate elementele care sa permita autoritatii vamale sa se asigure asupra respectarii conditiilor de utilizare a simplificarilor cerute. Art. 295. -(1) Cererea se depune la autoritatea vamala. (2) Autorizatia se elibereaza sau cererea este respinsa în termen de 90 de zile de la data depunerii acesteia. Art. 296. -(1) Originalul autorizatiei, datatasi semnata, împreuna cu una sau mai multe copii sunt transmise titularului acesteia. 109 (2) Autorizatia precizeaza conditiile în care sunt utilizate simplificarile si stabileste modalitatile de functionare si control. Autorizatia intra în vigoare la data eliberarii sale. (3) În cazul simplificarilor de la art. 292 lit. c) si f), autorizatia se prezinta la orice cerere a biroului de plecare. Art. 297. -(1) Titularul autorizatiei este obligat sa informeze autoritatea vamala despre orice eveniment ce apare dupa acordarea autorizatiei si care poate avea vreo incidenta asupra mentinerii sale sau a continutului. (2) În cazul prevazut la alin. (1) se poate revoca sau modifica autorizatia. În decizia autoritatii vamale se indica data de la care aceasta intra în vigoare. Art. 298. -(1) Autoritatea vamala pastreaza cererea si documentele anexate, precum si un exemplar al autorizatiei eliberate. (2) În situatia în care o cerere este respinsa sau o autorizatie este anulata, cererea si, dupa caz, decizia de respingere a cererii sau de anulare si diferitele documente care le sunt anexate sunt pastrate timp de 5 ani de la sfârsitul anului în cursul caruia cererea a fost respinsa sau autorizatia a fost anulata. Sectiunea a 2-a Garantia globalasi dispensa de garantie. Art. 299. -(1) Principalul obligat poate utiliza garantia globala sau dispensa de garantie în limita valorii de referinta. Calculul se efectueaza pe baza datoriei vamale care se poate naste pentru fiecare operatiune de tranzit. Dispozitiile privind garantia globala se aplica în mod corespunzator si pentru taxa pe valoarea adaugatasi accize care, potrivit Codului fiscal, sunt în atributiile autoritatii vamale. Când nu sunt disponibile toate datele necesare, nivelul garantiei se stabileste la echivalentul în lei al sumei de 7000 euro, exceptând situatiile în care, pe baza informatiilor suplimentare, pe care le detine, autoritatea vamala stabileste un alt nivel. (2) Suma de referinta corespunde cuantumului datoriei ce poate aparea pentru marfurile plasate de catre un principal obligat sub regimul de tranzit pe o perioada de cel putin 7 zile. Ea este stabilita de biroul de garantie împreuna cu partea interesata pe baza datelor referitoare la marfurile transportate în trecut si a unei estimari a volumului operatiunilor de tranzit care trebuie efectuate, care rezulta în special din documentatia comercialasi contabila a partii interesate. 110 La stabilirea sumei de referinta, calculul se efectueaza în functie de taxele cele mai ridicate, aferente marfurilor. (3) Biroul de garantie revizuieste anual suma de referinta, în special în functie de informatiile obtinute de la birourile de plecare si, daca este cazul, ajusteaza aceasta suma. (4) Principalul obligat trebuie sa se asigure ca sumele angajate, tinând cont de operatiunile pentru care regimul nu s-a încheiat, nu depasesc suma de referinta. Principalul obligat trebuie sa informeze biroul de garantie când suma de referinta se dovedeste insuficienta pentru a acoperi operatiunile sale de tranzit. Art. 300. – (1) Suma ce trebuie acoperita de garantia globala este egala cu suma de referinta prevazuta la art. 299. (2) Suma ce trebuie acoperita de garantia globala poate fi redusa: a) la 50 % din suma de referinta, când principalul obligat demonstreaza ca are o situatie financiara solidasi o experienta suficienta de utilizare a regimului de tranzit; b) la 30% din suma de referinta, când principalul obligat demonstreaza ca are o situatie financiara solida, o experienta suficienta de utilizare a regimului de tranzit si are un nivel ridicat de cooperare cu autoritatea vamala. (3) Dispensa de garantie poate fi acordata atunci când principalul obligat demonstreaza ca are o situatie financiara solida, o experienta suficienta de utilizare a regimului de tranzit, ca atinge un nivel ridicat de cooperare cu autoritatile competente, îsi poate gestiona transporturile si ca se bucura de o buna capacitate financiara, suficienta pentru a-si îndeplini angajamentele asumate. (4) Pentru aplicarea dispozitiilor alin. (2) si (3), autoritatea vamala ia în considerare criteriile stabilite în anexa nr. 22. Art. 301. -(1) Pentru a fi autorizat sa furnizeze o garantie globala în cazul marfurilor care implica un risc ridicat de frauda, principalul obligat trebuie sa demonstreze ca: a) îndeplineste conditiile prevazute la art. 293; b) ca are o situatie financiara solida; c) are o experienta suficienta de utilizare a regimului de tranzit; d) îsi poate gestiona corect transporturile sau are un nivel ridicat de cooperare cu autoritatea vamala. (2) Pentru aceste marfuri, suma ce trebuie acoperita de garantia globala poate fi redusa: 111 a) la 50 % din suma de referinta, atunci când principalul obligat demonstreaza ca are un nivel ridicat de cooperare cu autoritatea vamalasi ca îsi gestioneaza corect transporturile; b) la 30% din suma de referinta, atunci când principalul obligat demonstreaza ca are un nivel ridicat de cooperare cu autoritatea vamala, ca îsi gestioneaza corect transporturile si ca se bucura de o buna capacitate financiara, suficienta pentru a-si îndeplini angajamentele asumate. (3) Pentru aplicarea dispozitiilor alin. (1) si (2), autoritatea vamala ia în considerare criteriile stabilite în anexa nr. 22. (4) Prevederile alin. (1) – (3) se aplicasi în situatia în care se solicita autorizatia pentru utilizarea garantiei globale atât pentru marfurile care implica un risc ridicat de frauda, cât si pentru celelalte tipuri de marfuri, sub acoperirea aceluiasi certificat de garantie globala. (5) Dispozitiile de aplicare referitoare la interzicerea temporara a utilizarii garantiei globale reduse sau a garantiei globale, asa cum se mentioneaza la art. 116 alin. (6) si (7) din Codul vamal, sunt stabilite în anexa nr. 23. Art. 302. – (1) Garantia globala este furnizata de un garant. Aceasta trebuie sa faca obiectul unui act de garantie conform modelului din anexa nr. 24. (2) Dispozitiile art. 270 se aplica în mod corespunzator. Art. 303. – (1) Pe baza autorizatiei, autoritatea vamala elibereaza principalului obligat unul sau mai multe certificate de garantie globala sau de dispensa de garantie, denumite în continuare certificate, întocmite conform modelului din anexa nr. 25 a) sau, dupa caz, anexa nr. 25 b) si completate în conformitate cu anexa nr. 25 c), care îi permit principalului obligat sa faca dovada unei garantii globale sau a unei dispense de garantie. (2) Certificatul trebuie sa fie prezentat la biroul de plecare. Datele despre certificat vor fi înscrise în declaratia de tranzit. Cu toate acestea, când sunt comunicate date cu privire la garantie între biroul de garantie si biroul de plecare folosind tehnologia informatica si retelele de calculatoare, nu se prezinta nici un certificat la biroul de plecare. (3) Perioada de valabilitate a unui certificat nu poate depasi doi ani. Aceasta durata poate fi prelungita de catre biroul de garantie o singura data, pentru maxim doi ani. Art. 304. -(1) În cazul anularii si rezilierii garantiei globale, dispozitiile art. 272 se aplica în mod corespunzator. 112 (2) Începând cu data intrarii în vigoare a anularii de catre autoritatea vamala a autorizatiei de garantie globala, a dispensei de garantie sau a revocarii deciziei prin care biroul de garantie a acceptat angajamentul de garantie ori al rezilierii angajamentului sau de catre garant, certificatele emise anterior nu mai pot fi utilizate pentru plasarea marfurilor sub regimul de tranzit si se restituie imediat biroului de garantie de catre principalul obligat. (3) Biroul de garantie comunica elementele de identificare a certificatelor în curs de valabilitate care nu au fost restituite. (4) Dispozitiile alin. (3) se aplicasi certificatelor care au fost declarate furate, pierdute sau falsificate. Sectiunea a 3 –a Liste de încarcatura speciale si sigilii cu model special Art. 305. – (1) Autoritatea vamala poate autoriza principalul obligat sa utilizeze, ca liste de încarcatura, anumite liste care nu corespund tuturor conditiilor din anexele nr. 14 a) si 14 b). Utilizarea acestor liste nu poate fi autorizata decât: a) daca sunt emise de agenti economici ale caror documente sunt întocmite pe baza unui sistem integrat de prelucrare electronica sau automata a datelor; b) daca sunt întocmite si completate în asa fel încât sa poata fi examinate fara dificultate de catre autoritatea vamala; c) daca mentioneaza, pentru fiecare articol, informatiile cerute în conformitate cu anexa nr. 14. (2) Poate fi autorizatasi utilizarea ca liste de încarcatura conform prevederilor alin. (1), a listelor descriptive care se întocmesc în scopul îndeplinirii formalitatilor de expeditie sau de export, chiar daca aceste liste sunt emise de agenti economici ale caror documente nu sunt întocmite pe baza unui sistem integrat de prelucrare electronica sau automata a datelor. (3) Agentii economici ale caror documente sunt întocmite prin procedee informatice si care, conform prevederilor alin. (1) si (2), sunt deja autorizati sa foloseasca liste de un model special, pot fi autorizati sa foloseasca aceste liste si pentru operatiunile de tranzit cu un singur fel de marfa, în masura în care aceasta facilitate se dovedeste necesara, tinând cont de programele informatice ale agentilor economici în cauza. Art. 306. – (1) Autoritatea vamala poate autoriza principalul obligat sa utilizeze sigilii cu model special pentru mijloacele de transport sau pentru colete cu conditia ca aceste sigilii sa fie admise de autoritatea vamalasi sa corespunda caracteristicilor din anexa nr. 26. 113 (2) Principalul obligat indica în caseta „D. Controlat la biroul de plecare” a declaratiei de tranzit, referitor la rubrica „sigilii aplicate” felul, numarul si marcile sigiliilor aplicate. (3) Principalul obligat aplica sigiliile cel mai târziu în momentul acordarii liberului de vama. Sectiunea a 4-a Statutul de expeditor si destinatar agreat Art. 307. – Autoritatea vamala poate acorda statutul de expeditor agreat oricarei persoane care intentioneaza sa efectueze operatiuni de tranzit fara a prezenta biroului de plecare marfurile si declaratia de tranzit ale carui obiect o constituie aceste marfuri. Aceasta simplificare nu este acordata decât persoanelor care beneficiaza de o garantie globala sau de o dispensa de garantie. Art. 308. – În autorizatie se mentioneaza: a) biroul sau birourile de plecare unde se efectueaza operatiunile de tranzit în cauza; b) termenul si modalitatile în care expeditorul agreat informeaza biroul de plecare despre operatiunile de tranzit care urmeaza a fi efectuate, pentru a-i permite acestuia sa procedeze la un eventual control, înainte de plecarea marfurilor; c) masurile de identificare ce se vor lua. În acest scop, autoritatea vamala poate prevedea ca mijloacele de transport sau coletele sa aiba sigilii de un model special admis de autoritatea vamala, care sa corespunda caracteristicilor stabilite în anexa nr. 26 si sa fie aplicate de expeditorul agreat; d) categoriile sau transporturile de marfuri excluse. Art. 309. -(1) Autorizatia stabileste ca rubrica „C. Birou de plecare” a formularelor declaratiei de tranzit trebuie sa contina în prealabil stampila biroului de plecare si semnatura functionarului din biroul respectiv sau sa fie stampilata de expeditorul agreat cu o stampila speciala, admisa de autoritatea vamalasi conforma cu modelul din anexa nr. 11. Amprenta acestei stampile poate fi pretiparita pe formulare când aceasta tiparire este încredintata unei tipografii agreate în acest scop, potrivit Normelor de completare, utilizare si tiparire a declaratiei vamale în detaliu. Expeditorul agreat completeaza aceasta rubrica, indicând data expedierii marfurilor si atribuie declaratiei de tranzit un numar, în conformitate cu regulile prevazute în acest scop în autorizatie. (2) Autoritatea vamala poate stabili ca formularele sa aiba un semn distinctiv pentru a putea fi deosebite. 114 Art. 310. – (1) Expeditorul agreat este obligat sa ia toate masurile necesare pentru a asigura protectia stampilelor speciale sau a formularelor ce contin stampila biroului de plecare sau o stampila specialasi sa informeze autoritatea vamala despre masurile de securitate aplicate. (2) În cazul în care o persoana foloseste în mod abuziv formularele stampilate anterior cu stampila biroului de plecare sau cu stampila speciala, expeditorul agreat raspunde de plata drepturilor de import devenite exigibile, aferente marfurilor transportate însotite de aceste formulare, cu exceptia cazurilor în care demonstreaza autoritatii vamale ca a luat masurile prevazute în alin. (1). Aceasta dispozitie, nu înlatura, daca este cazul, raspunderea penala. Art. 311. – (1) Cel mai târziu în momentul expedierii marfurilor, expeditorul agreat completeaza declaratia de tranzit indicând în rubrica „D. Controlat de biroul de plecare”, termenul fixat, conform art. 278, în care marfurile trebuie sa fie prezentate la biroul de destinatie, masurile de identificare aplicate si mentiunea „Expeditor agreat”. (2) În situatia în care autoritatea vamala controleaza la plecare o trimitere, aceasta înscrie mentiunile corespunzatoare în rubrica „D. Controlat de biroul de plecare” a declaratiei de tranzit. (3) Dupa expediere, exemplarul 1 al declaratiei de tranzit este trimis fara întârziere biroului de plecare. Autoritatea vamala poate sa prevada în autorizatie, ca exemplarul 1 sa fie trimis biroului de plecare imediat dupa ce s-a întocmit declaratia de tranzit. Celelalte exemplare însotesc marfurile. Art. 312. – (1) Expeditorul agreat poate fi autorizat sa nu aplice semnatura pe declaratiile de tranzit care au stampila speciala prevazuta în anexa nr. 11 si care sunt întocmite cu ajutorul unui sistem integrat de prelucrare electronica sau automata a datelor. Aceasta autorizatie poate fi acordata cu conditia ca expeditorul agreat sa fi depus în prealabil autoritatii vamale un angajament scris prin care sa se recunoasca drept principal obligat al tuturor operatiunilor de tranzit efectuate sub acoperirea declaratiilor de tranzit ce contin stampila speciala. (2) Declaratiile de tranzit întocmite conform dispozitiilor alin. (1) trebuie sa contina, în rubrica rezervata semnaturii principalului obligat, mentiunea : „Scutit de semnatura”. Art. 313. -(1) În situatia în care declaratia de tranzit este depusa la un birou de plecare care aplica dispozitiile Capitolului II, Sectiunea a 7 -a o persoana poate primi statutul de expeditor agreat daca îndeplineste conditiile prevazute în art. 293 - 307, prezinta declaratia de tranzit si comunica cu autoritatea vamala folosind procedee informatice. (2) Expeditorul agreat prezinta, înainte de acordarea liberului de vama al marfurilor, o declaratie de tranzit la biroul de plecare. 115 (3) Autorizatia stabileste termenul în care expeditorul agreat prezinta o declaratie de tranzit pentru ca autoritatea vamala sa poata face, daca este cazul, controlul marfurilor înainte de acordarea liberului de vama. Art. 314. – (1) Orice persoana care intentioneaza sa primeasca în spatiile sale sau în alte locuri stabilite, marfuri plasate în regim de tranzit, fara sa prezinte marfurile si exemplarele 4 si 5 ale declaratiei de tranzit la biroul de destinatie, poate sa fie autorizata în calitate de destinatar agreat. (2) Principalul obligat a îndeplinit obligatiile care îi revin conform dispozitiilor art. 115 alin. (1) lit. a) din Codul vamal si regimul de tranzit este considerat încheiat când, în termenul stabilit, exemplarele 4 si 5 ale declaratiei de tranzit care au însotit transportul si marfurile intacte sunt aduse destinatarului agreat în spatiile sau în locurile stabilite în autorizatie, cu respectarea masurilor de identificare luate. (3) La cererea transportatorului, destinatarul agreat elibereaza recipisa prevazuta la art. 284. Aceasta dispozitie se aplica în mod corespunzator pentru fiecare transport care îi este prezentat în conditiile prevazute la alin. (2). Art. 315. -(1) În autorizatia de destinatar agreat se stabilesc: a) biroul sau birourile de destinatie competente pentru marfurile pe care le primeste destinatarul agreat; b) termenul si modalitatile în care destinatarul agreat informeaza biroul de destinatie de sosirea marfurilor, pentru a-i permite acestuia sa faca, daca este cazul, controlul la sosirea marfurilor; c) categoriile sau transporturile de marfa excluse. (2) Autoritatea vamala stabileste în autorizatie daca destinatarul agreat poate dispune de marfa imediat ce aceasta a sosit, fara interventia biroului de destinatie. Art. 316. -(1) În situatia în care marfurile sosesc în spatiile sale sau în locurile precizate în autorizatie, destinatarul agreat este obligat: a) sa anunte imediat biroul de destinatie, în conformitate cu procedura prevazuta în autorizatie, de eventualele lipsuri, excedente, substituiri sau alte nereguli, cum ar fi sigilii violate; b) sa trimita fara întârziere biroului de destinatie exemplarele 4 si 5 ale declaratiei de tranzit care au însotit marfurile, indicând, cu exceptia cazurilor în care datele sunt comunicate prin intermediul sistemului de prelucrare electronica sau automata a datelor, data sosirii si starea sigiliilor aplicate. (2) Biroul de destinatie înscrie pe exemplarele 4 si 5 ale declaratiei de tranzit mentiunile prevazute la art. 283. 116 Art. 317. -(1) În situatia în care biroul de destinatie aplica dispozitiile Capitolului II, Sectiunea a 7-a din prezentul Titlu, o persoana poate primi statutul de destinatar agreat daca îndeplineste conditiile prevazute la art. 293 si comunica cu autoritatea vamala folosind procedee informatice. (2) Destinatarul agreat informeaza biroul de destinatie în legatura cu sosirea marfurilor înainte de descarcarea acestora. (3) În autorizatie se stabileste, în mod distinct, cum si când primeste destinatarul agreat datele din Avizul anticipat de sosire de la biroul de destinatie, în scopul aplicarii în mod corespunzator, a prevederilor art. 291. Sectiunea a 5-a Proceduri simplificate pentru marfurile transportate pe calea ferata sau cu ajutorul containerelor mari A. Prevederi generale aplicabile transportului pe calea ferata. Art. 318. -Dispozitiile art. 281 nu se aplica pentru marfurile transportate pe calea ferata. Art. 319. -Formalitatile aferente regimului de tranzit sunt simplificate, conform dispozitiilor art. 320 – 330, 345 si 346 pentru transporturile de marfuri efectuate de societatile de cale ferata sub acoperirea unei scrisori de trasura – contract international pentru transportul marfurilor pe cale feratasi colete expres, denumita în continuare scrisoare de trasura CIM. Art. 320. -Scrisoarea de trasura CIM este asimilata cu o declaratie de tranzit si produce aceleasi efecte juridice. Art. 321. -Societatea de cale feratatine documentele sale la dispozitia autoritatii vamale pentru ca aceasta sa poata face un control. Art. 322. -Societatea de cale ferata, care accepta la transport marfa însotita de o scrisoare de trasura CIM cu valoare de declaratie de tranzit, devine pentru aceasta operatiune principal obligat. Art. 323. -(1) Societatile de cale ferata se asigura ca transporturile efectuate sub regimul de tranzit, cu procedura simplificata, sunt identificabile prin utilizarea unor etichete care contin o pictograma al carei model este prevazut în anexa nr. 27. (2) Etichetele se aplica pe scrisoarea de trasura CIM si pe vagon, daca acesta contine o încarcatura completa, sau dupa caz, pe colet sau colete. (3) Eticheta prevazuta la alin. (1) poate fi înlocuita prin aplicarea unei stampile în cerneala verde care sa reproduca pictograma prevazuta în anexa nr. 27. 117 Art. 324. -(1) În cazul modificarii contractului de transport care are drept efect încheierea în interiorul tarii a unui transport care trebuia sa se încheie în exterior sau încheierea în exteriorul tarii a unui transport care trebuia sa se încheie în interior, societatile de cale ferata nu pot sa treaca la modificarea contractului decât cu acordul prealabil al biroului de plecare. (2) În toate celelalte cazuri, societatile de cale ferata pot modifica contractul si informeaza imediat biroul de plecare de modificarea intervenita. Art. 325. -(1) În situatia în care marfurile circula cu plecare din România având ca destinatie oaltatara, biroul de plecare aplica, în mod vizibil, în rubrica rezervata autoritatii vamale, pe exemplarele 1-3 a scrisorii de trasura CIM, sigla „T1”, daca marfurile circula sub procedura T1. Biroul de plecare aplicastampila pe exemplarele scrisorii de trasurasi le transmite caii ferate. (2) Marfurile al caror transport începe într-o altatara sunt considerate pe teritoriul vamal al României ca circulând sub procedura T1. Pentru marfurile care circula sub procedura T1, sigla T1 nu se aplica pe documentul respectiv. (3) Autoritatea vamala poate sa prevada ca marfurile care circula sub procedura T1 pot fi transportate sub procedura T1 fara ca scrisoarea de trasura CIM sa fie prezentata la biroul de plecare. (4) În ceea ce priveste marfurile prevazute la alin. (1) si (2) biroul de care apartine gara de destinatie îsi asuma rol de birou de destinatie. Atunci când marfurile sunt puse în libera circulatie sau sunt plasate sub un alt regim într-o gara intermediara, biroul de care apartine aceasta gara îsi asuma rolul de birou de destinatie. Art. 326. -Ca regula generalasi tinând cont de masurile de identificare aplicate de societatile de cale ferata, biroul de plecare nu sigileaza mijloacele de transport sau coletele. Art. 327. -(1) În cazurile prevazute la art. 325 alin. (1), societatea de cale ferata transmite biroului de destinatie exemplarele 2 si 3 ale scrisorii de trasura CIM. (2) Biroul de destinatie restituie, fara întârziere, societatii de cale ferata exemplarul 2 vizat si pastreaza exemplarul 3. Art. 328. -(1) În situatia în care un transport începe în interiorul tarii si urmeaza sa se termine în exteriorul sau, se aplica dispozitiile art. 325 si 326. (2) Biroul vamal caruia îi corespunde gara de frontiera prin care transportul paraseste teritoriul tarii îsi asuma rol de birou de destinatie. (3) Nu se îndeplineste nici o formalitate de tranzit la biroul de destinatie. 118 Art. 329. -(1) În situatia în care un transport începe în exteriorul tarii si trebuie sa se termine în interiorul sau, biroul vamal de care apartine gara de frontiera prin care transportul intra pe teritoriul tarii îsi asuma rolul de birou de plecare si nu se îndeplineste nici o formalitate de tranzit la acest birou. (2) Biroul vamal caruia îi corespunde gara de destinatie îsi asuma rol de birou de destinatie. Formalitatile prevazute la art. 327 se îndeplinesc la biroul de destinatie. (3) În situatia în care marfurile sunt puse în libera circulatie sau sunt plasate sub un alt regim vamal într-o gara intermediara, biroul de care apartine aceasta gara îsi asuma rolul de birou de destinatie. Acest birou vamal stampileaza corespunzator exemplarele 2 si 3 si o copie a exemplarului 3 ale scrisorii de trasura CIM, transmise de compania de cale feratasi înscrie pe ele mentiunea vamuit. Acest birou returneaza imediat exemplarele 2 si 3 companiei de cale ferata, dupa ce le-a stampilat corespunzator si retine copia exemplarului 3. (4) Procedura prevazuta la alin. (3) nu se aplica produselor supuse accizelor. (5) În situatia prevazuta la alin. (3), biroul vamal de destinatie poate solicita un control ulterior asupra mentiunilor înscrise pe exemplarele 2 si 3 ale scrisorii de trasura CIM de biroul vamal de care apartine gara intermediara. Art. 330. -Când un transport începe si trebuie sa se termine în exteriorul tarii birourile vamale care îsi asuma rolul de birou de plecare si cel de birou de destinatie, sunt cele prevazute la art. 328 alin. (2) si art. 329 alin. (1). În aceste cazuri la birourile de plecare si de destinatie nu se îndeplineste nici o formalitate de tranzit. B. Dispozitii privind marfurile transportate în containere mari. Art. 331. -În cazul în care se aplica regimul de tranzit, formalitatile aferente acestui regim se simplifica conform prevederilor art. 332 – 346 pentru marfurile transportate de catre companiile de cai ferate în containere mari care folosesc întreprinderi de transport ca intermediari, în baza buletinului de expediere denumit în sensul prezentului titlu „buletin de expediere TR”. Astfel de operatiuni pot include expedierea de loturi prin intermediul altor modalitati de transport decât calea ferata, catre statia de cale ferata de plecare si de la statia de cale ferata de destinatie pâna la locul de descarcare. Art. 332. -În scopul aplicarii art. 331 - 346 prin termenii de mai jos se întelege: (1) Întreprindere de transport -o întreprindere constituita de companiile de cale ferata ca entitate distincta; o astfel de întreprindere este 119 constituita în scopul transportarii de marfuri cu ajutorul unor containere mari sub acoperirea buletinelor de expediere TR. (2) Container mare -un container care: a) este proiectat astfel încât sa poata fi sigilat, în cazul în care dispozitiile art. 340 prevad acest lucru; b) are dimensiunile astfel încât suprafata cuprinsa între cele patru unghiuri externe sa nu fie mai mica de 7 m2. (3) Buletin de expediere TR - documentul care cuprinde contractul de transport prin care întreprinderea de transport organizeaza transportul unuia sau mai multor containere de la un expeditor catre un destinatar prin transport international. Buletinul de expediere TR are un numar de serie cu ajutorul caruia poate fi identificat. Acest numar de serie este alcatuit din opt cifre precedate de literele TR. Buletinul de expediere TR este alcatuit din urmatoarele exemplare, în ordinea numerotarii lor: a) 1: exemplar pentru sediul central al întreprinderii de transport; b) 2: exemplar pentru reprezentantul national al întreprinderii de transport la statia de destinatie; c) 3A: exemplar pentru vama; d) 3B: exemplar pentru destinatar; e) 4: exemplar pentru sediul central al întreprinderii de transport; f) 5: exemplar pentru reprezentantul national al întreprinderii de transport la statia de plecare; g) 6: exemplar pentru expeditor. Cu exceptia exemplarului prevazut la lit. c), fiecare fila a buletinului de expediere TR prezinta o banda verde lata de aproximativ 4 centimetri de-a lungul marginii din dreapta. (4) Lista de containere mari denumita în continuare lista: documentul anexat unui buletin de expediere TR, din care face parte integranta, care serveste pentru a descrie expeditia mai multor containere mari de la o singura statie de plecare catre o singura statie de destinatie, statii la care se desfasoara formalitati vamale. Lista se întocmeste în acelasi numar de exemplare ca si buletinul de expediere TR la care se refera. Numarul de liste se înscrie în coltul din dreapta sus al buletinului de expediere TR rezervat în acest scop. De asemenea, numarul de serie al buletinului de expediere relevant se înscrie în coltul din dreapta sus al fiecarei liste. 120 (5) Cea mai apropiata statie de cale ferata corespunzatoare reprezinta o statie de cale ferata sau terminalul cel mai apropiat de punctul de încarcare sau descarcare, echipat sa lucreze cu containere mari asa cum sunt definite la alin. (2). Art. 333. -Buletinul de expediere TR folosit de catre întreprinderea de transport este asimilat cu declaratia de tranzit si produce aceleasi efecte juridice. Art. 334. -(1) Întreprinderea de transport pune la dispozitia autoritatii vamale în scopul verificarii, prin intermediul reprezentantului sau national, evidentele detinute la biroul sau birourile sale contabile sau la cele ale reprezentantului sau national. (2) La solicitarea autoritatii vamale, întreprinderea de transport sau reprezentantul sau national comunica acesteia imediat orice documente, evidente contabile sau informatii referitoare la operatiunile de transport desfasurate sau în curs de desfasurare pe care autoritatile considera ca trebuie sa le analizeze. (3) În cazul în care, conform prevederilor art. 333, buletinele de expediere TR se trateaza ca echivalente cu declaratiile de tranzit, întreprinderea de transport sau reprezentantul sau national: a) informeaza biroul vamal de destinatie în legatura cu orice buletin de expediere al carui exemplar 1 i-a fost trimis fara viza autoritatii vamale; b) informeaza biroul vamal de plecare în legatura cu orice buletin de expediere TR a carui exemplar 1 nu i-a fost restituit si în legatura cu care nu poate stabili daca transportul a fost corect prezentat biroului vamal de destinatie sau daca a parasit teritoriul tarii catre o altatara, conform prevederilor art. 342. Art. 335. -În cazul operatiunilor de transport prevazute la art. 331 si acceptate de catre întreprinderea de transport în România, compania de cale ferata devine principal obligat. Art. 336. -Daca trebuie desfasurate formalitati vamale în timpul transportului prin alte mijloace decât cel pe calea ferata, catre statia de plecare sau de la statia de destinatie, atunci fiecare buletin de expediere TR acopera un singur container mare. Art. 337. -(1) Întreprinderea de transport asigura conditiile necesare ca operatiunile de transport desfasurate sub regim de tranzit sa fie identificate prin etichete prevazute cu pictograme al caror model este prevazut în anexa nr. 27. Eticheta se aplica pe buletinul de expediere TR si pe containerul mare sau containerele respective. 121 (2) Eticheta prevazuta la alin. (1) poate fi înlocuita prin aplicarea unei stampile, cu cerneala verde, care reproduce pictograma prevazuta în anexa nr. 27. Art. 338. -(1) În cazul în care contractul de transport se modifica astfel încât operatiunea de transport care urma sa se încheie în afara teritoriului vamal al României se încheie în interiorul acesteia sau operatiunea de transport care urma sa se încheie în interiorul teritoriului vamal al României se încheie în afara sa, întreprinderea de transport nu executa contractul modificat fara acordul prealabil al biroului de plecare. (2) În alte cazuri, întreprinderea de transport poate executa contractul modificat si informeaza imediat biroul de plecare în legatura cu orice modificare facuta. Art. 339. -(1) În situatia în care marfurile circula cu plecare din România având ca destinatie o altatara, buletinul de expediere TR se prezinta la biroul de plecare. (2) Biroul de plecare mentioneaza în rubrica rezervata vamii de pe exemplarele 2, 3A si 3B ale buletinului de expediere sigla T1. (3) Toate exemplarele buletinului de expediere se restituie persoanei interesate. (4) În scopul verificarii prevazute la art. 334, întreprinderea de transport din tara de destinatie pune la dispozitia autoritatii vamale toate buletinele de expediere TR pentru operatiunile de transport în conformitate cu dispozitiile stabilite prin acordul reciproc cu aceasta autoritate. (5) În cazul prevazut la alin. (1) buletinul de expediere se prezinta la biroul de destinatie la care sunt declarate marfurile pentru punere în libera circulatie sau pentru plasare sub un alt regim vamal. Art. 340. -Identificarea marfurilor se asigura conform art. 279. Cu toate acestea, în mod normal, biroul de plecare nu sigileaza containerele mari în cazul în care masurile de identificare se iau de catre companiile de cale ferata. Daca se aplica sigilii, acest lucru se înscrie în spatiul rezervat vamii pe exemplarele 3A si 3B ale buletinului de expediere TR. Art. 341. -(1) În cazul în care marfurile fac obiectul prevederilor art. 339 alin. (5), întreprinderea de transport prezinta biroului de destinatie exemplarele 1, 2 si 3A ale buletinului de expediere. (2) Biroul de destinatie vizeaza exemplarele 1 si 2, le returneaza întreprinderii de transport si retine exemplarul 3A. Art. 342. -(1) În situatia în care o operatiune începe pe teritoriul vamal al României si urmeaza a se încheia în afara acestuia, se aplica în mod corespunzator dispozitiile art. 339 si art. 340. 122 (2) Biroul vamal caruia îi apartine statia de frontiera prin care marfurile parasesc teritoriul vamal al României este considerat birou de destinatie. (3) La biroul de destinatie nu se îndeplineste nici o formalitate de tranzit. Art. 343. -(1) În cazul în care o operatiune de transport începe în afara teritoriului vamal al României si urmeaza a se încheia în interiorul tarii, biroul vamal caruia îi apartine statia de frontiera prin care marfurile intra în tara devine birou de plecare. Nici o formalitate de tranzit nu este necesara la biroul de plecare. (2) Biroul vamal caruia i se prezinta marfurile serveste drept birou de destinatie. Formalitatile prevazute la art. 341 se efectueaza la biroul de destinatie. (3) În cazul în care marfurile sunt puse în libera circulatie sau sunt introduse sub un alt regim vamal la o statie intermediara, biroul vamal de care apartine aceasta statie actioneaza ca birou de destinatie. Acest birou vamal stampileaza exemplarele 1, 2 si 3A ale buletinului de expediere TR prezentate de întreprinderea de transport si le vizeaza cu mentiunea „vamuit”. Acest birou înapoiaza fara întârziere exemplarele 1 si 2 întreprinderii de transport dupa ce le-a stampilat si retine exemplarul 3A. (4) Prevederile art. 329 alin. (4) si (5) se aplica în mod corespunzator. Art. 344. -(1) În cazul în care o operatiune de transport începe si urmeaza a se încheia în afara teritoriului vamal al României, birourile vamale care urmeaza a servi drept birou de plecare si birou de destinatie sunt cele prevazute la art. 343 alin. (1) si respectiv art. 342 alin. (2). (2) La birourile de plecare si de destinatie nu este necesara îndeplinirea vreunei formalitati de tranzit. C. Alte dispozitii. Art. 345. -(1) Dispozitiile art. 274 si 305 se aplica oricarei liste de încarcatura care însoteste scrisoarea de trasura CIM sau buletinul de expediere TR. Numarul acestor liste se înscrie în rubrica rezervata datelor de identificare a documentelor de însotire de pe scrisoarea de trasura CIM sau, dupa caz, de pe buletinul de expediere TR. De asemenea, lista de încarcatura include numarul vagonului la care se refera scrisoarea de trasura CIM sau, dupa caz, numarul containerului în care se afla marfurile. 123 (2) În cazurile prevazute la alin. (1) si în scopul aplicarii procedurilor prevazute la art. 319 - 346, listele de încarcatura care însotesc scrisoarea de trasura CIM sau buletinul de expediere TR sunt parte integranta a acestora si produc aceleasi efecte juridice. Originalul listelor de încarcatura se stampileaza de statia de expeditie. D. Domeniul de aplicare al procedurilor normale si al procedurilor simplificate. Art. 346. -(1) În cazurile în care este aplicabil regimul de tranzit, dispozitiile art. 318 - 345 nu exclud posibilitatea aplicarii procedurilor prevazute la art. 265-284, 288-291 si 305, iar dispozitiile art. 321 si 323 sau 334 si 337 ramân în continuare aplicabile. (2) În cazurile prevazute la alin. (1) se face o referire la documentul de tranzit folosit în rubrica rezervata pentru datele de identificare ale documentelor însotitoare la data când se întocmeste scrisoarea de trasura CIM sau buletinul de expediere TR. Mentiunea cuprinde tipul de document, biroul emitent si numarul de înregistrare al fiecarui document folosit. De asemenea, exemplarul 2 al scrisorii de trasura CIM sau exemplarele 1 si 2 ale buletinului de expediere TR se certifica de catre compania de cale ferata care are în subordine ultima statie participanta la operatiunea de tranzit. Aceasta companie certifica documentul dupa ce stabileste ca transportul marfurilor se efectueaza pe baza documentului sau documentelor de tranzit specificat. (3) În cazul în care operatiunea de tranzit se desfasoara pe baza unui buletin de expediere TR conform art. 331 - 344, scrisoarea de trasura CIM folosita pentru operatiune se exclude din domeniul de aplicare al alin. (1) si (2) si al art. 319 - 330. Scrisoarea de trasura CIM contine, în aceasta situatie, o mentiune clara referitoare la buletinul de expediere TR în rubrica rezervata datelor de identificare ale documentelor însotitoare. Aceasta mentiune cuprinde formularea „Buletin de expediere TR” urmata de numarul de ordine. Art. 347. -(1) În situatia în care nu este necesara prezentarea declaratiei de tranzit la biroul de plecare, în cazul marfurilor destinate a fi expediate sub acoperirea unei scrisori de trasura CIM sau a unui buletin de expediere TR conform dispozitiilor prevazute la art. 319-346, autoritatea vamala stabileste masurile necesare pentru a se asigura ca exemplarele 1 - 3 ale scrisorii de trasura CIM sau exemplarele 1 - 3A si 3B ale buletinului de expediere TR poarta sigla „T1”. (2) În situatia în care marfurile transportate conform dispozitiilor art. 319-346 sunt destinate unui destinatar agreat, autoritatea vamala poate sa prevada ca, prin exceptare de la art. 314 alin. (2) si 316, alin. (1), lit. b), exemplarele 2 si 3 ale scrisorii de trasura CIM sau exemplarele 1, 2 124 si 3A ale buletinului de expediere TR sa fie transmise direct biroului de destinatie de catre societatea de cale ferata sau întreprinderea de transport. Sectiunea a 6-a Proceduri simplificate pentru transportul aerian Art. 348. -(1) O companie aeriana poate fi autorizata sa utilizeze manifestul aerian ca declaratie de tranzit, daca continutul acestui manifest corespunde cu modelul din apendicele 3 al anexei 9 la Conventia privind Aviatia Civila Internationala, semnata la Chicago la 7 decembrie 1944, la care România a aderat prin Decretul nr. 194/1965, publicat în Buletinul Oficial al României nr. 14 din 24 aprilie 1965. Forma manifestului, aeroporturile de plecare si de destinatie ale operatiunilor de tranzit se înscriu în autorizatie. (2) Manifestul contine o mentiune datatasi semnata de compania aeriana, care sa îl identifice prin sigla „T1”, daca marfurile circula sub procedura T1. (3) În manifest se mai înscriu denumirea companiei aeriene care transporta marfurile, numarul si data zborului, denumirea aeroportului de încarcare - aeroport de plecare si de descarcare - aeroport de destinatie. Pentru fiecare transport, manifestul va mentiona si: a) numarul scrisorii de transport aerian; b) numarul coletelor; c) descrierea marfurilor dupa denumirea lor comerciala uzuala care contine enunturile necesare pentru identificarea lor; d) greutatea bruta. În cazul grupajului de marfuri, descrierea lor este înlocuita, daca este cazul, prin mentiunea Consolidare, eventual sub o forma abreviata. În acest caz, scrisorile de transport aerian care se raporteaza la transporturile cuprinse pe manifest trebuie sa contina denumirea comerciala uzuala a marfurilor incluzând toate detaliile necesare identificarii lor. (4) Manifestul se prezinta în cel putin doua exemplare autoritatii vamale din aeroportul de plecare, care pastreaza un exemplar. Autoritatea vamala poate cere, în scopul unui control, toate scrisorile de transport aerian referitoare la transporturile înscrise pe manifeste. (5) O copie a manifestului se prezinta autoritatii vamale din aeroportul de destinatie, care o pastreaza. (6) Lunar, dupa certificarea listei, autoritatea vamala din aeroportul de destinatie transmite autoritatii vamale din aeroportul de plecare, lista 125 întocmita de companiile aeriene cu manifestele care i-au fost prezentate în cursul lunii precedente. Descrierea fiecarui manifest în aceasta lista se face cu ajutorul urmatoarelor date: a) numarul de referinta al manifestului; b) sigla care îl identifica drept declaratie de tranzit, conform alin. (3); c) numele, eventual abreviat, al companiei aeriene care a transportat marfurile; d) numarul zborului; e) data zborului. Autorizatia poate sa prevada ca datele prevazute la paragraful întâi al acestui alineat sa poata fi transmise de companiile aeriene. În cazul constatarii de nereguli fata de înscrisurile din manifestele ce figureaza în aceasta lista, autoritatea vamala din aeroportul de destinatie informeaza autoritatea vamala din aeroportul de plecare, ca si autoritatea care a eliberat autorizatia, referindu-se, în special, la scrisorile de transport aerian, corespunzatoare marfurilor care au dat nastere acestor constatari. Sectiunea a 7 – a Proceduri simplificate pentru marfurile transportate pe cale navala si pentru marfurile transportate prin conducte Art. 349. -În situatia în care se aplica art. 350 nu trebuie constituita o garantie. Art. 350. -(1) O companie navala poate fi autorizata sa utilizeze ca declaratie de tranzit manifestul privind marfurile. (2) Forma manifestului, precum si portul de plecare si de destinatie al operatiunilor de tranzit se precizeaza în autorizatie. O copie, certificata conform, a autorizatiei se comunica de compania navala autoritatii vamale din fiecare port în cauza. (3) Manifestul trebuie sa aiba o mentiune datatasi semnata de catre compania aeriana, care sa-l identifice prin sigla T1 daca marfurile sunt plasate sub regim de tranzit. (4) Manifestul contine, de asemenea, urmatoarele informatii: a) numele si adresa completa a companiei navale care transporta marfurile; b) identitatea navei; c) locul de încarcare; 126 d) locul de descarcare. El indica de asemenea pentru fiecare transport: a) referinta la conosament; b) numarul, felul, marcile si numerele coletelor; c) descrierea marfurilor în functie de denumirea comerciala obisnuita care sa includa datele necesare identificarii lor; d) greutatea bruta în kilograme; e) daca este necesar, numerele containerelor. (5) Manifestul trebuie sa fie prezentat în cel putin doua exemplare biroului vamal din portul de plecare, care pastreaza un exemplar. (6) Un exemplar din manifest trebuie prezentat biroului vamal din portul de destinatie. (7) Biroul vamal din fiecare port de destinatie transmite lunar catre biroul vamal ale fiecarui port de plecare, dupa certificare, o lista întocmita de companiile navale cu manifestele care le-au fost prezentate în cursul lunii precedente. Descrierea fiecarui manifest din aceasta lista cuprinde urmatoarele informatii: a) numarul de referinta al manifestului; b) numele companiei navale care a transportat marfurile; c) data transportului naval. Autorizatia poate, de asemenea, sa prevada ca informatiile prevazute în alineatul precedent, sa fie transmise direct de catre companiile navale. În situatia în care se constata nereguli în legatura cu informatiile continute de manifestele care apar pe lista respectiva, biroul vamal din portul de destinatie informeaza biroul vamal din portul de plecare în legatura cu aceasta, precum si autoritatea care a eliberat autorizatia, referindu-se în special la conosamentele pentru marfurile care fac obiectul constatarii respective. Art. 351. (1) În cazul în care regimul de tranzit este utilizat pentru transporturile de marfuri prin conducte, formalitatile aferente acestui regim sunt adaptate conform dispozitiilor alin. (2) – (5). (2) Marfurile transportate prin conducte se considera a fi plasate sub regimul de tranzit: a) imediat dupa intrarea lor pe teritoriul vamal al României, daca este vorba de marfuri care intra prin conducte pe acest teritoriu; b) imediat dupa intrarea lor în conducte, daca este vorba de marfuri care se afla deja pe teritoriul vamal al României. 127 Daca este necesar, statutul românesc al acestor marfuri trebuie sa fie stabilit conform dispozitiilor art. 246-261. (3) Pentru marfurile prevazute la alin. (2), operatorul conductei prin care marfurile patrund pe teritoriul României sau operatorul conductei de unde începe transportul, devine principalul obligat. (4) Pentru aplicarea art. 115 alin. (2) din Codul Vamal, operatorul conductei prin care circula marfurile, este considerat transportator. (5) Regimul de tranzit se încheie în momentul în care marfurile transportate prin conducte ajung în instalatiile destinatarilor lor sau în reteaua de distributie a destinatarului si sunt înregistrate în evidentele contabile ale acestuia. (6) Societatile care se ocupa de transportul marfurilor pun documentele lor la dispozitia autoritatilor competente pentru orice control necesar a fi efectuat în cadrul operatiunilor de tranzit, prevazute în prezentul articol. CAPITOLUL IV Datoria vamalasi recuperarea Art. 352. -Termenul prevazut la art. 238 alin. (3) din Codul vamal este de zece luni de la data acceptarii declaratiei de tranzit. Art. 353. -(1) În situatia în care regimul nu este descarcat, autoritatea vamala trebuie, într-un termen de 12 luni de la data acceptarii declaratiei de tranzit, sa informeze garantul despre nedescarcarea regimului. (2) În situatia în care regimul nu este descarcat, autoritatea vamala trebuie, într-un termen de 3 ani de la data acceptarii declaratiei de tranzit, sa-l informeze pe garant despre faptul ca este sau ar putea fi obligat la plata sumelor de care raspunde, pentru operatiunea de tranzit respectiva. Aceasta informare trebuie sa precizeze numarul si data declaratiei de tranzit, numele biroului de plecare, numele principalului obligat si cuantumul sumelor care devin exigibile. (3) Garantul este eliberat de angajamentele sale, atunci când una sau alta din notificarile prevazute la alin. (1) si (2) nu a fost efectuata în termenele stabilite. (4) În situatia în care una din cele doua notificari a fost trimisa, garantul este informat despre recuperarea datoriei sau despre descarcarea regimului. 128 CAPITOLUL V Particularitati în tranzitul sub regimul TIR Art. 354. -(1) La solicitarea destinatarului, autoritatea vamala îi poate acorda acestuia statutul de destinatar agreat, autorizându-l sa primeasca la sediul sau sau în oricare alt loc specificat marfurile transportate sub regimul TIR. (2) Autorizarea se acorda numai persoanelor care: a) sunt stabilite în România; b) primesc în mod regulat marfuri care au fost înregistrate pentru regimul TIR, sau despre care autoritatea vamalastie ca îndeplinesc conditiile pentru aceasta procedura; c) nu au comis nici o încalcare grava sau repetata a reglementarilor vamale sau fiscale. Art. 293 alin. (2) se aplica în mod corespunzator. (3) Autorizatia este valabila numai pentru operatiunile TIR care au ca loc final de descarcare sediul specificat în autorizatie. Dispozitiile art. 294 – 296 alin. (1) si (2), art. 297 -298 se aplica în mod corespunzator la procedura referitoare la solicitarea prevazuta la alin. (1). (4) Prevederile art. 315 se aplica în mod corespunzator în ceea ce priveste procedura descrisa în autorizatie. Art. 355. -(1) Pentru marfurile care sosesc la sediul sau sau în locul stabilit în autorizatia prevazuta la art. 354, destinatarul agreat va respecta, în conformitate cu procedura descrisa în autorizatie, urmatoarele obligatii: a) informeaza biroul de destinatie despre sosirea marfurilor; b) informeaza imediat biroul de destinatie despre orice sigilii rupte si despre orice alte nereguli, cum ar fi cantitati în plus, în minus sau înlocuiri; c) înregistreaza fara întârziere în evidentele sale rezultatele descarcarii; d) prezinta fara întârziere biroului de destinatie un aviz care sa indice particularitatile si starea oricaror sigilii aplicate si data înregistrarii în evidente. (2) Destinatarul agreat asigura, fara întârziere, prezentarea carnetului TIR la biroul de destinatie. (3) Biroul de destinatie înscrie, în conformitate cu procedura descrisa în autorizatie, mentiunile necesare pe carnetul TIR si se asigura ca acesta este returnat titularului sau persoanei care îl reprezinta. 129 (4) Data încheierii operatiunii TIR este data înregistrarii rezultatelor descarcarii în evidentele destinatarului agreat. În cazul la care se refera alin. (1) lit. b), data încheierii operatiunii este data înscrierii mentiunilor pe carnetul TIR. (5) La cererea titularului de carnet TIR, destinatarul agreat emite o recipisa, a carei forma este corespunzatoare unei copii a avizului prevazut la alin. (1) lit. d). Recipisa nu poate fi utilizata ca dovada a încheierii operatiunii TIR, în sensul prevederilor art. 356 alin. (2). Art. 356. -(1) În situatia în care carnetul TIR, împreuna cu vehiculul rutier, ansamblul de vehicule sau containerul si marfurile au fost livrate intacte destinatarului agreat la sediul sau ori în locul specificat în autorizatie se considera ca titularul carnetului TIR si-a îndeplinit obligatiile prevazute la art. 1 lit. o) din Conventia vamala relativa la transportul international al marfurilor sub acoperirea carnetelor T.I.R. (Conventia T.I.R.), întocmita la Geneva la 14 noiembrie 1975, ratificata prin Decretul nr. 420/1979, publicat în Buletinul Oficial nr. 98 din 10 decembrie 1979. (2) Încheierea operatiunii TIR, în sensul prevederilor art. 1 lit. d) din Conventia TIR se efectueaza în momentul când au fost îndeplinite cerintele prevazute la art. 355 alin. (1) si (2). Art. 357. – (1) Biroul de destinatie returneaza partea respectiva din foaia nr. 2 a carnetului TIR biroului vamal de plecare fara întârziere si întrun termen de maxim o luna de la data încheierii operatiunii TIR. (2) În absenta înapoierii partii respective din foaia nr. 2 a carnetului TIR biroul vamal de plecare, dupa doua luni de la data acceptarii carnetului TIR informeaza asociatia garanta respectiva despre aceasta, fara a aduce atingere notificarii care trebuie prezentata conform prevederilor art. 11 alin. (1) din Conventia TIR. (3) Biroul vamal de plecare informeaza, de asemenea, titularul carnetului TIR si solicita atât acestuia cât si asociatiei garante respective sa furnizeze dovada ca operatiunea TIR a fost încheiata. (4) Dovada prevazuta în alin. (2) poate fi facuta, la cererea autoritatii vamale, prin prezentarea unui document care sa identifice marfurile respective si sa stabileasca ca ele au fost prezentate biroului vamal de destinatie. (5) Operatiunea TIR este de asemenea considerata încheiata daca titularul carnetului TIR/asociatia garanta respectiva prezinta, la cererea autoritatii vamale, un document vamal de plasare sub o destinatie vamala într-o tara terta sau copia ori fotocopia acestui document, care sa identifice marfurile respective. Copia sau fotocopia acestui document trebuie sa fie certificata conform fie de organismul care a vizat documentul original, fie de serviciile oficiale din tara terta respectiva, fie de serviciile oficiale din România. 130 TITLU III REGIMURI VAMALE ECONOMICE CAPITOLUL I Dispozitii de baza comune regimurilor Sectiunea 1 Definitii Art. 358. -În sensul prezentului titlu, prin termenii de mai jos se întelege : a) regim –regim vamal economic; b) autorizatie – decizia autoritatii vamale de autorizare a utilizarii unui regim; c) titular –titularul unei autorizatii; d) birou de control – biroul vamal indicat în autorizatie, abilitat sa efectueze controlul regimului; e) birou de plasare - unul sau mai multe birouri vamale indicate în autorizatie, abilitate sa accepte declaratiile de plasare sub regim; f) birou de încheiere -unul sau mai multe birouri indicate în autorizatie, abilitate sa accepte declaratiile care atribuie marfurilor o destinatie vamala admisa, în urma plasarii lor sub un regim, sau în cazul perfectionarii pasive a declaratiei de punere în libera circulatie; g) contabilitate – orice date comerciale, fiscale sau alte date contabile ale titularului sau tinute în numele acestuia; h) evidente – datele care contin ansamblul informatiilor si elementelor tehnice necesare pe orice suport, pentru ca autoritatea vamala sa poata asigura supravegherea si controlul regimului si, în special, fluxul si schimbarile de statut ale marfurilor respective; în cazul regimului de antrepozitare vamala, aceste evidente se numesc evidente operative; i) produse compensatoare principale - produsele compensatoare pentru a caror obtinere a fost autorizat regimul; j) produse compensatoare secundare -produsele compensatoare, altele decât produsele compensatoare principale prevazute în autorizatie, care rezulta în mod necesar din operatiunile de perfectionare; k) termen de încheiere – termenul în cadrul caruia marfurile sau produsele trebuie sa primeasca o destinatie vamala admisa, inclusiv daca este cazul pentru cererea de rambursare a drepturilor de import dupa perfectionarea activa - sistemul cu rambursare, sau pentru a beneficia de 131 exonerarea totala sau partiala a drepturilor de import la punerea lor în libera circulatie dupa perfectionarea pasiva. Sectiunea a 2-a Cererea de autorizare Art. 359. -(1) Cererea de autorizare se întocmeste în scris conform modelului din anexa nr. 12. (2) Autoritatea vamala poate aproba ca reînnoirea sau modificarea unei autorizatii sa se efectueze pe baza unei simple cereri scrise. (3) Cererea de autorizare poate fi facutasi printr-o declaratie vamala în scris sau prin procedee informatice, în procedura normala, în urmatoarele cazuri: a) pentru perfectionare activa, în cazurile prevazute la art. 399 când conditiile economice sunt considerate a fi îndeplinite, cu exceptia cererilor privind marfurile echivalente; b) pentru transformare sub control vamal, când conditiile economice sunt considerate a fi îndeplinite; c) pentru admitere temporara, inclusiv utilizarea carnetului ATA sau a carnetului CPD. (4) Dispozitiile alin. (3) se aplicasi pentru regimul de perfectionare pasiva, în urmatoarele cazuri: a) pentru plasarea sub regim de perfectionare pasiva când operatiunile constau în reparatii inclusiv sistemul de schimburi standard fara import anticipat; b) pentru punerea în libera circulatie în urma perfectionarii pasive cu utilizarea sistemului de schimburi standard cu import anticipat; c) pentru punerea în libera circulatie în urma perfectionarii pasive cu utilizarea sistemului de schimburi standard fara import anticipat, când autorizatia nu prevede utilizarea acestui sistem si când autoritatea vamala permite modificarea sa; d) pentru punerea în libera circulatie în urma perfectionarii pasive daca operatiunea de perfectionare se refera la marfuri cu caracter necomercial. (5) Cererea de autorizare poate fi facutasi printr-o declaratie vamala verbala de admitere temporara conform art. 159, sub rezerva prezentarii documentului prevazut de art. 361 alin. (2). Cererea de autorizare poate fi facuta printr-o declaratie vamala de admitere temporara prin orice alta actiune, conform art. 162 alin. (1). 132 (6) Autoritatea vamala poate solicita ca cererile de admitere temporara cu exonerare totala de drepturi de import conform art. 439 sa fie întocmite potrivit alin. (1). Art. 360. – (1) Cererea de autorizare în procedura normala prevazuta la art. 359 la alin. (1) si (2) se depune pentru: a) antrepozitarea vamala, la directia regionala vamala în a carei raza de competenta se afla locul care urmeaza a fi aprobat ca antrepozit vamal sau, în cazul în care aceste locuri sunt situate în raza de competenta teritoriala a mai multor directii regionale vamale, la directia regionala vamala în a carei raza de competenta solicitantul îsi tine contabilitatea principala; b) perfectionarea activasi transformarea sub control vamal, la directia regionala vamala în a carei raza de competenta se afla locul în care urmeaza a se efectua operatiunea de perfectionare activa sau de transformare; c) admiterea temporara, la directia regionala vamala în a carei raza de competenta se afla locul în care marfurile urmeaza sa fie utilizate, fara a înlatura aplicarea prevederilor art. 441 alin. (2); d) perfectionarea pasiva, la directia regionala vamala în a carei raza de competenta se afla marfurile destinate exportului temporar. (2) În cazul prevazut la art. 359 alin. (3) cererea de autorizare se depune la biroul vamal în conditiile prevazute la alin. (1) ale prezentului articol. Art. 361. – (1) În situatia în care autoritatea vamala considera ca informatiile ce figureaza în cerere sunt insuficiente, poate cere, solicitantului sa comunice date suplimentare. (2) În cazul unei cereri de autorizare facuta printr-o declaratie vamala, autoritatea vamala poate solicita, fara a se înlatura aplicarea prevederilor art. 147, ca aceasta cerere sa fie însotita de un document, întocmit de declarant, continând cel putin urmatoarele informatii: a) numele si adresa solicitantului, declarantului si al operatorului; b) tipul operatiunii de perfectionare, de transformare sau de utilizare a marfurilor; c) descrierea tehnica a marfurilor si a produselor compensatoare sau transformate si a mijloacelor de identificare a acestora; d) rata de randament estimata sau metoda de determinare a ratei de randament; e) termenul estimat de încheiere; f) biroul de încheiere avut în vedere; 133 g) locul de perfectionare, transformare sau utilizare; h) eventuale formalitati de transfer; i) valoarea si cantitatea marfurilor în cazul unei declaratii vamale verbale. (3) Documentul prevazut la alin. (2) nu este necesar atunci când informatiile sunt înscrise în formularul utilizat pentru declaratia scrisa sau daca autoritatea vamala estimeaza ca acestea nu sunt necesare. (4) Daca documentul prevazut la alin. (2) este prezentat la declararea verbala pentru plasarea marfurilor în admitere temporara, acesta se întocmeste în doua exemplare dintre care unul se pastreaza de autoritatea vamala, iar celalalt se restituie declarantului. Sectiunea a 3-a Decizia de autorizare Art. 362. -Autoritatea vamala competenta pentru decizie acorda autorizatia dupa cum urmeaza: a) conform modelului prevazut în anexa nr. 12 pentru o cerere depusa potrivit art. 359 alin. (1); b) prin acceptarea declaratiei vamale pentru o cerere depusa potrivit art. 359 alin. (3) si (4); c) prin orice document corespunzator unei cereri de reînnoire sau modificare. Art. 363. -Solicitantul este informat asupra deciziei de acordare a autorizatiei sau a motivelor de respingere a cererii, în termen maxim de 30 de zile sau, în cazul regimului de antrepozitare vamala, în termen de maxim 60 de zile, de la depunerea cererii sau de la primirea de catre autoritatea vamala a informatiilor lipsa sau a celor suplimentare solicitate. Art. 364. -(1) Fara a înlatura aplicarea dispozitiilor art. 365, autorizatia intra în vigoare de la data eliberarii sale sau de la orice alta data ulterioara indicata în aceasta autorizatie. (2) Autorizatia are termen de valabilitate nelimitat în cazul în care se refera la regimul de antrepozitare vamala. (3) In cazul perfectionarii active, transformarii sub control vamal sau a perfectionarii pasive, termenul de valabilitate nu poate depasi 3 ani de la data la care autorizatia a intrat în vigoare, cu exceptia cazurilor temeinic justificate. Art. 365. -(1) Cu exceptia regimului de antrepozitare vamala, autoritatea vamala poate elibera o autorizatie retroactiva. 134 Fara a înlatura aplicarea dispozitiilor alin. (2) si (3), autorizatia retroactiva intra în vigoare cel mai devreme de la data depunerii cererii. (2) Daca cererea priveste o reînnoire a unei autorizatii pentru operatiuni si marfuri de acelasi fel, efectul retroactiv poate fi de la data expirarii acestei autorizatii. (3) În cazuri exceptionale, efectul retroactiv poate fi extins, dar nu mai mult de un an de la data depunerii cererii, cu conditia existentei unui interes economic care trebuie sa demonstreze ca: a) cererea nu este legata de o încercare de frauda sau de o neglijenta evidenta; b) durata de valabilitate acordata conform art. 364 nu a fost depasita; c) evidentele solicitantului atesta ca toate conditiile regimurilor pot fi considerate a fi îndeplinite si ca, atunci când este cazul, marfurile pot fi identificate pentru perioada în cauza, si ca aceste evidente permit controlul regimului; d) toate formalitatile necesare pentru regularizarea situatiei marfurilor pot fi însotite, când este cazul, de invalidarea declaratiei. Sectiunea a 4-a Alte dispozitii aplicabile în functionarea regimului Paragraful 1 Dispozitii generale Art. 366. -(1) Masurile de politica comerciala se aplica marfurilor straine, plasate sub regim, numai atunci când aceste masuri se refera la introducerea marfurilor pe teritoriul vamal al României. (2) În situatia în care produsele compensatoare, altele decât cele prevazute în anexa nr. 28, obtinute în urma regimului de perfectionare activa, sunt puse în libera circulatie, masurile de politica comerciala sunt cele care sunt aplicabile la punerea în libera circulatie amarfurilor de import. (3) Daca produsele transformate, obtinute sub regimul de transformare sub control vamal, sunt puse în libera circulatie, masurile comerciale sunt aplicabile în masura în care si marfurile de import sunt supuse acestor masuri. (4) Daca reglementarile prevad masuri de politica comerciala pentru punerea în libera circulatie, aceste masuri nu se aplica produselor compensatoare puse în libera circulatie în urma perfectionarii pasive care: 135 a) si-au pastrat originea româna în sensul art. 51 si 52 din Codul vamal; b) au facut obiectul unei reparatii, inclusiv în cadrul sistemului de schimburi standard; c) au fost supuse operatiunilor de perfectionare complementare conform art. 143 din Codul vamal. Art. 367. -Fara a se înlatura prevederile art. 181 alin. (4) din Codul vamal, biroul de control poate autoriza prezentarea declaratiei vamale la un alt birou vamal, decât cel care figureaza în autorizatie. Biroul de control stabileste modalitatile în care trebuie sa fie informat. Paragraful 2 Transferuri Art. 368. -Autorizatia prevede dacasi în ce conditii marfurile sau produsele compensatoare plasate sub un regim suspensiv pot circula între diferite locuri sau catre alt titular, fara încheierea regimului; în aceste situatii, cu exceptia regimului de admitere temporara, este obligatorie tinerea de evidente. Transferul nu este posibil în cazul în care locul de plecare sau de destinatie a marfurilor este un antrepozit de tip B. Art. 369. -(1) Transferul între locuri diferite înscrise în aceeasi autorizatie poate fi efectuat fara formalitati vamale. (2) Transferul între biroul de plasare si instalatiile sau locurile de utilizare ale titularului sau operatorului poate sa fie efectuat sub acoperirea declaratiei de plasare sub regim. (3) Transferul catre biroul de încheiere în vederea reexportului poate fi efectuat sub acoperirea regimului. În acest caz, regimul nu se încheie înainte ca marfurile sau produsele declarate pentru reexport sa paraseasca efectiv teritoriul vamal al României. Art. 370. -(1) Transferul de la un titular la altul nu poate avea loc decât daca al doilea plaseaza sub regim marfurile sau produsele transferate pe baza autorizatiei de vamuire la domiciliu. (2) Notificarea biroului vamal si înscrierea marfurilor sau produselor în evidentele prevazute la art. 208 trebuie sa fie efectuate din momentul sosirii acestor marfuri sau a produselor în instalatiile celui de al doilea titular. (3) Autoritatea vamala poate sa nu ceara depunerea unei declaratii suplimentare. 136 (4) În cazul admiterii temporare, transferul de la un titular la altul poate, în egala masura, sa aiba loc daca cel de al doilea titular plaseaza marfurile sub regim prin intermediul unei declaratii vamale întocmite în scris în procedura normala. (5) Formalitatile de îndeplinit sunt descrise în anexa nr. 29. Când al doilea titular receptioneaza marfurile sau produsele, este obligat sa le plaseze sub regim. Art. 371. – Transferul marfurilor ce prezinta un risc ridicat de frauda este supus garantarii, potrivit normelor stabilite pentru regimul de tranzit. Paragraful 3 Evidente Art. 372. -Autoritatea vamala poate cere ca titularul, operatorul sau antrepozitarul desemnat satina evidenta marfurilor, cu exceptia regimului de admitere temporara sau când considera ca nu este necesar. Autoritatea vamala poate aproba ca o contabilitate existenta continând elementele necesare satina loc de evidente. Biroul de control poate cere inventarierea totala sau partiala a marfurilor plasate sub regim. Art. 373. -(1) Evidentele prevazute la art. 372 si, în cazul în care sunt cerute, cele prevazute la art. 442 alin. (2) privind regimul de admitere temporara trebuie sa contina urmatoarele informatii: a) mentiunile care figureaza în Normele tehnice de completare, utilizare si tiparire a declaratiei vamale în detaliu, privind rubricile declaratiei de plasare sub regim; b) elementele din declaratiile în baza carora marfurile au primit o destinatie vamala care încheie regimul; c) datele si referintele continute în alte documente vamale si orice alte documente referitoare la plasare si încheiere; d) natura operatiunilor de perfectionare sau de transformare, tipurile de manipulari sau utilizarea temporara; e) rata de randament sau, în anumite cazuri, modul de calcul a acesteia; f) mentiunile care permit urmarirea marfurilor, inclusiv localizarea lor si eventualele transferuri ale acestora; g) descrierile comerciale sau tehnice necesare pentru identificarea marfurilor; 137 h) informatiile care permit urmarirea miscarilor marfurilor în cadrul operatiunilor de perfectionare activa care se refera la marfuri echivalente. (2) Autoritatea vamala poate renunta la obligatia furnizarii anumitor informatii, când controlul si supravegherea regimului nu sunt afectate în cazul marfurilor care urmeaza a fi stocate, perfectionate, transformate sau utilizate. Paragraful 4 Rata de randament si modul de calcul al acesteia Art. 374. – (1) În situatia în care se considera a fi necesar pentru încheierea regimurilor de perfectionare activa, perfectionare pasiva sau transformare sub control vamal, rata de randament sau modul de calcul pentru determinarea ratei, inclusiv ratele medii, se stabilesc în autorizatie sau în momentul plasarii marfurilor sub regim. Aceasta rata se determina, pe cât posibil, pe baza informatiilor privind productia sau a datelor tehnice, sau când acestea nu sunt disponibile, pe baza datelor ce privesc operatiuni de aceeasi natura. (2) În cazuri justificate, autoritatea vamala poate fixa rata de randament dupa plasarea marfurilor sub regim, dar nu mai târziu de momentul în care acestea primesc o noua destinatie vamala. Art. 375. – (1) Proportia marfurilor de import sau de export temporar încorporate în produsele compensatoare se calculeaza pentru: a) determinarea drepturilor de import datorate; b) determinarea cuantumului de dedus când ia nastere o datorie vamala; c) aplicarea masurilor de politica comerciala. Calculul se efectueaza prin metoda cheii cantitative sau prin metoda cheii valorice ori prin orice alta metoda cu rezultate similare. Pentru efectuarea calculelor, produsele transformate sau produsele intermediare sunt asimilate cu produsele compensatoare. (2) Metoda cheii cantitative se aplica când se obtine un singur fel de produs compensator rezultat în cadrul operatiunii de perfectionare; în acest caz cantitatea estimata de marfuri de import sau de export temporar prezente în cantitatea de produse compensatoare, pentru care se naste o datorie vamala, este proportionala cu un procent determinat din cantitatea totala de produse compensatoare. (3) Metoda cheii cantitative se aplicasi când se obtin mai multe tipuri de produse compensatoare rezultate în cadrul operatiunii de perfectionare si toate marfurile de import sau de export temporar se 138 regasesc în fiecare produs compensator; în acest caz cantitatea estimata de marfuri de import sau de export temporar prezente în cantitatea unui produs compensator dat, pentru care se naste o datorie vamala, este proportionala cu: a) raportul dintre cantitatea acestui tip de produs compensator, indiferent daca se naste o datorie vamala sau nu, si cantitatea totala de produse compensatoare; b) raportul dintre cantitatea de produse compensatoare pentru care se naste o datorie vamalasi cantitatea totala de produse de acelasi tip. (4) Pentru a stabili daca sunt îndeplinite conditiile de aplicare a metodelor descrise la alin. (2) si (3), pierderile rezultate nu se iau în calcul. Fara a înlatura aplicarea dispozitiilor art. 519, prin pierderi se întelege partea din marfurile de import sau de export temporar care este distrusa sau disparuta în timpul operatiunii de perfectionare, în special prin evaporare, uscare, esapare sub forma de gaz ori trecere în apa de spalare. În cadrul regimului de perfectionare pasiva, produsele compensatoare secundare de tipul deseuri, reziduuri, resturi sau rebuturi sunt tratate ca pierderi. (5) Metoda cheii valorice se aplica când metoda cheii cantitative nu este aplicabila. Cantitatea estimata de marfuri de import sau de export temporar prezenta în cantitatea unui produs compensator, pentru care se naste o datorie vamala este proportionala cu: a) valoarea acestui tip de produs compensator indiferent daca se naste o datorie vamala sau nu, exprimata ca procent din valoarea totala a tuturor produselor compensatoare; b) valoarea produselor compensatoare pentru care se naste o datorie vamala exprimata ca procent din valoarea totala a produselor compensatoare de acelasi tip. Valoarea fiecaruia dintre produsele compensatoare diferite ce se folosesc pentru aplicarea cheii valorice este costul de productie cel mai recent din România sau cel mai recent pret de vânzare din România, a produselor identice sau similare, cu conditia ca acesta sa nu fi fost influentat de o legatura între vânzator si cumparator. (6) În situatia în care valoarea nu poate fi determinata conform alin. (5), aceasta se stabileste prin orice alta metoda cu rezultate similare. 139 Paragraful 5 Dobânzi compensatorii Art. 376. – (1) În cazul nasterii unei datorii vamale pentru produsele compensatoare sau marfurile de import aflate în perfectionare activa sau în admitere temporara, dobânda compensatorie se aplica la cuantumul drepturilor de import pe perioada considerata. Cuantumul drepturilor de import se determina pe baza elementelor de taxare în vigoare la data acceptarii declaratiei de plasare sub regim. Perioada considerata începe la data plasarii sub regim si se încheie la data expirarii termenului de încheiere a regimului. (2) Rata dobânzii de referinta a Bancii Nationale a României, publicata lunar în Monitorul Oficial al României, se aplica în mod corespunzator. Rata aplicabila este cea aflata în vigoare cu 2 luni înaintea nasterii datoriei vamale. (3) Dobânda se aplica pe fiecare luna calendaristica, cu începere din prima zi a lunii urmatoare lunii în care marfurile de import pentru care se naste datoria vamala au fost prima data plasate sub regim pâna în ultima zi a lunii în care a luat nastere datoria vamala. În cazul perfectionarii active - sistemul cu rambursare, când punerea în libera circulatie este ceruta conform art. 147 alin. (5) din Codul vamal, perioada considerata începe din prima zi a lunii urmatoare lunii în care drepturile de import au fost rambursate sau remise. (4) Dispozitiile alin. (1) - (3) nu se aplica: a) când perioada considerata este inferioara unei luni; b) când cuantumul dobânzilor compensatorii aplicabile nu depaseste echivalentul în lei a 20 euro pentru fiecare datorie vamala care ia nastere; c) când datoria vamala se naste ca urmare a acordarii unui tratament tarifar preferential prevazut într-un acord încheiat între România si o altatara privind importurile din acea tara; d) în cazul punerii în libera circulatie a deseurilor si reziduurilor rezultate din distrugere; e) în cazul punerii în libera circulatie a produselor compensatoare secundare prevazute în anexa nr. 28, în masura în care ele sunt proportionale cu cantitatea de produse compensatoare principale exportate; f) când ia nastere o datorie vamala ca rezultat al unei cereri de punere în libera circulatie conform art. 147 alin. (5) din Codul vamal, cu conditia ca drepturile de import sa nu fi fost efectiv rambursate sau remise; 140 g) când titularul solicita punerea în libera circulatie si furnizeaza probe ca anumite împrejurari deosebite, care nu provin dintr-o neglijenta sau frauda din partea sa, fac imposibil sau neeconomic reexportul avut în vedere în conditiile în care le anticipase si le dovedise justificat la depunerea cererii de autorizare; h) în cazul nasterii unei datorii vamale si în masura în care este constituita o garantie printr-un depozit banesc în legatura cu aceasta datorie; i) în cazul nasterii unei datorii vamale conform art. 223 alin. (1) lit. b) din Codul vamal sau pentru punerea în libera circulatie amarfurilor anterior plasate sub regim de admitere temporara conform art. 417-422, 424, 426, 429, art. 434 lit. b) si art. 437 din prezentul regulament. (5) În cazul operatiunilor de perfectionare activa pentru care numarul marfurilor de import si sau al produselor compensatoare fac din punct de vedere economic imposibila aplicarea alin. (2) si (3), autoritatea vamala poate permite, la cererea celui interesat, utilizarea unei metode simplificate de calcul având rezultate similare pentru calculul dobânzilor compensatorii. Paragraful 6 Încheierea regimului Art. 377. – (1) În cazul marfurilor de import sau de export temporar plasate, în baza aceleasi autorizatii, dar pentru care s-au depus doua sau mai multe declaratii: a) sub un regim suspensiv, acordarea unei noi destinatii vamale marfurilor sau produselor, este considerata ca încheiere a regimului pentru marfurile de import în cauza, plasate sub regim sub acoperirea primei declaratii depuse; b) sub regimul de perfectionare activa -sistemul cu rambursare sau sub regimul de perfectionare pasiva, produsele compensatoare sunt considerate ca fiind obtinute din marfurile de import sau de export temporar în cauza, plasate sub regim sub acoperirea primei declaratii. (2) Aplicarea dispozitiilor alin. (1) nu poate conduce la acordarea unor avantaje nejustificate în ceea ce priveste drepturile de import. (3) Titularul poate cere ca încheierea sa fie realizata în corelare cu marfurile de import sau de export temporar specifice. (4) În situatia în care marfurile plasate sub un regim se gasesc în acelasi loc împreuna cu alte marfuri si în cazul distrugerii totale sau a pierderii iremediabile, autoritatea vamala poate accepta dovezi aduse de titularul autorizatiei, care sa indice cantitatea reala a marfurilor plasate sub 141 regim care au fost distruse sau pierdute. Când titularul nu este în masura sa prezinte astfel de dovezi, cantitatea marfurilor distruse sau pierdute se determina prin raportare la proportia marfurilor de acelasi tip plasate sub regim în momentul când a avut loc distrugerea sau pierderea. Art. 378. – (1) Cel mai târziu la expirarea termenului de încheiere, indiferent daca se recurge sau nu la simplificarea prevazuta de art. 138 alin. (2) din Codul vamal: a) în cazul perfectionarii active - sistemul cu suspendare sau a transformarii sub control vamal, decontul de încheiere este prezentat biroului de control în termen de 30 de zile; b) în cazul perfectionarii active - sistemul cu rambursare, cererea de rambursare sau remitere a drepturilor de import trebuie depusa la biroul de control în termen de 180 de zile. În cazuri temeinic justificate, autoritatea vamala poate prelungi aceste termene, chiar si dupa expirarea acestora. Pentru cererea de rambursare sau remitere noul termen nu poate fi mai mare de 6 luni. Dupa expirarea termenului prevazut la lit. b), dreptul de rambursare se prescrie. (2) Decontul sau cererea trebuie sa contina urmatoarele indicatii, cu exceptia situatiilor în care biroul de control decide altfel: a) datele de referinta privind autorizatia; b) cantitatea pe fiecare tip de marfuri de import pentru care încheierea, rambursarea sau remiterea sunt solicitate; c) codul din N.C; d) nivelul drepturilor de import aferente marfurilor si, daca este cazul, valoarea în vama a acestora; e) date de referinta ale declaratiilor de plasare sub regim a marfurilor de import; f) felul, cantitatea produselor compensatoare sau transformate sau a marfurilor aflate în aceeasi stare si destinatia vamala acordata care le-a fost stabilita cu referire la declaratii, la alte documente vamale sau orice alte documente referitoare la încheiere si la termenele de încheiere corespunzatoare; g) valoarea produselor compensatoare sau transformate, în cazul în care încheierea se face pe baza metodei cheii valorice; h) rata de randament; i) cuantumul drepturilor de import de achitat, de rambursat sau de remis si, daca este cazul, cuantumul dobânzilor compensatorii de achitat. Când acest cuantum se refera la aplicarea art. 406, acest fapt trebuie mentionat; 142 j) în cazul transformarii sub control vamal, codul din N.C. pentru produsele transformate si elementele necesare pentru determinarea valorii în vama. (3) Biroul de control poate stabili forma decontului de încheiere. (4) In cazul în care se constata ca cererea de rambursare este îndreptatita, biroul de control este obligat sa îi dea curs în termen de maximum 30 de zile de la data acceptarii cererii. Art. 379. -Biroul de control, pe baza verificarii efectuate, vizeaza decontul de încheiere daca este corespunzator sau informeaza titularul autorizatiei daca decontul nu este acceptat. Decontul si documentele justificative se pastreaza de biroul vamal timp de 5 ani de la data acceptarii decontului de încheiere. Art. 380. -(1) Biroul de control verifica cererea de rambursare si o aproba daca sunt întrunite conditiile de rambursare sau o respinge si informeaza titularul autorizatiei cu privire la rezultatul verificarilor. (2) Cererea de rambursare si documentele anexate la aceasta sunt pastrate timp de 5 ani de la data primirii cererii de restituire. Art. 381. -(1) Pentru furnizarea de informatii necesare altor birouri vamale implicate în punerea în aplicare a regimurilor, pot fi emise fisele de informatii conform anexei nr. 30 la solicitarea persoanei în cauza sau la initiativa autoritatii vamale, cu exceptia cazului în care autoritatea vamala aproba alte modalitati de comunicare. (2) La antrepozitarea vamala se foloseste fisa INF8, pentru a comunica elementele necesare pentru calculul datoriei vamale aplicabile marfurilor înainte sa fi avut loc manipularile uzuale. (3) În cazul perfectionarii active se folosesc urmatoarele fise: a) fisa INF1, pentru a comunica informatiile cu privire la cuantumul drepturilor de import, dobânzile compensatorii, garantiile si masurile de politica comerciala; b) fisa INF7, pentru comunicarea de informatii care sa permita rambursarea sau remiterea de drepturi în cazul regimului de perfectionare activa cu rambursare. (4) La admiterea temporara se foloseste fisa INF6 pentru a comunica elementele necesare pentru calculul datoriei vamale sau a cuantumului de drepturi deja perceput pentru marfurile aflate sub acest regim care sunt transferate potrivit prezentului regulament. Art. 382. – Daca regimul vamal nu se încheie în conditiile art. 111 din Codul vamal, biroul vamal de control întocmeste un proces verbal de control pentru reglarea datoriei vamale, iar operatiunea se scoate din evidente cu respectarea dispozitiilor art. 516. 143 Drepturile de import datorate se determina pe baza elementelor de taxare în vigoare la data acceptarii declaratiei vamale pentru acordarea regimului initial. CAPITOLUL II Antrepozitarea vamala Sectiunea 1 Dispozitii generale Art. 383. -În sensul acestui capitol, referitor la produsele agricole, prin «marfuri prefinantate» se înteleg marfurile românesti destinate a fi exportate în aceeasi stare în care au fost introduse în antrepozit si care beneficiaza de plata în avans a unui cuantum egal cu suma restituirii la export înainte de acest export, în cazul în care aceasta plata este prevazuta în reglementari speciale. Art. 384. -(1) Antrepozitele vamale publice sunt urmatoarele: a) antrepozit de tip A, în care responsabilitatea este a detinatorului antrepozitului; b) antrepozit de tip B, în care responsabilitatea este a antrepozitarului; c) antrepozit de tip F, în care gestionarea antrepozitului este asigurata de autoritatea vamala. (2) Antrepozitele vamale private aflate sub responsabilitatea detinatorului antrepozitului, care se identifica cu antrepozitarul, fara a fi neaparat proprietarul marfurilor, sunt urmatoarele: a) antrepozit de tip D, când punerea în libera circulatiee se efectueaza în procedura de vamuire la domiciliu si poate fi acordata pe baza felului, valorii în vamasi a cantitatii marfurilor în momentul plasarii acestora sub regim; b) antrepozit de tip E, în care se aplica regimul, chiar daca marfurile nu trebuie sa fie depozitate într-un loc aprobat ca antrepozit vamal; c) antrepozit de tip C, în alte situatii decât cele prevazute la lit. a) si b). (3) Autorizatia de antrepozit de tip E poate sa prevada recurgerea la procedurile aplicabile pentru tipul D. 144 Sectiunea a 2-a Conditii suplimentare aplicabile la acordarea autorizatiei Art. 385. -(1) La acordarea autorizatiei, autoritatea vamala desemneaza amplasamentul sau orice alt perimetru, aprobat ca antrepozit vamal de tip A, B, C sau D. Aceasta poate aproba o magazie de depozitare temporara ca antrepozit vamal de unul din aceste tipuri sau sa fie gestionata ca un antrepozit de tip F. (2) Un amplasament nu poate fi aprobat, în acelasi timp, pentru mai mult de un antrepozit vamal. (3) În situatia în care marfurile prezinta un pericol sau sunt susceptibile de a deteriora alte marfuri sau care necesita, din alte motive, instalatii speciale, autorizatia poate sa prevada ca acestea sa fie depozitate în amplasamente special echipate pentru primirea lor. (4) Antrepozitele de tip A, C, D sau E pot fi aprobate si ca antrepozite de aprovizionare cu produse alimentare. Art. 386. -(1) Autorizatia de antrepozit vamal poate fi acordata daca manipularile uzuale avute în vedere sau operatiunile de perfectionare activa sau de transformare sub control vamal a marfurilor nu predomina în raport cu depozitarea de marfuri. (2) Autorizatia de antrepozit vamal nu poate fi acordata daca amplasamentul antrepozitului vamal sau locul de depozitare este utilizat în scopul vânzarii în detaliu. Cu toate acestea autorizatia de antrepozit vamal poate fi acordata daca marfurile sunt vândute în detaliu, cu exonerare de drepturi de import: a) calatorilor în trafic international; b) în cadrul acordurilor diplomatice sau consulare; c) membrilor organizatiilor internationale sau fortelor NATO. (3) Pentru aplicarea art. 108 alin. (2) din Codul vamal, când autoritatea vamala examineaza daca costurile administrative generate de regimul de antrepozitare vamala sunt sau nu disproportionate în raport cu necesitatile economice în cauza, aceasta tine cont de tipul de antrepozit si de procedurile care se pot aplica. Sectiunea a 3-a Evidente operative Art . 387. – (1) Pentru antrepozitele de tip A, C, D si E, detinatorul antrepozitului este persoana desemnata satina evidentele operative. 145 (2) Pentru antrepozitul de tip F, evidentele biroului vamal tin locul evidentelor operative prevazute la alin. (1). (3) Pentru antrepozitele vamale de tip B, biroul de control pastreaza declaratiile de plasare sub regim, în locul evidentelor operative. Art. 388. -(1) Evidentele operative trebuie, în orice moment, sa reflecte situatia stocului de marfuri plasate sub regimul de antrepozitare vamala. Detinatorul antrepozitului vamal este obligat sa depuna la biroul de control, în termenele fixate de autoritatea vamala, situatia acestui stoc. (2) În cazul aplicarii art. 132 alin. (2) din Codul vamal, valoarea în vama a marfurilor, anterioara manipularilor uzuale, trebuie sa se reflecte în evidentele operative. (3) Evidentele operative cuprind si informatiile referitoare la scoaterea temporarasi depozitarea în comun, prevazute la art. 393 alin. (2). Art. 389. – (1) În situatia în care marfurile sunt plasate sub regim într-un antrepozit de tip E, înscrierea în evidentele operative se efectueaza în momentul sosirii acestora în locul de depozitare al titularului. (2) În situatia în care antrepozitul vamal serveste si ca depozit temporar, înscrierea în evidentele operative se efectueaza în momentul acceptarii declaratiei de plasare sub regim. (3) Înscrierea în evidentele operative referitoare la încheierea regimului se efectueaza cel mai târziu în momentul scoaterii marfurilor din antrepozitul vamal sau din locurile de depozitare al titularului. Sectiunea a 4-a Alte dispozitii aplicabile în functionarea regimului Art. 390. -Marfurile straine pot face obiectul manipularilor uzuale, prevazute în anexa nr. 31. Art. 391. -Marfurile pot fi temporar scoase din antrepozitul vamal, pentru o perioada ce nu poate depasi 90 de zile. În cazuri temeinic justificate, termenul poate fi prelungit. Art. 392. -(1) Cererea pentru efectuarea manipularilor uzuale sau pentru scoaterea temporara de marfuri dintr-un antrepozit vamal se face în scris, pentru fiecare caz în parte, la biroul de control. Cererea trebuie sa contina toate elementele necesare aplicarii regimului. (2) Autorizatia privind cererea prevazuta la alin. (1) poate fi acordatasi în cadrul autorizatiei de antrepozit vamal. În acest caz, biroul de control este informat, într-o forma stabilita de acesta, când acest tip de 146 manipulari uzuale se efectueaza sau când scoaterea temporara urmeaza a avea loc. Art. 393. -(1) În situatia în care marfurile românesti sunt depozitate împreuna cu marfuri plasate sub regim într-un antrepozit vamal sau în locurile de depozitare, pot fi stabilite modalitati specifice de identificare a acestor marfuri în scopul de a le distinge de marfurile plasate sub regimul de antrepozitare vamala. (2) Autoritatea vamala poate permite depozitarea în comun chiar si atunci când este imposibila, în orice moment, identificarea statutului marfurilor. Aceasta facilitate nu se aplica marfurilor cu prefinantare. Marfurile depozitate în comun trebuie sa se încadreze la acelasi cod tarifar din N. C., sa prezinte aceeasi calitate comercialasi sa aiba aceleasi caracteristici tehnice. (3) În vederea declararii pentru o destinatie vamala, marfurile care fac obiectul depozitarii în comun, precum si, daca este cazul, marfurile care sunt identificabile si care îndeplinesc conditiile alin. (2), pot fi considerate fie marfuri românesti, fie marfuri straine. (4) Aplicarea alin. (3) nu trebuie sa aiba ca efect, acordarea unui anumit statut vamal unei cantitati de marfuri mai mare decât cantitatea de marfuri care are de fapt acest statut si care se afla în antrepozitul vamal sau în locul de depozitare în momentul scoaterii marfurilor declarate pentru o destinatie vamala. Art. 394. -(1) În situatia în care operatiunile de perfectionare activa sau de transformare sub control vamal sunt efectuate într-un antrepozit vamal sau în locul de depozitare, dispozitiile art. 393 se aplica în mod corespunzator marfurilor aflate sub aceste regimuri. Cu toate acestea, în cazul operatiunilor de perfectionare activa, fara recurgerea la marfuri echivalente sau a operatiunilor de transformare sub control vamal, dispozitiile prevazute la art. 393 referitoare la depozitarea în comun nu se aplica pentru marfurile românesti. (2) Înscrierile în evidente trebuie sa permita autoritatii vamale verificarea în orice moment a situatiei exacte a tuturor marfurilor sau produselor aflate sub aceste regimuri. Art. 395. – Marfurile, inclusiv proviziile, descarcate de pe nave naufragiate sau avariate în apele nationale ori teritoriale ale României, sunt considerate în regim de antrepozitare. CAPITOLUL III Perfectionarea activa Sectiunea 1 Dispozitii generale 147 Art. 396. -În sensul acestui capitol, prin termenii de mai jos se întelege : a) export anticipat – sistemul în cadrul caruia produsele compensatoare obtinute din marfuri echivalente sunt exportate înainte ca marfurile de import sa fie plasate sub regim folosind sistemul cu suspendare; b) operatiune de procesare- orice perfectionare a marfurilor de import, în mod direct sau indirect din dispozitia titularului, realizata conform indicatiilor si pentru partenerul stabilit în afara teritoriului vamal al României, efectuata, în general, numai cu plata aferenta a cheltuielilor de perfectionare; c) operatori - persoane stabilite în România, care efectueaza total sau partial operatiunile de perfectionare activa. Sectiunea a 2-a Conditii suplimentare aplicabile la acordarea autorizatiei Art. 397. -Autorizatia se acorda numai daca solicitantul are intentia de a reexporta sau exporta produsele compensatoare principale. Art. 398. -Autorizatia poate fi acordatasi pentru marfurile prevazute la art. 134 alin. (4) lit. d) din Codul vamal, cu exceptia: a) combustibililor si surselor de energie, altele decât acelea necesare testarii produselor compensatoare sau pentru detectarea defectelor marfurilor de import care necesita reparatii; b) lubrifiantilor, altii decât cei necesari la operatiunile de testare, ajustare sau re-calibrare a produselor compensatoare; c) echipamentelor si uneltelor. Art. 399. – (1) Conditiile economice sunt considerate a fi îndeplinite în oricare din urmatoarele situatii: a) operatiunile se refera la marfuri cu caracter necomercial; b) se executa un contract de procesare; c) se transforma produse compensatoare obtinute în urma unei perfectionari efectuata în cadrul unei autorizatii acordata anterior ce a facut deja obiectul verificarii conditiilor economice; d) se efectueaza manipularile uzuale prevazute la art. 390; e) au loc reparatii ; 148 f) se transforma grâul dur, încadrat la codul tarifar 1001.10.00 din N. C. pentru producerea pastelor fainoase încadrate la codul tarifar 1902 11.00 si la subpozitia tarifara 1902.19 din N.C. (2) Conditiile economice sunt considerate a fi îndeplinite, independent de dispozitiile alin. (1), atunci când valoarea globala a marfurilor de import pentru un solicitant si pe an calendaristic, precum si pentru fiecare cod tarifar de opt cifre din N.C., nu depaseste echivalentului în lei a 150.000 euro. Art. 400. -Autorizatia stabileste mijloacele si metodele de identificare a marfurilor de import în produsele compensatoare si fixeaza conditiile necesare pentru buna derulare a operatiunilor privind marfurile echivalente, Aceste metode de identificare si conditiile pot include si verificarea evidentelor. Sectiunea a 3-a Dispozitii aplicabile în functionarea regimului Art. 401. – (1) Autorizatia precizeaza dacasi în ce conditii marfurile echivalente prevazute la art. 134 alin. (6) din Codul vamal si clasificate la acelasi cod tarifar din N.C., prezentând aceeasi calitate comercialasi având aceleasi caracteristici tehnice ca ale marfurilor de import, pot fi utilizate pentru efectuarea operatiunilor de perfectionare. (2) În cazuri exceptionale, se poate admite ca, la marfurile echivalente care se gasesc într-un stadiu de fabricatie mai avansat decât marfurile de import, partea esentiala a operatiunilor de perfectionare a acestor marfuri echivalente sa fie efectuata în întreprinderea titularului sau realizata în numele sau. Art. 402. – (1) Autorizatia stabileste termenul de încheiere. Când circumstantele o justifica, acest termen poate fi prelungit chiar si când termenul fixat initial a expirat. (2) În situatia în care termenul de încheiere expira la o data precisa pentru toate marfurile plasate sub regim în cursul unei anumite perioade, autorizatia poate prevedea ca termenul de încheiere sa fie prelungit automat pentru toate marfurile aflate înca sub regim la acea data. Cu toate acestea, autoritatea vamala poate solicita ca aceste marfuri sa primeasca o noua destinatie vamala aprobata în cursul unei perioade stabilite de aceasta. (3) Indiferent daca se recurge la o simplificare sau daca se aplica prevederile alin. (2), termenul de încheiere pentru produsele compensatoare sau marfurile în aceeasi stare nu poate depasi: a) 120 de zile - pentru lapte si produse lactate; 149 b) 60 zile în cazul sacrificarii, fara îngrasare, a animalelor cuprinse în capitolul I din N.C; c) 90 de zile în cazul îngrasarii, incluzând sacrificarea când este cazul, a animalelor clasificate la pozitiile tarifare 0104 si 0105 din N.C; d) 180 de zile în cazul îngrasarii, incluzând sacrificarea când este cazul, a altor animale, cuprinse în capitolul 1 din N.C; e) 180 de zile în cazul procesarii carnii; f) 180 de zile în cazul prelucrarii altor produse agricole care îndeplinesc conditiile pentru rambursarea la export în avans. În cazul operatiunilor de perfectionare derulate în mod succesiv, în cazuri temeinic justificate autoritatea vamala poate prelungi termenul de încheiere, la cererea titularului, fara însa ca perioada totala sa depaseasca un an. Art. 403. – Pentru încheierea regimului sau pentru cererea de rambursare a drepturilor de import sunt asimilate unui reexport sau exportului: a) livrarea produselor compensatoare catre persoane care beneficiaza de scutire de drepturi de import pe baza Conventiei cu privire la relatiile diplomatice, încheiata la Viena la 18 aprilie 1961, ratificata prin Decretul nr. 566/1968, publicat în Buletinul Oficial nr. 89 din 8 iulie 1968, sau a Conventiei de la Viena cu privire la relatiile consulare, încheiata la 24 aprilie 1963, ratificata prin Decretul nr. 481/1971 publicat în Buletinul Oficial nr. 10 din 28 ianuarie 1972 sau a altor conventii la care România este parte; b) livrarea produselor compensatoare catre fortele armate apartinând altor tari, stationate pe teritoriul vamal al României, atunci când, potrivit legii, sunt stabilite scutiri de drepturi de import; c) livrarea aeronavelor civile; cu toate acestea biroul vamal de control permite ca regimul sa fie încheiat la prima distribuire a marfurilor de import pentru fabricarea, repararea, modificarea sau transformarea aeronavelor civile sau a partilor acestora, atâta timp cât evidentele titularului îi permit sa se asigure de aplicarea si functionarea corecta a regimului; d) livrarea aeronavelor spatiale si a echipamentelor aferente; cu toate acestea biroul vamal de control permite ca regimul sa fie încheiat la prima distribuire a marfurilor de import în scopul fabricarii, repararii, modificarii sau transformarii satelitilor, a lansatoarelor lor si a echipamentelor de la sol si apartilor lor care fac parte integranta din aceste sisteme, atâta timp cât evidentele titularului îi permit sa se asigure de aplicarea si functionarea corecta a regimului; 150 e) utilizarea, potrivit reglementarilor speciale, a produselor compensatoare secundare a caror distrugere sub control vamal este prohibita din motive de mediu; în acest caz titularul trebuie sa demonstreze ca încheierea regimului, conform reglementarilor vamale, nu este posibila sau ca nu este realizabila din punct de vedere economic. Art. 404. – (1) În cazul exportului anticipat, autorizatia stabileste termenul în cadrul caruia marfurile straine se declara pentru regim, tinând cont de timpul necesar pentru aprovizionarea si transportul catre România. (2) Termenul prevazut la alin. (1) nu poate depasi: a) 90 de zile pentru produsele agricole care intra sub incidenta mecanismelor stabilite, potrivit legii, în cadrul organizarii pietei; b) 180 de zile pentru celelalte marfuri. Acest termen poate fi prelungit, la cererea temeinic justificata a titularului, fara ca termenul total sa depaseasca un an. În cazuri întemeiate, prelungirea poate fi acordata chiar si dupa expirarea termenului acordat initial. Sectiunea a 4-a Dispozitii aplicabile în functionarea sistemului cu suspendare Art. 405. – (1) Utilizarea marfurilor echivalente în cadrul operatiunilor de perfectionare activa, conform art. 135 din Codul vamal, nu se supune formalitatilor vamale de plasare sub regim. (2) Marfurile echivalente si produsele compensatoare devin marfuri straine, iar marfurile de import devin marfuri românesti din momentul acceptarii declaratiei de încheiere a regimului. Cu toate acestea, când marfurile de import sunt comercializate înainte de încheierea regimului, modificarea statutului lor intervine în momentul acestei comercializari. În mod exceptional, când este prevazut ca marfurile echivalente sa nu fie prezentate, autoritatea vamala poate permite, la cererea titularului, ca marfurile echivalente sa fie prezentate ulterior, într-un termen rezonabil stabilit de aceasta. (3) În cazul exportului anticipat: a) produsele compensatoare devin marfuri straine în momentul acceptarii declaratiei de export si cu conditia ca marfurile ce vor fi importate sa fie plasate sub regim; b) marfurile de import devin marfuri românesti în momentul plasarii lor sub regim. Art. 406. -(1) În autorizatie se stabileste daca produsele compensatoare sau marfurile aflate în aceeasi stare pot fi puse în libera 151 circulatie fara declaratie vamala, aplicându-se în mod corespunzator masurile de restrictie sau prohibitie. În acest caz, ele sunt considerate a fi puse în libera circulatie, numai daca nu au primit o destinatie vamala la expirarea termenului de încheiere. (2) În aplicarea art. 241 alin. (1) prima teza din Codul vamal, declaratia de punere în libera circulatie este considerata ca fiind prezentata si acceptatasi liberul de vama acordat, în momentul prezentarii decontului de încheiere. (3) Produsele sau marfurile devin marfuri românesti în momentul comercializarii lor. Art. 407. -În cazul punerii în libera circulatie a produselor compensatoare, rubricile 15, 16, 34, 41 si 42 din declaratia vamala în detaliu fac referire la marfurile de import. Informatiile corespondente pot, în egala masura, sa fie furnizate printr-o fisa INF 1 sau prin orice alt document care sa însoteasca declaratia. Art. 408. -Pentru marfurile de import care, în momentul acceptarii declaratiei de plasare sub regim, ar putea beneficia de un regim tarifar favorabil pentru o destinatie finala, drepturile de import de încasat, în aplicarea art. 141 alin. (1) din Cod vamal, sunt calculate în raport cu taxa corespunzatoare acestei destinatii. Recurgerea la un astfel de calcul este permisa când autorizatia pentru o destinatie finala ar putea fi acordatasi daca conditiile prevazute pentru acordarea regimului tarifar favorabil ar fi îndeplinite. Art. 409. – (1) Lista produselor compensatoare supuse drepturilor de import corespunzatoare lor, conform art. 142 lit. a) din Codul vamal, figureaza în anexa nr. 28. (2) În situatia în care produsele compensatoare, altele decât cele enumerate în lista prevazuta la alin. (1), sunt distruse, acestea sunt considerate ca fiind reexportate. Art. 410. -(1) În situatia în care produsele compensatoare sau marfurile aflate în aceeasi stare sunt plasate în regimuri suspensive sau introduse într-o zona libera supusa controlului de tip I în sensul art. 480 sau într-un antrepozit liber sau plasate într-o zona libera supusa controlului de tip II în sensul art. 480, pentru încheierea regimului de perfectionare activa, documentele privind aceasta destinatie vamala sau evidentele utilizate sau orice alt document de înlocuire a lor cuprinde mentiunea „marfa PA/S”. (2) În situatia în care marfurile de import plasate sub un regim fac obiectul unor masuri specifice de politica comerciala care sunt aplicabile la plasarea lor, fie aflate în aceeasi stare, fie sub forma de produse compensatoare, plasate în regimuri suspensive sau sunt introduse într-o zona libera supusa controlului de tip I conform art. 480 sau într-un 152 antrepozit liber, sau sunt plasate într-o zona libera supusa controlului de tip II în sensul art. 480, mentiunea prevazuta la alin. (1) trebuie completata cu sintagma politica comerciala. Sectiunea a 5-a Dispozitii aplicabile în functionarea sistemului cu rambursare Art. 411. -În situatia în care marfurile aflate în sistemul cu rambursare, primesc o destinatie vamala, prevazuta la art. 410 alin. (1), documentele privind aceasta destinatie sau evidentele utilizate ori orice alt document de înlocuire a acestora poarta mentiunea marfa PA/R . CAPITOLUL IV Transformarea sub control vamal Art. 412. – (1) Regimul de transformare sub control vamal se aplica pentru marfurile a caror transformare are drept rezultat produse care se supun unor drepturi de import mai mici decât cele aplicabile pentru marfurile de import. Regimul se aplicasi marfurilor care trebuie sa sufere transformari în vederea îndeplinirii conditiilor tehnice pentru a fi puse în libera circulatie. (2) Prevederile art. 402 alin. (1) si (2) se aplica în mod corespunzator. (3) Pentru determinarea valorii în vama a produselor transformate declarate pentru punerea în libera circulatie, declarantul poate alege una din regulile prevazute la art. 2, 3 sau 5 din acordul prevazut la art. 56 sau valoarea în vama a marfurilor de import la care se adauga cheltuielile de transformare. Aceste cheltuieli de transformare sunt constituite din ansamblul cheltuielilor pentru obtinerea produselor transformate luând în considerare cheltuielile generale si valoarea marfurilor românesti daca asemenea marfuri au fost folosite la transformare. Art. 413. – (1) Pentru tipurile de marfuri si operatiunile care figureaza în anexa nr. 32, conditiile economice sunt considerate a fi îndeplinite. (2) Pentru alte tipuri de marfuri si alte operatiuni, verificarea conditiilor economice trebuie efectuata. (3) În cazul marfurilor supuse masurilor de politica agricola a drepturilor anti-dumping provizorii sau definitive ori a drepturilor compensatorii provizorii sau definitive, verificarea conditiilor economice trebuie efectuata de Autoritatea Nationala a Vamilor. 153 CAPITOLUL V Admiterea temporara Sectiunea 1 Dispozitii generale Art. 414. – (1) Animalele nascute din animale vii, plasate sub acest regim, sunt considerate a fi marfuri straine si plasate, de asemenea, sub acest regim, cu exceptia celor care au o valoare comerciala neglijabila. (2) Autoritatea vamala se asigura ca termenul maxim în care marfurile ramân plasate sub regim pentru aceeasi utilizare si sub responsabilitatea aceluiasi titular, nu poate depasi 24 de luni, chiar daca regimul se încheie prin plasarea marfurilor sub un alt regim suspensiv, urmat de o noua plasare sub regimul de admitere temporara. La cererea titularului, autoritatea vamala poate prelungi acest termen cu perioada în care aceste marfuri nu au fost utilizate, potrivit conditiilor stabilite prin prezentul regulament pentru fiecare fel de marfa. (3) In sensul art. 160 alin. (3) din Codul vamal, prin împrejurari exceptionale se întelege orice situatie care necesita utilizarea marfurilor pe o perioada suplimentara în vederea îndeplinirii scopului pentru care s-a recurs la utilizarea regimului de admitere temporara. (4) Marfurile plasate sub acest regim trebuie sa ramâna în aceeasi stare. Sunt permise operatiunile de reparare si întretinere, inclusiv revizia, reglajele sau masurile de conservare a marfurilor sau de asigurare a conformitatii cu cerintele tehnice indispensabile pentru a permite utilizarea lor sub acest regim. Art. 415. -(1) Regimul de admitere temporara cu exonerare totala de drepturi de import se acorda numai în temeiul art. 416 - 439. (2) Regimul de admitere temporara cu exonerare partiala de drepturi de import nu se acorda pentru produsele consumabile. Sectiunea a 2-a Conditii pentru exonerarea totala a drepturilor de import Paragraful 1 Mijloace de transport Art. 416. – (1) În sensul prezentei subsectiuni, prin termenii de mai jos se întelege: a) folosinta comerciala- utilizarea cu plata a unui mijloc de transport pentru transportul persoanelor sau al marfurilor ori în cadrul activitatii unui agent economic cu sau fara plata; în cazul în care mijlocul de 154 transport este un vehicul rutier, aceasta definitie include si remorcile care pot fi atasate acesteia; b) folosinta privata- utilizarea unui mijloc de transport, altfel decât în folosinta comerciala; c) trafic intern-transportul persoanelor îmbarcate sau al marfurilor încarcate în România pentru a fi debarcate sau descarcate în interiorul acestui teritoriu; d) container - un mecanism-cadru, cisterna, caroserie sau alt mecanism analog precum un compartiment, total sau partial închis care este destinat sa fie încarcat cu marfuri; are un caracter permanent si este suficient de rezistent pentru a fi folosit în mod repetat; este special conceput pentru a facilita transportul marfurilor fara a afecta încarcatura, pe unul sau mai multe mijloace de transport; este construit astfel încât permite manipularea si transbordarea de pe un mijloc de transport pe altul; este construit astfel încât sa fie usor de încarcat si descarcat si sa aiba un volum interior de cel putin 1 m3. Platformele descoperite sunt asimilate containerelor. Termenul container cuprinde accesoriile si echipamentele acestuia, cu conditia sa fie transportate împreuna. Termenul container nu cuprinde vehicule, accesorii sau piese detasate de pe vehicule, ambalajele si nici paletele. Cu toate acestea, termenul container se aplicasi containerelor utilizate în trafic aerian la un volum interior de cel putin 1 m3; e) transport sub sigiliu vamal -utilizarea unui container pentru transportul marfurilor când identificarea lor este asigurata prin sigilarea containerului; f) caroserie demontabila -un compartiment de încarcare care nu este în dotarea nici unui mijloc de locomotie si care este construit în principal pentru a fi transportat pe vehicule rutiere, sasiul acestui vehicul si cadrul inferior al caroseriei care este special adaptata în acest scop. Aceasta definitie acopera totodata caroseriile mobile care sunt compartimentele de încarcare special construite pentru transporturi combinate; g) container ce are un compartiment partial închis -mecanism care este în general constituit dintr-un planseu si o superstructura delimitând un fel de încarcatura echivalent celui unui container închis. Suprastructura este în general facuta din elemente metalice ce constituie carcasa containerului. Acest tip de container poate comporta unul sau mai multi pereti laterali sau frontali. Anumite containere de acest tip au un acoperis legat la planseu prin cadre verticale. Containerele de acest tip sunt utilizate în special pentru transportul marfurilor voluminoase; 155 h) platforme descoperite -platforme de încarcare care nu au o suprastructura sau au una incompleta care are aceeasi lungime si latime a bazei ca a containerului si sunt echipate cu piese ce au colturi superioare si inferioare dispuse în laturile platformei pentru a permite utilizarea acelorasi dispozitive de amarare si de ridicare ca pentru containere; i) accesorii si echipamente pentru containere -ansamblul urmatoarelor dispozitive: echipamente destinate pentru a controla, a modifica sau a mentine temperatura în interiorul containerului; mici aparate - de înregistrare a temperaturii - utilizate pentru a indica sau a înregistra variatiile privind conditiile ambiante: - peretii interiori, paletele, suporturile, rafturile si alte dispozitive similare; j) palete -dispozitive pe planseul carora pot fi grupate anumite cantitati de marfuri ce constituie o unitate de încarcare în vederea transportului sau în vederea administrarii . Acest dispozitiv este constituit, fie din doua plansee legate între ele, fie dintr-un planseu asezat în picioare sau, dintr-un planseu special utilizat în traficul aerian; înaltimea sa totala este redusa pe cât posibil pentru a permite administrarea sau asezarea pe rulouri sau pe transpalete; k) utilizatorul containerului sau a paletelor - persoana care, proprietara sau nu a acestor containere sau a acestor palete, controleaza efectiv miscarile; l) beneficiarul regimului pentru un container sau palete utilizatorul containerului sau al paletelor ori reprezentantul sau. (2) Mijloacele de transport cuprind si piesele de schimb, accesoriile si echipamentele normale care le însotesc. Art. 417. -Regimul de admitere temporara cu exonerare totala de drepturi de import este acordat pentru palete. Regimul se poate încheia si prin exportul sau reexportul de palete de acelasi tip si cu o valoare aproape egala. Art. 418. -(1) Regimul de admitere temporara cu exonerare totala de drepturi de import este acordat pentru containere în cazul în care acestea sunt marcate într-un mod corespunzator si într-un loc vizibil, cu urmatoarele indicatii înscrise într-o forma rezistenta: a) identitatea proprietarului sau a utilizatorului, prin indicarea numelui complet sau a unui indicativ consacrat pentru utilizare, fiind excluse simboluri cum ar fi emblemele sau drapele; b) marcile si numerele de identificare a containerelor adoptate de proprietar sau utilizator, greutatea containerului gol, inclusiv a echipamentelor fixate permanent; aceste indicatii nu sunt obligatorii în cazul lazilor mobile utilizate în transporturi combinate feroviar-rutier; 156 c) cu exceptia containerelor utilizate în transportul aerian, tarile de apartenenta sunt indicate fie prin metoda codului de tara ISO alpha-2 prevazut în normele internationale ISO 3166 sau 6346, fie prin metoda semnului distinctiv pentru indicarea tarii de înmatriculare a vehiculelor automobile în circulatia rutiera internationala, fie, în cazul lazilor mobile utilizate în transportul combinat feroviar-rutier, prin cifre. În situatia în care cererea de autorizare este întocmita conform art. 359 alin. (3) lit. c), containerele trebuie sa fie monitorizate de un reprezentant pe teritoriul vamal al României, care este în masura sa le localizeze în orice moment si care dispune de informatii referitoare la plasarea lor sub regim si încheierea acestuia. (2) Containerele pot fi utilizate în trafic intern înainte de a fi reexportate si nu pot fi folosite decât o singura data pe timpul fiecarei stationari în tara, pentru transportul marfurilor ce urmeaza a fi descarcate în interiorul tarii. (3) In conformitate cu Conventia vamala relativa la containere, încheiata la Geneva la 2 decembrie 1972, ratificata prin Decretul nr. 241/1974, publicat în Buletinul Oficial nr. 16 din 31 ianuarie 1975, autoritatea vamala permite ca regimul sa se încheie prin exportul sau reexportul containerelor de acelasi fel sau de valoare egala. (4) Daca se constata ca unele containere agreate nu satisfac prescriptiile tehnice ori daca un container prezinta defectiuni majore si, în consecinta, nu îndeplineste normele de agreare pentru transportul sub sigilii vamale, autoritatea vamala ia masurile prevazute în anexa nr. 33. Art. 419. -(1) -Regimul de admitere temporara cu exonerare totala a drepturilor de import se acorda pentru mijloacele de transport rutiere si feroviare, precum si celor destinate navigatiei aeriene, maritime si fluviale când sunt: a) înmatriculate în afara teritoriului vamal al României pe numele unei persoane stabilite în strainatate. Daca mijloacele de transport nu sunt înmatriculate, aceasta conditie poate fi îndeplinita daca apartin unei persoane stabilite în strainatate; b) utilizate de o persoana stabilita în afara teritoriului vamal al României, fara a se înlatura dispozitiile art. 420 - 422; c) în cazul folosintei comerciale a mijloacelor de transport, altele decât cele feroviare, utilizate exclusiv pentru un transport care începe sau se termina în afara teritoriului vamal al României. Acestea pot fi utilizate în trafic intern, numai în situatia în care dispozitiile legale în vigoare în domeniul transporturilor, în special cele privind conditiile de acces si executie, prevad aceasta posibilitate. 157 (2) În situatia în care mijloacele de transport prevazute la alin. (1) sunt reînchiriate de o companie profesionala de închiriere din teritoriul vamal al României unei persoane stabilite în afara acestui teritoriu, acestea trebuie reexportate în termen de 8 zile de la intrarea în vigoare a contractului. (3) Regimul de admitere temporara pentru vehiculele rutiere de folosinta comerciala se acorda pe perioada necesara realizarii operatiunilor de transport, debarcare sau îmbarcare a pasagerilor, descarcare sau încarcare a marfurilor si, dupa caz, întretinerea vehiculelor. Art. 420. -Persoanele stabilite în teritoriul vamal al României beneficiaza de regimul de admitere temporara cu exonerare totala de drepturi de import pentru: a) mijloacele de transport feroviare care sunt puse la dispozitia lor de o anumita persoana, în temeiul unui acord potrivit caruia fiecare retea de cale ferata poate utiliza materialul rulant al altor retele ca pe propriul sau material rulant; b) o remorca care este atasata la un mijloc de transport rutier înmatriculat pe teritoriul vamal al României; c) utilizarea mijloacelor de transport pe o perioada de cel mult de 5 zile, în cazul unor situatii de urgenta; d) mijloacele de transport utilizate de o societate de închirieri pentru a le reexporta într-un termen de cel mult 5 zile. Art. 421. -(1) Persoanele fizice stabilite în teritoriul vamal al României beneficiaza de regimul de admitere temporara cu exonerare totala de drepturi de import daca utilizeaza, în scop personal, un mijloc de transport cu titlu ocazional si urmeaza instructiunile titularului înmatricularii, aflat în teritoriul vamal în momentul utilizarii. Aceste persoane beneficiaza, de exonerare totala de drepturi de import si daca ele utilizeaza un mijloc de transport închiriat, în baza unui contract scris, cu titlu ocazional: a) pentru a se întoarce la locul lor de resedinta în România; b) pentru a parasi România; c) când este admisa cu aprobarea autoritatii vamale. (2) Mijloacele de transport trebuie sa fie reexportate sau predate unei societati de închirieri stabilite în teritoriul vamal al României, în urmatoarele termene: a) 5 zile de la intrarea în vigoare a contractului, pentru cazurile prevazute la alin. (1) lit.a); b) 8 zile de la intrarea în vigoare a contractului, pentru cazurile prevazute la alin. (1) lit. c). 158 (3) Pentru cazurile prevazute la alin. (1) lit. b), mijloacele de transport trebuie sa fie reexportate în doua zile de la intrarea în vigoare a contractului. Art. 422. -(1) Regimul de admitere temporara cu exonerare totala de drepturi de import este acordat pentru mijloacele de transport ce urmeaza a fi înmatriculate temporar în teritoriul vamal al României în vederea reexportului lor în numele uneia dintre urmatoarele persoane: a) o persoana stabilita în strainatate; b) o persoana fizica stabilita în România, când aceasta persoana se pregateste sa-si transfere resedinta normala în alt loc situat în afara acestui teritoriu. În cazul prevazut la lit. b), mijloacele de transport trebuie sa fie reexportate în termen de 90 de zile, calculate de la data înmatricularii. (2) Regimul de admitere temporara cu exonerare totala de drepturi de import se acorda pentru mijloacele de transport utilizate în scopuri personale sau comerciale de catre o persoana fizica stabilita în teritoriul vamal al României, care este angajata de proprietarul mijlocului de transport, stabilit în afara acestui teritoriu sau care este autorizata de catre proprietar în acest scop. Utilizarea personala a vehiculului trebuie sa fie prevazuta în contractul de angajare. Autoritatea vamala poate restrictiona utilizarea regimului de admitere temporara a mijloacelor de transport, conform acestor dispozitii, daca se constata folosirea acestui regim în mod sistematic. (3) În cazuri exceptionale, exonerarea totala a drepturilor de import poate fi acordata pentru mijloacele de transport care sunt utilizate în scop comercial de catre o persoana stabilita în teritoriul vamal al României, pentru o perioada de timp limitata. Art. 423. – (1) Fara a se înlatura aplicarea dispozitiilor prevazute în alte acte normative, termenele de încheiere sunt urmatoarele: a) 12 luni, pentru mijloacele de transport feroviare; b) timpul necesar pentru efectuarea operatiunilor de transport, pentru mijloacele de transport de folosinta comerciala, altele decât cele de transport feroviar; c) 6 luni pentru mijloacele de transport aeriene de folosinta personala; d) 18 luni pentru mijloacele de transport maritime si fluviale de folosinta personala. (2) Pentru mijloacele de transport rutier de folosinta personala, termenul de încheiere a regimului este: 159 a) durata sejurului în teritoriul vamal al României, numai în scopul de a-si urma studiile, pentru mijloacele de transport utilizate de catre un student; b) durata sejurului, numai în scopul finalizarii executarii misiunii, pentru mijloacele de transport utilizate de catre o persoana însarcinata cu executarea unei misiuni pe o durata determinata; c) 6 luni, în alte cazuri, inclusiv animalele de calarie si tractiune si atelajele acestora. Paragraful 2 Efecte personale si bunuri importate de catre calatori în scop sportiv; materiale de agrement destinate navigatorilor Art. 424. – (1) Regimul de admitere temporara cu exonerare totala a drepturilor de import se acorda pentru efectele personale necesare în mod obisnuit pe perioada calatoriei si pentru bunurile importate în scop sportiv de calatorii definiti la art. 166. (2) Prin efecte personale se întelege articolele, noi sau folosite, de care un calator poate avea nevoie în mod obisnuit pe timpul calatoriei, tinând seama de toate circumstantele calatoriei, cu exceptia marfurilor importate în scopuri comerciale. (3) Prin bunuri importate în scop sportiv se întelege articolele de sport si alte materiale destinate sa fie utilizate de calatori cu ocazia competitiilor sau a demonstratiilor sportive ori în scopul efectuarii antrenamentelor pe teritoriul al României. (4) Lista exemplificativa cuprinzând efectele personale ale calatorilor si a materialului sportiv este prevazuta în anexa nr. 34. Art. 425. – (1) Regimul de admitere temporara cu exonerare totala a drepturilor de import se acorda pentru materialele de agrement apartinând navigatorilor în urmatoarele cazuri: a) când sunt utilizate la bordul unei nave destinate traficului maritim international; b) când acestea se debarca dintr-o astfel de nava pentru a fi utilizate temporar pe uscat de catre echipaj; c) când acestea sunt utilizate de catre echipajul unei astfel de nave în locuri cu caracter cultural sau social administrate de organizatii cu caracter nonprofit, sau în lacasuri de cult unde se oficiaza cu regularitate slujbe dedicate marinarilor. (2) Lista exemplificativa cuprinzând materialul de agrement pentru navigatorii este prevazuta în anexa nr. 34. 160 Paragraful 3 Materiale destinate înlaturarii efectelor unor catastrofe; material medico-chirurgical si de laborator; animale; marfuri destinate a fi utilizate în zonele de frontiera Art. 426. -Regimul de admitere temporara cu exonerare totala a drepturilor de import se acorda pentru materialele care sunt utilizate în cadrul masurilor destinate înlaturarii efectelor unor catastrofe sau unor situatii similare ce afecteaza teritoriul vamal al României si care sunt destinate autoritatilor de stat sau unitatilor autorizate de autoritatile competente care actioneaza în astfel de situatii. Art. 427. -Regimul de admitere temporara cu exonerare totala de drepturi la import se acorda pentru materiale medico-chirurgicale si de laborator când aceste materiale sunt expediate în cadrul unui împrumut efectuat la cererea unui spital sau a unei institutii sanitare, care au nevoie urgenta de a suplini insuficienta echipamentelor proprii si sunt destinate sa stabileasca diagnostice sau în scopuri terapeutice. Art. 428. – (1) Regimul de admitere temporara cu exonerare totala de drepturi de import se acorda pentru animalele apartinând unei persoane stabilite în afara teritoriului vamal al României. Regimul se acorda pentru urmatoarele marfuri destinate activitatilor traditionale în zonele de frontiera, asa cum acestea sunt definite prin dispozitiile legale în vigoare: a) echipamentele apartinând unei persoane stabilite în zona de frontiera adiacenta zonei de frontiera a admiterii temporare si utilizate de catre o persoana stabilita în aceasta zona de frontiera adiacenta; b) marfurile utilizate sub responsabilitatea autoritatilor publice în vederea construirii, repararii sau întretinerii infrastructurii aflata în zona de frontiera. (2) Lista exemplificativa cuprinzând activitatile care se declara în cazul animalelor sau la utilizarea echipamentului este prevazuta în anexa nr. 35. Paragraful 4 Suporturi de sunet, de imagine sau informatii; material promotional; material profesional; material pedagogic si stiintific Art. 429. – Regimul de admitere temporara cu exonerare totala de drepturi de import se acorda pentru marfurile: a) care constituie suporti de sunet, de imagine sau de informatii destinate a fi prezentate înainte de a fi comercializate, sau trimise gratuit sau destinate sonorizarii, dublajului sau reproductiei; 161 b) utilizate exclusiv în scopuri promotionale sau de reclama. Lista exemplificativa a acestor materiale este prevazuta în anexa nr. 34. Art. 430. – (1) Regimul de admitere temporara cu exonerare totala de drepturi de import se acorda pentru materialul profesional când sunt îndeplinite cumulativ urmatoarele conditii: a) apartine unei persoane stabilite în afara teritoriului vamal al României; b) se importa de catre o persoana stabilita în afara teritoriului vamal al României sau de catre un angajat al proprietarului, angajatul putând fi stabilit în teritoriul vamal al României; c) este utilizat de importator sau sub supravegherea sa, cu exceptia cazurilor de co-productii audiovizuale. (2) Prin material profesional se întelege: a) materialul de presa, de radiodifuziune sau de televiziune, necesar reprezentantilor de presa, radiodifuziune sau televiziune stabiliti în afara teritoriului national al României, care intra temporar în România pentru a realiza reportaje, înregistrari sau emisiuni în cadrul unor programe determinate si care se reîntorc în strainatate; b) materialul cinematografic, necesar unei persoane stabilite în strainatate, care intra temporar în România pentru realizarea de filme si care se reîntoarce în strainatate; c) orice material necesar pentru exercitarea meseriei sau profesiei de catre o persoana stabilita în strainatate, care intra temporar în România pentru realizarea unei activitati concret determinate. Nu intra în aceasta categorie materialul profesional destinat unor scopuri comerciale din care rezulta noi marfuri sau conditionarea unor marfuri existente. Sunt totusi admise uneltele manuale necesare pentru exploatarea resurselor naturale, pentru constructia, repararea sau întretinerea imobilelor, executarea lucrarilor de terasament, precum si pentru alte activitati similare; d) aparatele auxiliare si accesoriile materialelor prevazute la lit. a), b) si c). (3) Lista exemplificativa cuprinzând bunurile considerate material profesional este prevazuta în anexa nr. 34. (4) Regimul de admitere temporara cu exonerare totala de drepturi de import nu poate fi acordat pentru materialul destinat a fi utilizat pentru fabricarea industriala sau pentru ambalarea marfurilor sau, cu exceptia uneltelor manuale, pentru exploatarea resurselor naturale, pentru constructii, reparatii sau întretinerea constructiilor sau cele pentru executarea muncilor de terasare sau operatiuni similare. 162 Art. 431. – (1) Regimul de admitere temporara cu exonerare totala de drepturi de import se acorda pentru materialul pedagogic si stiintific când în mod cumulativ: a) apartin unei persoane stabilite în afara teritoriului vamal al României; b) sunt importate de institutii stiintifice, educationale sau de pregatire profesionala, publice sau private, al caror obiect de activitate esential este nonprofit si sunt folosite sub responsabilitatea exclusiva a acestora, în scop didactic, al formarii profesionale sau al cercetarii stiintifice; c) sunt importate în cantitate rationalatinând cont de destinatia acestora; d) nu sunt utilizate în scopuri pur comerciale. (2) Prin material pedagogic se întelege orice material destinat procesului didactic si de formare profesionalasi, în special, modele, instrumente, aparate si masini. (3) Lista exemplificativa cuprinzând marfurile considerate material pedagogic este prevazuta în anexa nr. 34. (4) Prin material stiintific se întelege instrumentele, aparatele si masinile-unelte utilizate în scopul cercetarilor stiintifice sau în învatamânt. Paragraful 5 Ambalaje, modele, matrite, clisee, desene, proiecte, instrumente de masurasi control, de verificare si alte obiecte similare; unelte si instrumente speciale; marfuri care servesc la efectuarea de încercari sau sunt supuse testelor probe; mostre; mijloace de productie pentru înlocuire Art. 432. – (1) Regimul de admitere temporara cu exonerare totala de drepturi de import se acorda pentru ambalaje când acestea: a) sunt destinate a fi reexportate goale sau pline, daca sunt importate pline; b) sunt destinate a fi reexportate pline, daca sunt importate goale. (2) Prin ambalaje se întelege: a) ambalajele utilizate sau destinate sa fie utilizate în starea în care sunt prezentate, pentru ambalarea exterioara sau interioara a marfurilor; b) suporturile utilizate sau destinate sa fie utilizate, pentru rularea, plierea sau fixarea marfurilor. 163 (3) Nu sunt considerate ambalaje materialele de ambalat cum ar fi paiele, hârtia, fibrele de sticlasi talasul, prezentate în vrac. (4) Ambalajele nu pot fi utilizate în trafic intern, decât în vederea exportului marfurilor. În cazul ambalajelor importate pline, aceasta restrictie nu se aplica decât din momentul în care acestea au fost golite de continut. Art. 433. – (1) Regimul de admitere temporara cu exonerare totala de drepturi de import se acorda pentru tipare, matrite, clisee, desene, proiecte, instrumente de masura, de control, de verificare si alte obiecte similare, când acestea: a) apartin unei persoane stabilite în afara teritoriului vamal al României; b) sunt utilizate de o persoana stabilita în teritoriul vamal al României; c) cel putin 75% din productia rezultata din utilizarea lor este exportata în afara teritoriului vamal al României. (2) Regimul de admitere temporara cu exonerare totala de drepturi de import se acorda pentru unelte si echipamente ori instrumente speciale când acestea: a) apartin unei persoane stabilite în afara teritoriului vamal al României; b) sunt puse gratuit la dispozitia unei persoane stabilite în teritoriul vamal al României pentru a fi utilizate la fabricarea de marfuri ce urmeaza a fi exportate în totalitate. Art. 434. -Regimul de admitere temporara cu exonerare totala de drepturi de import se acorda pentru: a) marfurile supuse încercarilor, experientelor sau demonstratiilor; b) marfurile importate în cadrul unui contract de vânzare sub rezerva efectuarii unor probe satisfacatoare si când acestea sunt efectiv supuse acestor încercari; c) marfurile utilizate pentru efectuarea de încercari, experiente sau demonstratii care nu constituie o activitate lucrativa. În cazul marfurilor prevazute la lit. b) termenul de încheiere este de 180 de zile. Art. 435. -Regimul de admitere temporara cu exonerare totala de drepturi de import se acorda pentru mostrele importate în cantitati rezonabile, pentru a fi prezentate sau sa faca obiectul unei demonstratii în teritoriul vamal al României. Art. 436. -Regimul de admitere temporara cu exonerare totala de drepturi de import se acorda pentru mijloacele de productie de înlocuire, 164 puse provizoriu la dispozitia unui client de catre furnizor sau reparator, în asteptarea livrarii sau repararii unor marfuri similare. Termenul de încheiere este de 180 de zile. Paragraful 6 Marfuri destinate unor manifestari sau unor vânzari Art. 437. – (1) Regimul de admitere temporara cu exonerare totala de drepturi de import se acorda pentru marfurile destinate a fi expuse sau utilizate cu ocazia unei manifestari publice, care nu este exclusiv organizata pentru vânzarea marfurilor în cauza, sau pentru marfurile obtinute în cursul unei astfel de manifestari, din marfurile plasate sub regim. In mod exceptional, autoritatea vamala poate autoriza recurgerea la acest regim si pentru alte manifestari. (2) Prin marfuri prevazute la alin. (1) se întelege: a) marfurile destinate sa fie expuse sau care fac obiectul unor demonstratii sau manifestari; b) marfurile destinate sa fie utilizate la prezentarea produselor importate cu prilejul unei manifestari, cum sunt: marfurile necesare demonstratiilor facute cu masinile sau cu aparatele importate expuse; materialul de constructie sau de decorare, inclusiv echipamentul electric pentru standul unei persoane din strainatate; materialul publicitar si de documentatie destinat sa fie utilizat cu titlu de publicitate pentru marfurile importate expuse, cum sunt înregistrarile sonore si video, filmele si diapozitivele, precum si aparatura necesara pentru utilizarea lor; c) animalele vii destinate sa fie expuse sau care participa la manifestari; d) materialul destinat sa fie utilizat în cadrul reuniunilor, conferintelor si congreselor internationale, inclusiv instalatiile de traducere, aparatele de înregistrare video si filmele cu caracter educativ, stiintific sau cultural; e) produsele obtinute în cursul manifestarilor prin folosirea marfurilor, masinilor, aparatelor sau animalelor importate temporar. (3) Prin alte manifestari se întelege: a) expozitiile, congresele, saloanele si manifestarile similare din domeniile: comert, industrie, agriculturasi artizanat; b) expozitiile sau manifestarile organizate în principal cu scop filantropic; 165 c) expozitiile sau manifestarile organizate în scop stiintific, tehnic, artizanal, artistic, educativ sau cultural, sportiv, religios, sindical, turistic sau de a contribui la întelegerea între popoare; d) reuniunile reprezentantilor organizatiilor sau gruparilor internationale; e) ceremoniile si manifestarile cu caracter oficial sau comemorativ. (4) Regimul de admitere temporara cu exonerare totala de drepturi la import se acorda pentru marfurile ce nu pot fi importate ca mostre, când expeditorul doreste sa vânda aceste marfuri si destinatarul conditioneaza eventuala cumparare a lor de o verificare prealabila. Termenul de încheiere este de 60 de zile. (5) Regimul de admitere temporara cu exonerare totala de drepturi de import se acordasi pentru marfurile de ocazie. (6) Prin marfuri de ocazie, altele decât cele nou-fabricate, dar neutilizate si fara defecte, se întelege: a) marfurile prezentate în vederea vânzarii la licitatie; b) marfurile din cadrul unui contract de vânzare sub rezerva efectuarii unor încercari al caror rezultat sa fie satisfacator; c) operele de arta ce urmeaza sa fie expuse în vederea unei eventuale vânzari; d) trimiterile la vedere de confectii din blanuri, bijuterii, covoare, articole de bijuterie, daca dupa caracteristicile lor nu pot fi considerate mostre. (7) Prin trimiteri la vedere se întelege trimiterea de marfuri pentru care exista oferta de vânzare a exportatorului cu posibilitatea de a fi cumparate dupa ce sunt verificate si acceptate de destinatar. Paragraful 7 Piese de schimb, accesorii si echipamente, precum si alte marfuri Art. 438. -Regimul de admitere temporara cu exonerare totala de drepturi de import se acorda pentru piesele de schimb, accesoriile si echipamentele utilizate pentru repararea si întretinerea, inclusiv revizia, reglajele si masurile de conservare a marfurilor plasate sub regim. Art. 439. -(1) Regimul de admitere temporara cu exonerare totala de drepturi la import se acorda pentru marfurile, altele decât cele enumerate la art. 417 - 438 sau pentru cele care nu îndeplinesc conditiile fixate prin aceste articole, când acestea sunt importate: 166 a) fie cu titlu ocazional si pentru o perioada nu mai mare de 90 de zile; b) fie în situatii deosebite, fara a avea consecinte pe plan economic. (2) Regimul prevazut la alin. (1) se acorda pentru marfurile a caror valoare este mai mica decât echivalentul în lei a 4000 euro. Sectiunea a 3-a Dispozitii aplicabile pentru functionarea regimului Art. 440. -În situatia în care efectele personale, marfurile importate în scopuri sportive sau mijloacele de transport fac obiectul unei declarari verbale sau prin orice alta actiune pentru plasarea sub regim, autoritatea vamala poate cere o declaratie scrisa când cuantumul drepturilor de import este ridicat sau când exista un risc serios de a nu fi respectate obligatiile ce decurg din plasarea sub regim. Art. 441. -(1) Declaratiile de plasare sub regim stabilite pe baza carnetelor ATA/CPD sunt acceptate când aceste carnete sunt emise de o tara participantasi sunt vizate si garantate de o asociatie garanta care face parte din grupul de asociatii internationale. În afara cazurilor când se dispune altfel, în cadrul acordurilor bilaterale sau multilaterale, prin tara participanta se întelege o parte contractanta a conventiei ATA sau a conventiei de la Istanbul care accepta recomandarile Consiliului de cooperare vamala din 25 iunie 1992 relative la acceptarea carnetului ATA sau a carnetului CPD pentru regimul de admitere temporara. (2) Dispozitiile alin. (1) se aplica numai când carnetele ATA/CPD: a) privesc marfurile si utilizarile acoperite de aceste conventii sau acorduri; b) sunt certificate de autoritatea vamala în spatiul prevazut pe coperta; c) sunt valabile pe teritoriul vamal al României. Carnetele ATA/CPD sunt prezentate biroului de intrare în teritoriul vamal al României, cu exceptia cazurilor în care biroul nu este în masura sa verifice daca conditiile pentru acordarea regimului sunt îndeplinite. (3) Lista marfurilor pentru care admiterea temporara se poate efectua conform conventiei ATA este prevazuta în anexa nr. 34. (4) Prezentarea carnetului ATA în vederea plasarii marfurilor sub regimul de admitere temporara se face la birourile vamale de intrare care: 167 a) completeaza voletul de intrare pentru marfurile prevazute la pct. 1, 10, 12 -19 din lista prevazuta la alin. (3), daca sunt în masura sa verifice îndeplinirea tuturor conditiilor impuse de regimul de admitere temporara; b) completeaza voletul de tranzit pentru marfurile prevazute la pct. 2 - 9, 11 si 20 din lista prevazuta la alin. (3) si pentru celelalte marfuri pentru care nu sunt în masura sa verifice îndeplinirea conditiilor regimului. În acest caz, biroul de import completeaza voletul de import. Art. 442. – (1) Fara a se înlatura sistemul de garantii specific carnetelor ATA/CPD, plasarea sub regim printr-o declaratie scrisa se supune constituirii unei garantii, cu exceptia cazurilor prevazute în anexa nr. 36. (2) Autoritatea vamala poate solicita tinerea unei evidente scrise pentru facilitarea controlului regimului. Art. 443. – (1) În situatia în care marfurile plasate sub regim conform art. 437 sunt declarate pentru punerea în libera circulatie, cuantumul datoriei se determina pe baza elementelor de calcul aplicabile acestor marfuri din momentul acceptarii declaratiei de punere în libera circulatie. În situatia în care marfurile plasate sub regim conform art. 437 sunt comercializate, acestea sunt considerate ca fiind prezentate în vama atunci când sunt declarate pentru punere în libera circulatie, anterior expirarii termenului de încheiere. (2) La încheierea regimului pentru marfurile vizate la art. 437 alin. (1), consumul lor, distrugerea sau distribuirea gratuita catre public în cadrul manifestarii, se considera a fi un reexport atâta timp cât cantitatea corespunde naturii manifestarii, numarului de vizitatori si importantei participarii expozantului la aceasta manifestare, cu exceptia bauturilor alcoolice, tigarilor si combustibililor. Art. 444. -În situatia în care marfurile sunt plasate sub unul din regimurile suspensive sau introduse într-o zona libera supusa modalitatilor de control de tipul I în sensul art. 480 sau într-un antrepozit liber, sau plasate într-o zona libera supusa modalitatilor de control de tip II în sensul art. 480, care încheie regimul de admitere temporara, documentele altele decât carnetele ATA/CPD sau evidentele utilizate pentru destinatia vamala în cauza sau toate documentele de înlocuire trebuie sa poarte mentiunea „marfuri AT”. Art. 445. -Pentru mijloacele de transport feroviar utilizate în comun în temeiul unui acord international, regimul de admitere temporara se incheie când mijloacele de transport feroviar, de acelasi tip sau de aceeasi valoare ca cele care au fost puse la dispozitia unei persoane stabilite în teritoriul vamal al României, sunt exportate sau reexportate. 168 CAPITOLUL VI Perfectionarea pasiva Sectiunea 1 Conditii suplimentare privind acordarea autorizatiei Art. 446. – (1) Interesele esentiale ale întreprinzatorilor români sunt considerate ca nu sunt afectate, cu exceptia existentei unor indicii contrare. (2) În situatia în care cererea de autorizatie este întocmita de persoana care exporta marfurile de export temporar fara efectuarea operatiunilor de perfectionare, autoritatea vamala procedeaza la verificarea prealabila a conditiilor prevazute de art. 167 alin. (2) din Codul vamal pe baza documentelor produse. Art. 447. -(1) Autorizatia stabileste mijloacele si metodele prin care se verifica ca produsele compensatoare sunt rezultate din procesarea marfurilor de export temporar sau ca sunt respectate conditiile pentru recurgerea la sistemul de schimburi standard. Aceste mijloace si metode pot include utilizarea fisei informative prevazuta în anexa nr. 37 si verificarea evidentelor. (2) În situatia în care natura operatiunilor de perfectionare nu permite sa se stabileasca ca produsele compensatoare au rezultat din utilizarea marfurilor de export temporar, autorizatia nu poate fi eliberata decât în cazuri temeinic justificate si când solicitantul probeaza, oferind suficiente garantii, ca marfurile utilizate în operatiunile de procesare au: a) acelasi cod tarifar din N.C.; b) aceeasi calitate comerciala; c) aceleasi caracteristici tehnice cu marfurile de export temporar. În autorizatie se stabilesc conditiile de utilizare a regimului. Art. 448. -În situatia în care aplicarea regimului este solicitata pentru reparatii, marfurile de export temporar trebuie sa necesite numai reparatii iar regimul nu poate fi utilizat pentru ameliorarea performantelor tehnice ale marfurilor. Sectiunea a 2-a Dispozitii aplicabile în functionarea regimului Art. 449. -(1) Autorizatia stabileste termenul de încheiere, care poate fi prelungit, în cazuri temeinic justificate, chiar si când acesta a expirat. 169 (2) Dispozitiile art. 177 alin. (2) din Codul vamal se pot aplica chiar si când termenul de încheiere a expirat. Art. 450. – (1) Declaratia vamala de plasare sub regim a marfurilor de export temporar se întocmeste potrivit dispozitiilor aplicabile la export. (2) În cazul unui import anticipat, documentele ce însotesc declaratia de punere în libera circulatie includ o copie a autorizatiei, cu exceptia cazului în care aceasta autorizatie face obiectul unei cereri conform art. 359 alin. (4). Prevederile art. 147 alin. (3) se aplica în mod corespunzator. Sectiunea a 3-a Dispozitii referitoare la taxare Art. 451. – (1) Pentru calculul cuantumului de dedus, drepturile anti-dumping si compensatorii nu se iau în considerare. Produsele compensatoare secundare ce constituie deseuri, cazaturi, rebuturi, resturi, sunt considerate a fi incluse. (2) Pentru determinarea valorii marfurilor de export temporar conform prevederilor art. 171 alin. (2) din Codul vamal, cheltuielile de încarcare, de transport si de asigurare a marfurilor de export temporar pâna la locul unde a fost efectuata operatiunea de perfectionare pasiva sau ultima operatiune de acest fel nu se adauga la: a) valoarea marfurilor de export temporar care se ia în considerare la determinarea valorii în vama a produselor compensatoare în concordanta cu dispozitiile art. 8 paragraful 1 lit. b. i) din acordul prevazut la art. 57 din Codul vamal; b) cheltuielile de perfectionare, când valoarea marfurilor de export temporar nu poate fi determinata potrivit dispozitiilor prevazute la lit. a). Cheltuielile de încarcare, transport si asigurare ale produselor compensatoare de la locul unde a avut loc operatiunea de perfectionare pasiva sau ultima operatiune de acest fel la locul de introducere pe teritoriul vamal al României se adauga la cheltuielile de perfectionare. (3) Cheltuielile de încarcare, de transport si de asigurare includ si: a) comisioanele si cheltuielile de intermediere, cu exceptia comisioanelor de cumparare; b) costul containerelor care nu fac un tot cu marfurile de export temporar; c) cheltuielile de ambalare, cuprinzând atât manopera cât si materialele folosite; 170 d) cheltuielile de manipulare conexe transportului de marfuri. Art. 452. – (1) Exonerarea partiala de drepturi de import, luând-se în considerare ca valoare în vama cheltuielile de perfectionare, este autorizata la cerere. (2) Autoritatea vamala refuza calcularea exonerarii partiale de drepturi de import, daca, înainte de acordarea liberului de vama pentru punerea în libera circulatie a produselor compensatoare, se stabileste ca singurul obiectiv al acordarii liberului de vama pentru punerea în libera circulatie cu o taxa vamala zero pentru marfurile exportate temporar, care nu sunt de origine româna, a fost sa beneficieze de exonerare partiala. (3) Dispozitiile art. 57 din Codul vamal se aplica în mod corespunzator cheltuielilor de perfectionare care nu tin cont de marfurile de export temporar. Art. 453. -(1) În cazul agentilor economici care efectueaza operatiuni frecvente de perfectionare pasiva în cadrul unei autorizatii care nu priveste operatiuni de reparare, autoritatea vamala poate, la cererea titularului, sa fixeze o rata medie a drepturilor de import valabila pentru toate aceste operatiuni. Aceasta rata se determina pentru fiecare perioada de un an si se aplica cu titlu provizoriu produselor compensatoare puse în libera circulatie în aceasta perioada. La sfârsitul fiecarei perioade, autoritatea vamala efectueaza un calcul final si, când este cazul, aplica dispozitiile art. 243 alin. (1) sau art. 259 din Codul vamal. TITLUL IV DISPOZITII APLICABILE LA EXPORT CAPITOLUL I Dispozitii privind declaratiile vamale de export depuse în prealabil Art. 454. -Dispozitiile art. 202 din Codul vamal si ale prezentei sectiuni nu se aplica: a) exporturilor de energie electrica; b) exporturilor prin conducte; c) scrisorilor, cartilor postale sau tipariturilor; d) marfurilor însotite de declaratiile CN 22 sau CN 23 cu conditia ca autoritatea vamala sa se asigure ca serviciile postale aplica regulile privind prohibitiile stabilite prin Conventia Uniunii Postale Universale; e) declaratiilor vamale întocmite prin orice alta actiune conform art. 161, 163, 165 si 166; 171 f) bunurilor aflate în bagajele personale ale calatorilor; g) în cazurile în care este admisa o declaratie verbala conform art. 155 -158 alin. (2), 165 si 166; h) marfurilor care circula sub acoperirea carnetelor ATA si CPD; i) marfurilor care circula sub acoperirea formularului 302 utilizat în aplicarea Acordului între statele parti la Tratatul Atlanticului de Nord si celelalte state participante la Parteneriatul pentru Pace cu privire la Statutul Fortelor lor si a Protocolului aditional, încheiate la Bruxelles la 19 iunie 1995, ratificate prin Legea nr. 23/1996, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 22 aprilie 1996. Art. 455. – (1) În cazul transportului maritim declaratia vamala de export se depune la biroul vamal de export în urmatoarele termene: a) pentru transporturile containerizate, altele decât cele prevazute la lit. c), cu cel putin 24 de ore înainte de încarcarea în portul de plecare a marfurilor; b) pentru marfurile în vrac, altele decât cele de la lit. c) cu cel putin 4 ore înainte ca marfurile sa paraseasca teritoriul vamal al României; c) când durata transportului este mai mica de 24 de ore, cu cel putin 2 ore înainte ca marfurile sa paraseasca teritoriul vamal al României. (2) În cazul traficului aerian declaratia vamala de export se depune la biroul vamal de export cu cel putin 30 de minute înainte de plecarea din aeroportul international. (3) Declaratia vamala de export se depune la biroul vamal de export în urmatoarele termene: a) cu cel putin 2 ore înainte de a parasi teritoriul vamal al României pentru traficul pe calea ferata; b) cu cel putin 1 ora înainte de a parasi teritoriul vamal al României pentru traficul pe cale rutiera; c) cu cel putin 15 minute înainte ca mijlocul de transport sa paraseasca teritoriul vamal al României pentru stocurile de piese de schimb si pentru reparatii, precum si pentru alimentele necesare transportului aerian si maritim. (4) În situatia în care declaratia vamala de export se depune prin alte procedee decât cele informatice, termenul prevazut la alin. (1) lit. c) si la alin. (2) – (3) este de cel putin 4 ore. (5) În situatia în care sistemul computerizat al autoritatii vamale nu functioneaza temporar, termenele prevazute la alin (1) – (3), sunt aplicabile conform procedurii stabilite de autoritatea vamala. 172 (6) În cazul transportului inter-modal termenul este cel prevazut pentru mijlocul de transport care paraseste teritoriul vamal al României. (7) În cazul transportului combinat atunci când mijlocul de transport activ este doar de transport a unui mijloc de transport activ principal, obligatia de prezentare a declaratiei vamale de export este aferenta mijlocului de transport principal . Art. 456. - (1) Autoritatea vamala poate sa reduca sau sa prelungeasca termenul prevazut la art. 455 când, prin acorduri cu alte tari, se stabileste un alt termen. (2) Termenul nu poate fi mai mic decât cel care este necesar autoritatii vamale pentru efectuarea analizei de risc înainte ca marfurile sa paraseasca teritoriul vamal al României. Art. 457. – (1) Dupa depunerea declaratiei vamale, biroul vamal competent, înainte de acordarea liberului de vama, efectueaza controlul bazat pe analiza de risc. 2) În situatia în care marfurile acoperite de exceptia prevazuta la art. 454, sunt scoase din teritoriul vamal al României, analiza de risc se efectueaza pe baza declaratiei vamale. Art. 458. - Fara a înlatura obligatia prevazuta la art. 202 din Codul vamal si exceptiile prevazute în acest capitol, atunci când marfurile prezentate la vama nu sunt acoperite de o declaratie vamala continând datele necesare pentru declaratia prealabila la plecare, persoana care a adus marfurile, sau care îsi asuma responsabilitatea pentru transportul marfurilor din teritoriul vamal al României, depune imediat o declaratie vamala sau o declaratie sumara. CAPITOLUL II Procedura de export Sectiunea 1 Declaratia de export Art. 459. – (1) Declaratia de export se întocmeste în conformitate cu Normele tehnice de completare, utilizare si tiparire a declaratiei vamale în detaliu, sau, într-o forma simplificata, conform prevederilor anexei nr. 7 si se depune la biroul vamal de export utilizând procedee informatice. (2) Autoritatea vamala accepta o declaratie de export întocmita în scris, potrivit modelului din anexa nr. 9, completata în conformitate cu Normele tehnice de completare, utilizare si tiparire a declaratiei vamale în detaliu, numai în urmatoarele cazuri: a) nu functioneaza sistemul informatic al autoritatii vamale; 173 b) nu functioneaza aplicatia informatica a persoanei ce depune declaratia sumara. (3) Utilizarea declaratiei de export întocmita în scris conform alin. (2) lit. b), se face cu aprobarea autoritatii vamale. (4) În situatia în care marfurile sunt exportate de calatori care nu au acces direct la sistemul informatic vamal si care nu au mijloacele necesare pentru depunerea declaratiei de export utilizând un procedeu informatic la biroul vamal de plecare, autoritatea vamala autorizeaza calatorul sa utilizeze o declaratie vamala de export întocmita în scris, într-o forma corespunzatoare modelului stabilit în anexa nr. 9, completata în conformitate cu Normele tehnice de completare, utilizare si tiparire a declaratiei vamale în detaliu . (5) Pentru aplicarea alin. (3) si (4), autoritatea vamala trebuie sa se asigure ca pot fi îndeplinite cerintele pentru schimbul de date de export între biroul vamal de export si alte birouri vamale. Sectiunea a 2 -a Dispozitii generale Art. 460. -(1) În aplicarea art. 181 din Codul vamal, exportatorul este considerat a fi persoana în numele careia se întocmeste declaratia vamala de export si care, la momentul acceptarii sale, este proprietarul marfurilor sau are dreptul de dispozitie asupra acestor marfuri. (2) În situatia în care dreptul de proprietate sau dreptul de dispozitie asupra marfurilor apartine unei persoane stabilite în afara teritoriului vamal al României conform unui contract în baza caruia se realizeaza exportul, partea contractanta stabilita pe teritoriul vamal al României este considerata exportator. Art. 461. -În cazurile în care operatiunea comerciala implica subcontractanti, declaratia de export poate fi depusa la biroul vamal în a carui raza de competenta este stabilit subcontractantul. Art. 462. -Daca din motive de organizare administrativa, dispozitiile art. 181 alin. (4) din Codul vamal nu pot fi aplicate, declaratia vamala de export poate fi depusa la orice alt birou vamal competent pentru operatiunea în cauza. Art. 463. -În cazuri temeinic justificate, o declaratie vamala de export poate fi acceptata la: a) alt birou vamal decât cel prevazut la art. 181 alin. (4) din Codul vamal; b) alt birou vamal decât cel prevazut la art. 462. 174 În aceste cazuri, operatiunile de control privind aplicarea masurilor de prohibitie si de restrictie trebuie satina cont de caracterul deosebit al situatiei. Sectiunea a 3 - a Formalitati la biroul de export Art. 464. – (1) Fara a se înlatura aplicarea prevederilor art. 137, atunci când declaratia vamala de export este întocmita pe baza unei declaratii vamale în detaliu, se utilizeaza exemplarele 1, 2 si 3. Biroul vamal de export aplicastampila în caseta A si completeaza, daca este cazul, caseta D. Atunci când se acorda liberul de vama, exemplarul 1 este pastrat de catre biroul vamal, exemplarul 2 este trimis la Comisia Nationala de Statistica, iar în cazul în care dispozitiile cuprinse în art. 471 -476 nu pot fi aplicate, exemplarul 3 se returneaza persoanei interesate. (2) Atunci când declaratia de export este prelucrata la biroul vamal de export prin procedee informatice, exemplarul 3 al declaratiei poate fi înlocuit cu un document de însotire la export, imprimat de sistemul informatic al autoritatii vamale. Acest document contine cel putin datele cerute pentru documentul de însotire la export prevazut la art. 472. Documentul de însotire la export poate fi, daca se autorizeaza, imprimat prin sistemul informatic al declarantului. (3) Autoritatea vamala poate renunta la utilizarea exemplarului 3 al declaratiei sau la documentul de însotire prevazut la alin. (2) al acestui articol cu conditia ca cerintele prevazute la art. 202 alin. (2) din Codul vamal sa fie îndeplinite. Art. 465. – (1) În situatia în care marfurile care au primit liber de vama la export nu parasesc teritoriul vamal al României, exportatorul informeaza imediat biroul vamal de export. Exemplarul 3 al declaratiei în cauza se returneaza acestui birou. Biroul de export invalideaza declaratia de export. (2) În situatia în care, în cazurile prevazute la art. 466 alin. (8) si (9) o modificare a contractului de transport are ca efect terminarea operatiunii de transport în interiorul teritoriului vamal al României, care ar fi trebuit sa se finalizeze în afara acestui teritoriu, agentii economici implicati pot efectua amendarea contractului numai cu acordul biroului vamal prevazut la art. 466 alin. (3) lit. a) sau, în cazul operatiunii de tranzit al biroului de plecare. În acest caz exemplarul 3 se returneazasi declaratia se invalideaza. (3) Biroul de export poate solicita exportatorului sa probeze ca marfurile au parasit teritoriul vamal al României. 175 Daca, dupa un an de zile de la data acordarii liberului de vama pentru export, marfurile nu au parasit teritoriul vamal al României, sau nu a fost furnizata proba pentru exportul în cauza, declaratia de export se invalideaza, iar biroul de export informeaza declarantul. Sectiunea a 4-a Formalitati îndeplinite la biroul vamal de iesire Art. 466. -(1) Fara a înlatura dispozitiile cuprinse în sectiunea a 6-a a prezentului capitol, când reglementarile vamale prevad posibilitatea înlocuirii exemplarului 3 al declaratiei vamale în detaliu cu un alt document, dispozitiile prezentului titlu se aplica acestuia din urma în mod corespunzator. (2) Exemplarul 3 al declaratiei vamale în detaliu si marfurile care au primit liber de vama la export trebuie sa fie prezentate la biroul vamal de iesire. (3) Prin birou vamal de iesire se întelege: a) pentru marfurile exportate pe cale ferata, prin posta, pe cale aeriana sau maritima, biroul vamal în a carui raza de competenta se afla locul în care marfurile sunt preluate de un agent economic autorizat- Simplificari vamale/securitate si siguranta, cu conditia ca întreaga operatiune de transport pe teritoriul vamal al României sa se desfasoare de unul sau mai multi AEA-simplificari vamale/securitate si siguranta b) pentru marfurile exportate prin conducte sau pentru energia electrica, biroul desemnat de Autoritatea Nationala a Vamilor; c) pentru marfurile exportate prin alte modalitati sau care nu sunt acoperite de lit. a) si b), ultimul birou vamal înainte de iesirea marfurilor de pe teritoriul vamal al României. (4) Biroul vamal de iesire efectueaza analiza de risc impusa de motivele de securitate si siguranta, înainte ca marfurile sa paraseasca teritoriul vamal al României si se asigura ca prin aceasta analizasi prin controalele efectuate prin sondaj, marfurile prezentate corespund celor declarate. Biroul vamal de iesire supravegheaza iesirea fizica a marfurilor. În situatia în care declaratia vamala de export a fost depusa la un alt birou vamal decât cel de iesire si transmiterea informatiilor între aceste birouri s-a facut conform art. 202 alin. (2) din Codul vamal, biroul vamal de iesire poate accepta rezultatele analizei de risc efectuate de catre un alt birou. (5) În situatia în care declarantul înscrie în rubrica 44 mentiunea „RET-EXP” sau îsi exprima optiunea de a recupera exemplarul 3, biroul vamal de iesire certifica iesirea fizica a marfurilor prin confirmarea pe 176 verso-ul acestui exemplar pe care îl returneaza persoanei care l-a prezentat sau, daca nu este posibil acest lucru, intermediarului desemnat în rubrica 50 si stabilit în raza sa de competenta, în vederea returnarii acestui exemplar declarantului. Confirmarea are forma unei stampile, continând numele biroului si data. In cazul exportului fractionat, confirmarea se aplica numai pentru marfurile efectiv exportate. Când exportul fractionat se realizeaza prin mai multe birouri vamale de iesire, biroul vamal de iesire la care a fost prezentat originalul exemplarului 3, certifica la cererea justificata, o copie a exemplarului 3, pentru fiecare parte de marfuri în cauza, în vederea prezentarii acestuia la un alt birou vamal de iesire avut în vedere. Originalul exemplarului 3 este adnotat în mod corespunzator. (6) În situatia în care biroul vamal de iesire constata o lipsa a marfurilor, acesta adnoteaza exemplarul declaratiei prezentate si informeaza biroul vamal de export. Când se constata marfuri în plus, biroul vamal refuza iesirea acestora, pâna când formalitatile de export nu sunt completate. În situatia în care se constata neconcordante privind felul marfurilor, biroul vamal refuza iesirea acestora pâna când formalitatile de export nu sunt completate si informeaza biroul vamal de export. (7) In cazul prevazut la alin. (3) lit. a), biroul vamal de iesire confirma exemplarul 3 al declaratiei de export conform alin. (5), dupa ce a fost înscrisa mentiunea ’’Export’’ pe documentul de transport si s-a aplicat stampila. În cazul unor transporturi directe sau zboruri având ca destinatie o altatara nu este necesara înscrierea mentiunii ’’Export’’ când operatorii sunt în masura sa garanteze regularitatea operatiunilor prin alte modalitati. (8) În situatia în care marfurile care parasesc teritoriul vamal al României sau care sunt îndreptate spre un birou vamal de iesire, circula în regim de tranzit, biroul de plecare certifica exemplarul 3, conform alin. (5) si îl returneaza declarantului dupa înscrierea mentiunii ’’Export’’ pe toate exemplarele documentului de tranzit sau pe orice alt document care îl înlocuieste. În situatia în care este cerut un document însotitor, acesta se confirma cu mentiunea „Export” pe toate exemplarele sale. Certificarea si returnarea catre declarant a exemplarului 3 sunt aplicabile si în cazul marfurilor admise la export care nu circula în regim de tranzit dar sunt dirijate spre un birou vamal de iesire si sunt însotite de o declaratie de tranzit pe manifest. Biroul vamal de iesire supravegheaza plecarea efectiva a marfurilor. Dispozitiile primului paragraf nu se aplica în cazul în care se acorda o dispensa de prezentare la biroul de plecare, conform art. 325 alin. (3). 177 (9) În situatia în care marfurile care circula în procedura de suspendare a accizelor, parasesc teritoriul vamal al României sub acoperirea unui document administrativ de însotire prevazut de Codul fiscal, biroul vamal de export certifica exemplarul 3 al declaratiei vamale, conform prevederilor alin. (5) si îl returneaza declarantului dupa înscrierea cu rosu a mentiunii ’’Export’’ si aplicarea stampilei la care se face referire în alin. (5), pe toate exemplarele documentului administrativ de însotire. Pe exemplarul 3 al declaratiei vamale în detaliu se face referire la documentul administrativ de însotire si invers. Biroul vamal de iesire supravegheaza iesirea fizica a marfurilor si returneaza exemplarul documentului administrativ de însotire, conform Codului fiscal. In cazul aplicarii prevederilor cuprinse în alin. (7), constatarea se înscrie pe documentul administrativ de însotire. Art. 467. – Marfurile destinate exportului, controlate si vamuite în interiorul tarii, nu se supun controlului vamal la biroul vamal de iesire, unde se verifica numai numarul, seria si integritatea sigiliilor aplicate, pe baza documentului vamal de export. Art. 468. -(1) Mijloacele de transport si coletele destinate exportului, vamuite în interiorul tarii, sosite la biroul vamal de iesire fara sigilii, cu sigilii violate, neaplicate corect sau cu sigilii care nu corespund celor mentionate în documente, precum si mijloacele de transport si coletele care nu mai îndeplinesc conditiile de sigilare se controleaza de autoritatea vamala de la frontiera. Controlul vamal se efectueazasi când sunt prezumtii ca în mijloacele de transport se aflasi alte marfuri decât cele prevazute în documente. (2) În situatia în care nu sunt conditii corespunzatoare de control la birourile vamale de iesire, mijloacele de transport se îndruma la cel mai apropiat birou vamal unde exista conditii de efectuare a controlului. (3) Transportul, manipularea, ambalarea si dezambalarea marfurilor în vederea controlului vamal se efectueaza de declarantul vamal, pe cheltuiala acestuia sau, dupa caz, a reprezentantului acestuia. Sectiunea a 5-a Alte dispozitii Art. 469. – (1) Declaratia vamala de export se poate depune la biroul vamal de iesire în cazul marfurilor care nu fac obiectul unor masuri de prohibitie sau de restrictie si care nu depasesc echivalentul în lei a 3000 euro pentru fiecare transport si declarant. 178 (2) Declararea verbala se poate face numai la biroul vamal de iesire. Art. 470. -În situatia în care o marfa a parasit teritoriul vamal al României, fara sa fi facut obiectul unei declaratii vamale de export, aceasta declaratie se poate depune ulterior de catre exportator la biroul vamal în a carui raza de competenta se afla sediul acestuia. În aceasta situatie se aplica prevederile art. 462. Acceptarea acestei declaratii este conditionata de prezentarea de catre exportator, a dovezii privind realitatea parasirii teritoriului vamal al României, precum si a felului si cantitatii marfurilor în cauza. Biroul vamal certifica exemplarul 3 al declaratiei. Acceptarea ulterioara a declaratiei nu înlatura aplicarea sanctiunilor prevazute de lege si producerea consecintelor care ar rezulta în domeniul politicii agricole. Sectiunea a 6-a Dispozitii specifice aplicabile când schimbul datelor de export între birourile vamale se efectueaza cu ajutorul tehnologiei informatiei sau al retelelor informatice Art. 471. – Dispozitiile art. 9 si 10 se aplica regimurilor de export si de perfectionare pasiva. Art. 472. -(1) Fara a înlatura prevederile art. 474 alin. (2), biroul de export acorda liberul de vama prin emiterea catre declarant a documentului de însotire la export. (2) Documentul de însotire la export poate fi, în baza unei aprobari, imprimat prin sistemul informatic al declarantului. Art. 473. -Dupa acordarea liberului de vama, biroul vamal de export transmite biroului vamal de iesire declarat elementele care fac referire la operatiunea de export, cu ajutorul mesajului ’’Aviz anticipat de export’’. Acest mesaj are la baza datele selectionate din declaratia de export, modificate si completate daca este cazul. Art. 474. – (1) Documentul de însotire la export si marfurile admise la export sunt prezentate la biroul vamal de iesire. Autoritatea vamala poate cere ca notificarea de sosire a marfurilor sa fie efectuata pe cale electronica, caz în care nu este necesara prezentarea documentului de însotire la export, iar notificarea face referire la numarul declaratiei electronice. (2) În situatia în care, atât biroul vamal de export cât si cel de iesire sunt conectate la Sistemul de Control al Exporturilor si nu exista risc de deturnare, precum si faptul ca a fost pus în functiune un dispozitiv eficient 179 pentru a garanta liberul de vamasi notificarea de sosire, autoritatea vamala poate sa renunte la documentul de însotire la export. Art. 475. -(1) Biroul vamal de iesire supravegheaza iesirea fizica a marfurilor de pe teritoriul vamal al României, iar daca se efectueaza un control al marfurilor, acesta se realizeaza cu ajutorul mesajului „Aviz anticipat de export” primit de la biroul de export. (2) In afara unor cazuri justificate, biroul vamal de iesire transmite mesajul ’’Rezultate la iesire’’ catre biroul de export, cel mai târziu în prima zi lucratoare care urmeaza celei în care marfurile au parasit teritoriul vamal al României. (3) In cazul exportului fractionat atunci când marfurile însotite de un Aviz Anticipat de Export sunt dirijate spre un birou vamal de iesire în cadrul unei expedieri, dar care parasesc în transe teritoriul vamal al României prin acest birou, biroul vamal de iesire controleaza iesirea fizica a marfurilor si trimite Notificarea de Export doar atunci când toate marfurile au parasit teritoriul. În situatia în care marfurile însotite de un ’’Aviz anticipat de export’’ sunt dirijate spre un birou vamal de iesire, în cadrul unei expedieri dar care parasesc în transe teritoriul vamal al României prin mai multe birouri vamale de iesire, în asemenea cazuri în care o parte din încarcatura este transferata catre un alt loc de iesire din România, biroul de iesire unde transportul a fost prezentat prima data, certifica la cererea justificata, un exemplar al „Documentului de însotire la export’’ pentru fiecare transa a marfurilor în vederea prezentarii acestuia catre alt birou vamal de iesire. Biroul vamal de iesire prin care ies marfurile însotite de exemplarul Documentului de însotire la export supravegheaza plecarea fizica a marfurilor, certifica acest exemplar si îl returneaza biroului vamal de iesire care l-a eliberat. Biroul vamal de iesire prin care a iesit prima transa de marfuri trimite Rezultatele la iesire doar în momentul în care toate marfurile au parasit teritoriul vamal al României. Art. 476. -(1) Biroul vamal de export, la receptia confirmarii de iesire a marfurilor din teritoriul vamal al României emisa de biroul vamal de iesire, este responsabil pentru certificarea plecarii fizice a marfurilor catre declarant, asa cum este prevazut la art. 466 alin. (5), prin utilizarea mesajului „Notificare la export” sau în forma stabilita de acest birou în acest scop. (2) În situatia în care biroul vamal de export este informat de catre exportator ca marfurile admise la export nu au parasit si nu vor mai parasi teritoriul vamal al României, sau ca declaratia este invalidata, potrivit art. 465, biroul vamal de export anuleaza imediat declaratia de export si informeaza biroul vamal de iesire asupra anularii prin utilizarea „Notificarii de anulare a exportului”. 180 CAPITOLUL III Export temporar cu carnet ATA Art. 477. -(1) Exportul temporar sub acoperirea unui carnet ATA se desfasoara în conformitate cu Conventia privind admiterea temporara, adoptata la Istanbul la 26 iunie 1990, la care România a aderat prin Legea nr. 395/2002 publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I. nr. 511 din 16 iulie 2002. (2) Carnetul ATA sau declaratia sumara de export stabilita pentru marfurile expediate sub acoperirea carnetului ATA, se depune la biroul vamal de export. (3) Daca biroul vamal de export este altul decât cel de iesire, formalitatile se efectueaza de catre biroul vamal de export însa rubrica 7 de pe susa de export se completeaza de catre biroul vamal de iesire. Biroul vamal de export comunica pe cale electronica biroului vamal de iesire fie datele din declaratia sumara, sau dupa caz, din carnetul ATA, care se refera la numarul carnetului, numele titularului, informatiile necesare identificarii marfurilor, caracteristicile unor marci de identificare, identitatea mijloacelor de transport pe care sunt încarcate marfurile în momentul trecerii frontierei. CAPITOLUL IV Alte dispozitii Art. 478. -Operatiunile de export temporar se încheie prin: a) reimportul marfurilor trimise temporar sau prin exportul definitiv al acestora; b) emiterea unui proces verbal de control de catre biroul vamal care are operatiunea în evidenta, când marfurile nu se înapoiaza din considerente economice. În cazul marfurilor care fac obiectul regimului de export temporar au fost anterior supuse licentierii, Ministerul Economiei si Comertului, pe baza declaratiei motivate din punct de vedere economic a solicitantului si pe raspunderea acestuia, elibereaza licente pentru transformarea exportului temporar în export definitiv, conform acelorasi date înscrise în licenta initiala de export temporar; c) emiterea unui proces verbal de control de catre biroul vamal care are operatiunea în evidenta când nu se respecta termenul stabilit. În acest caz, biroul vamal sesizeazasi organele fiscale. Art. 479. -(1) Exportul temporar este supus si prevederilor legale privind existenta prealabila a unei autorizatii sau a unei licente. 181 (2) Operatiunile de export temporar se pot încheia pentru toate marfurile care fac obiectul operatiunii sau pentru o parte din acestea. (3) Titularii operatiunilor sunt obligati satina evidenta exporturilor temporare pâna la încheierea totala a acestora. (4) La încheierea totala sau partiala a exporturilor temporare titularul operatiunii este obligat sa prezinte la biroul vamal declaratia vamala cu care s-a efectuat exportul temporar, împreuna cu documentele necesare identificarii marfurilor. (5) În cazul în care exportul temporar se încheie prin alt birou vamal, acesta este obligat sa transmita o copie certificata de pe declaratia vamala de încheiere, biroului vamal prin care operatiunea a fost initial efectuata, în termen de 15 zile. (6) Marfurile românesti, precum si cele straine puse în libera circulatie, pot fi exportate temporar, în situatia în care urmeaza a fi reintroduse pe teritoriul vamal al României, fara sa fi suferit modificari, cu exceptia uzurii lor normale. TITLUL V ALTE DESTINATII VAMALE CAPITOLUL I Zone libere si antrepozite libere Sectiunea 1 Dispozitii comune sectiunilor a 2-a si a 3-a Paragraful 1 Definitii si dispozitii generale Art. 480. -În sensul acestui capitol, prin termenii de mai jos se întelege: a) control de tip I - modalitatile de control vamal bazate, în principal, pe existenta unei împrejmuiri; b) control de tip II - modalitatile de control vamal bazate, în principal, pe formalitatile efectuate în concordanta cu cerintele regimului de antrepozitare vamala; c) operator - orice persoana care exercita o activitate de depozitare, producere, transformare, vânzare sau cumparare de marfuri într-o zona libera sau într-un antrepozit liber. 182 Art. 481. – (1) Constituirea unei parti a teritoriului vamal al României într-o zona libera, în conditiile legii, se face cu avizul autoritatii vamale. (2) Crearea unui antrepozit liber poate fi solicitata autoritatii vamale de orice persoana. Art. 482. -(1) Cererea de autorizare a construirii unei cladiri într-o zona libera se face în scris. (2) În cerere se specifica activitatea pentru care cladirea urmeaza a fi folositasi contine orice alte informatii care sa permita autoritatii vamale evaluarea posibilitatii acordarii autorizatiei. 3) Autoritatea vamala acorda autorizatia când aplicarea reglementarilor vamale nu este împiedicata. 4) Dispozitiile alin. (1) -(3) se aplicasi în cazul reconstruirii, consolidarii, modificarii, extinderii, schimbarii de destinatie a unei cladiri dintr-o zona libera sau a unei cladiri constituind un antrepozit liber. Paragraful 2 Aprobarea evidentei operative Art. 483. – (1) Exercitarea de activitati de catre un operator este conditionata de aprobarea de catre autoritatea vamala a evidentei operative prevazute de: a) art. 194 din Codul vamal, în cazul unei zone libere supuse controlului de tip I sau unui antrepozit liber; b) art. 126 din Codul vamal, în cazul unei zone libere supuse controlului de tip II. (2) Aprobarea se emite în scris. Aceasta se acorda persoanelor care ofera garantiile necesare privind aplicarea prevederilor referitoare la zonele libere sau la antrepozitele libere. Art. 484. – (1) Cererea pentru aprobarea evidentei operative se înainteaza în scris biroului vamal în a carui raza teritoriala de competenta se afla localizata zona libera sau antrepozitul liber. (2) În cerere se mentioneaza felul activitatilor avute în vedere, aceasta informatie fiind considerata notificarea prevazuta la art. 190 din Codul vamal. Cererea include si urmatoarele informatii: a) descriere detaliata a evidentei operative tinute sau de tinut; b) felul si statutul vamal al marfurilor asociate acestor activitati; c) regimul vamal sub care aceste activitati se desfasoara, daca este cazul; 183 d) orice alte informatii cerute de autoritatea vamala în vederea asigurarii aplicarii corecte a prevederilor legale în vigoare. Sectiunea a 2-a Dispozitii aplicabile zonelor libere supuse modalitatilor de control de tip I si antrepozitelor libere Paragraful 1 Masuri de control Art. 485. -(1) Împrejmuirea zonei libere trebuie sa fie construita astfel încât sa faciliteze autoritatii vamale supravegherea din exterior a zonei libere si sa elimine orice posibilitate de scoatere ilegala a marfurilor din zona libera. (2) Dispozitiile alin. (1) se aplica, în mod corespunzator, si antrepozitelor libere. (3) Zona exterioara din imediata apropiere a împrejmuirii trebuie sa fie amenajata astfel încât sa permita o supraveghere adecvata din partea autoritatii vamale. Accesul în aceasta zona se face numai cu acordul autoritatii vamale. Art. 486. - (1) Evidenta operativa pentru o zona libera sau un antrepozit liber contine: a) indicatii privind marcile, numerele de identificare, numarul si felul coletelor, cantitatea si descrierea uzuala comerciala a marfurilor si, unde este cazul, marcile de identificare a containerelor; b) informatii care sa permita urmarirea în orice moment a marfurilor, în special localizarea acestora, destinatia vamala ce urmeaza a fi acordata acestora dupa depozitarea în zona libera sau în antrepozitul liber sau la reintroducerea lor în alte parti ale teritoriului vamal al României; c) mentiuni privind documentul de transport utilizat la intrarea si la iesirea marfurilor; d) mentiuni privind statutul vamal si, daca este cazul, certificatul atestând acest statut potrivit art. 491; e) mentiuni privind manipularile uzuale; f) cazul; una din mentiunile prevazute art. 410, 411 sau 444, unde este g) indicatii privind marfurile care, în caz de punere în libera circulatie sau admitere temporara, nu vor fi supuse aplicarii drepturilor de import sau masurilor de politica comercialasi pentru care utilizarea sau destinatia trebuie sa fie controlata; 184 h) orice indicatie suplimentara prevazuta în anexa nr. 7 care ar putea fi solicitata pentru întocmirea unei declaratii sumare, daca este ceruta conform art. 203 din Codul vamal. (2) Autoritatea vamala poate renunta la solicitarea unora din informatiile prevazute la alin. (1) când supravegherea vamalasi controlul zonei libere sau al antrepozitului liber nu sunt afectate. În situatia în care evidentele se tin în cadrul derularii unui regim vamal, informatiile continute în acestea nu se reiau în evidenta operativa. Art. 487. – Prin înscrierea în evidenta operativa, a produselor compensatoare rezultate în urma regimului de perfectionare activa sau a marfurilor în aceeasi stare, ori, dupa caz, a produselor transformate si a marfurilor rezultate în urma regimului de transformare sub control vamal, se considera încheiate regimurile vamale care au fost derulate în zona libera sau în antrepozitul liber. Datele de referinta ale acestor înscrieri se înregistreaza în evidentele regimului de perfectionare activa sau ale regimului de transformare sub control vamal, dupa caz. Paragraful 2 Alte dispozitii aplicabile zonelor libere supuse modalitatilor de control de tip I si antrepozitelor libere Art. 488. -Masurile de politica comerciala prevazute în reglementarile legale sunt aplicabile marfurilor straine introduse în zona libera sau în antrepozitul liber numai în cazul în care acestea sunt aplicabile la introducerea marfurilor pe teritoriul vamal al României. Art. 489. -În situatia în care pentru stabilirea datoriei vamale se iau în considerare elementele de taxare aplicabile înainte ca marfurile sa fie supuse manipularilor uzuale prevazute în anexa nr. 31, se poate emite o fisa INF 8 conform prevederilor art. 381. Art. 490. -Într-o zona libera sau într-un antrepozit liber se poate înfiinta un antrepozit de aprovizionare cu produse agricole. Art. 491. -(1) Daca autoritatea vamala atesta statutul român sau strain al marfurilor conform art. 187 din Codul vamal, aceasta va utiliza formularul al carui model este prevazut în anexa nr. 38. (2) Formularul prevazut la alin. (1) se utilizeaza daca o marfa straina a fost declarata pentru punere în libera circulatie conform prevederilor art. 191 din Codul vamal, inclusiv la încheierea regimului de perfectionare activa sau de transformare sub control vamal. 185 Sectiunea a 3-a Dispozitii aplicabile zonelor libere supuse modalitatilor de control de tip II Art. 492. -Fara a se înlatura dispozitiile Sectiunii 1, prevederile privind regimul de antrepozitare vamala se aplicasi zonelor libere supuse modalitatilor de control de tip II. CAPITOLUL II Reexportul, distrugerea si abandonul Sectiunea 1 Reexportul Art. 493. -(1) În situatia în care reexportul face obiectul unei declaratii vamale, prevederile art. 460 - 476 se aplica în mod corespunzator, fara a încalca dispozitiile specifice aplicabile la momentul încheierii regimului vamal economic precedent. (2) În situatia în care se utilizeaza un carnet ATA pentru reexportul marfurilor plasate sub regim de admitere temporara, declaratia vamala poate fi depusa la un alt birou vamal decât cel prevazut în art. 181 alin. (4) din Codul vamal. Art. 494. – (1) În situatia în care reexportul se face fara depunerea unei declaratii vamale, se depune o declaratie sumara conform art. 201 si 203 din Codul vamal si Titlului VI al prezentei parti. (2) Dispozitiile alin. (1) nu se aplica reexportului marfurilor straine admise pe teritoriul vamal al României care: a) nu sunt descarcate de pe mijlocul de transport cu care au fost expediate; b) sunt transbordate în locul în care sunt descarcate. In aceste cazuri declaratia sumara stabilita în baza art. 60 din Codul vamal îndeplineste si cerintele prevazute de art. 203 din Codul vamal. Depozitarea pe termen scurt a marfurilor se considera ca parte integranta a transbordarii. Masurile de control au în vedere natura speciala a situatiei respective. Sectiunea a 2-a Distrugerea si abandonul Art. 495. – (1) În aplicarea art. 200 din Codul vamal, notificarea distrugerii marfurilor se face în scris si se semneaza de catre persoana 186 interesata. Notificarea trebuie facuta în timp util pentru a permite autoritatii vamale sa supravegheze distrugerea. (2) În situatia în care marfurile în cauza fac deja obiectul unei declaratii vamale acceptate de autoritatea vamala, aceasta mentioneaza distrugerea pe declaratie si o invalideaza conform prevederilor art. 89 din Codul vamal. Aceasta dispozitie se aplica, în mod corespunzator, marfurilor abandonate în favoarea bugetului statului. Autoritatea vamala, care asista la distrugerea marfurilor, mentioneaza pe declaratie felul si cantitatea deseurilor si resturile rezultate din distrugere, în vederea determinarii elementelor de taxare aplicabile acestora la atribuirea unei alte destinatii vamale. TITLUL VI MARFURI CARE PARASESC TERITORIUL VAMAL AL ROMÂNIEI. CAPITOLUL I Declararea sumara prealabila la iesire Art. 496. -În situatia în care exportul sau reexportul nu fac obiectul unei declaratii vamale, se depune o declaratie sumara, conform art. 203 din Codul vamal. Aceasta dispozitie nu se aplica în cazurile prevazute la art. 454. Art. 497. – (1) Declaratia sumara prevazuta la art. 203 din Codul vamal, depusa prin procedee informatice, trebuie sa respecte modelul si instructiunile de completare prevazute în anexa nr. 7. Declaratia sumara prevazuta la art. 204 alin. (2) din Codul vamal se înregistreaza de catre biroul vamal de iesire. Prevederile art. 130 alin. (1) si art. 134 se aplica în mod corespunzator. (2) Autoritatea vamala poate accepta o declaratie sumara întocmita în scris si continând informatiile din anexa nr. 7 numai în urmatoarele cazuri: a) nu functioneaza sistemul de procesare al declaratiilor informatice al autoritatii vamale; b) nu functioneaza aplicatia declarantului. (3) Utilizarea unei declaratii sumare scrise conform alin. (2) lit. b) se aproba de autoritatea vamala. (4) Autoritatea vamala poate accepta ca listele de încarcare sa fie utilizate ca parte integranta a declaratiilor sumare depuse prin procedee informatice. (5) Declaratia sumara se semneaza sau se certifica de catre persoana care o întocmeste. 187 Art. 498. – (1) Declaratia sumara la export se depune la biroul vamal de iesire în termenele stabilite la art. 455 alin. (1) –(3). Dispozitiile art. 455 alin. (4) – (7), 114 alin. (3) si art. 115 alin. (2) se aplica în mod corespunzator. (2) Biroul vamal competent efectueaza, la depunerea declaratiei sumare, controlul bazat pe analiza de risc corespunzatoare înainte de acordarea liberului de vama. (3) Fara a înlatura obligatia prevazuta la art. 203 din Codul vamal si exceptiile prevazute în acest capitol, atunci când se constata ca marfurile ce urmeaza sa fie scoase din teritoriul vamal al României, pentru care este ceruta o declaratie sumarasi nu sunt însotite de o astfel de declaratie, persoana care aduce marfurile sau care îsi asuma responsabilitatea pentru transportul marfurilor în afara teritoriului vamal al României, va depune imediat o declaratie sumara. Autoritatea vamala efectueaza analiza de risc cât mai repede posibil, fara a depasi termenul prevazut pentru fiecare tip de trafic stabilit la art. 455. (4) Autoritatea vamala notifica, cât mai repede posibil, persoanei care a depus declaratia sumara ca nu s-a acordat liberul de vama. Art. 499. – Dispozitiile art. 456 se aplica în mod corespunzator declaratiilor sumare. PARTEA III OPERATIUNI PRIVILEGIATE TITLUL I Marfuri returnate Art. 500. -(1) Sunt exonerate de la plata drepturilor de import marfurile pentru care, la exportul lor de pe teritoriul vamal al României, s-au efectuat formalitati vamale de export cu scopul de a se obtine rambursari sau alte sume prevazute în cadrul politicii agricole sau pentru care s-a acordat un avantaj financiar, diferit de aceste rambursari sau alte sume prevazute în actele normative care reglementeaza politica agricola, cu obligatia efectuarii exportului acestor marfuri. Exonerarea de la plata drepturilor de import se acorda în conditiile în care rambursarile sau celelalte sume platite au fost înapoiate ori în conditiile în care s-au luat masurile necesare de oprire de la plata a sumelor respective de catre autoritatea competenta, iar celelalte avantaje financiare acordate au fost anulate. Pentru a beneficia de exonerare de la plata drepturilor de import trebuie sa se faca dovada ca marfurile: 188 a) nu au putut fi eliberate pentru consum în tara de destinatie din motive tinând de reglementarile aplicabile în tara respectiva; b) sunt returnate de catre destinatar ca fiind defecte sau neconforme cu prevederile din contract; c) sunt reimportate pe teritoriul vamal al României pentru ca nu au putut fi folosite în scopurile avute în vedere datorita altor circumstante la care exportatorul nu a avut nici o influenta. (2) Circumstantele prevazute la alin. (1) lit. c) sunt urmatoarele: a) marfurile revin pe teritoriul vamal al României ca urmare a unei avarii, survenite înainte de livrarea la destinatar, la marfuri sau la mijlocul de transport în care au fost transportate; b) marfurile au fost exportate în scopul consumului sau vânzarii în cadrul unui târg sau al unei alte manifestari similare, dar nu au fost consumate sau vândute; c) marfurile nu au putut fi livrate destinatarului datorita incapacitatii sale de a onora contractul prin care s-a efectuat exportul; d) marfurile nu au putut fi livrate destinatarului sau au ajuns la acesta dupa data de livrare obligatorie specificata în contractul prin care sa efectuat exportul, din cauza unor evenimente naturale, politice sau sociale; e) fructele si legumele au fost exportate în cadrul unei vânzari în regim comercial de consignatie, dar nu au fost vândute pe piata din tara de destinatie. (3) Marfurile care fac obiectul reglementarilor privind politica agricola, exportate sub acoperirea unui certificat de export, nu sunt admise în exonerare de plata drepturilor de import decât în cazurile strict prevazute de reglementarile în domeniu. (4) Marfurile prevazute la alin. (1) nu pot beneficia de exonerare de la plata drepturilor de import decât daca sunt declarate pentru punerea în libera circulatie pe teritoriul vamal al României într-un interval de 12 luni de la data îndeplinirii formalitatilor vamale pentru exportul acestora. Autoritatea vamala poate accepta depasirea acestui termen în circumstante exceptionale. Art. 501. -Marfurile returnate beneficiaza de exonerarea de la plata drepturilor de import chiar daca reprezinta doar o fractiune din marfurile exportate anterior în afara teritoriului vamal al României. Acelasi regim se aplicasi în cazul marfurilor care reprezinta parti componente sau accesorii ale masinilor, instrumentelor, aparatelor sau altor produse exportate anterior în afara teritoriului vamal al României. 189 Art. 502. – (1) Prin derogare de la dispozitiile art. 208 din Codul vamal, sunt admise în exonerare de la plata drepturilor de import marfurile returnate aflate în una din urmatoarele situatii: a) marfuri care, dupa exportul lor în afara teritoriului vamal al României, nu au facut decât obiectul unor tratamente necesare mentinerii lor în stare de conservare sau unor manipulari care au modificat doar modul lor de prezentare; b) marfuri care, dupa ce au fost exportate în afara teritoriului vamal al României, desi au facut obiectul unor tratamente altele decât cele necesare mentinerii lor în stare de conservare sau al unor manipulari altele decât cele care ar fi modificat doar modul lor de prezentare, s-au dovedit defectuoase sau inapte pentru utilizarea lor initiala, când aceste marfuri au facut obiectul tratamentelor mentionate numai în vederea repararii sau readucerii lor în stare buna, iar inadecvarea marfurilor pentru utilizarea lor initiala a fost constatata numai dupa începerea tratamentelor sau manipularilor mentionate. (2) În cazul în care tratamentele sau manipularile pe care marfurile returnate le-au suferit, conform prevederilor alin. (1) lit. b), ar fi avut drept consecinta pentru marfurile plasate sub regim de perfectionare pasiva perceperea de drepturi de import, se aplica regulile de taxare în vigoare în cadrul regimului respectiv. Cu toate acestea, daca marfurile au fost supuse unor operatiuni constând în repararea sau readucerea lor în stare buna, devenita necesara ca urmare a unui eveniment imprevizibil intervenit în afara teritoriului vamal al României, iar acest fapt este dovedit corespunzator autoritatii vamale, exonerarea de drepturi de import se acorda cu conditia ca în urma unor astfel de operatiuni valoarea marfurilor returnate sa nu fi devenit mai mare decât valoarea din momentul exportului acestora de pe teritoriul vamal al României. (3) Prin repararea sau readucerea în stare buna devenita necesara se întelege orice operatiune având ca efect remedierea defectiunilor de functionare sau a deteriorarilor materiale suferite de o marfa în timp ce se afla în afara teritoriului vamal al României, operatiune fara de care marfa nu mai poate fi utilizata în conditii normale, în scopurile pentru care a fost destinata. Se considera ca valoarea unei marfi returnate nu a devenit mai mare decât valoarea din momentul exportului în afara teritoriului vamal al României, ca rezultat al operatiunii la care a fost supusa, când operatiunea nu depaseste ceea ce este strict necesar pentru a permite utilizarea marfii în aceleasi conditii ca cele care existau la momentul exportului respectiv. În situatia în care repararea sau readucerea în stare buna a marfurilor necesita încorporarea unor piese de schimb, o asemenea 190 încorporare trebuie sa se limiteze la piesele strict necesare pentru a permite utilizarea marfurilor în aceleasi conditii ca acelea din momentul exportului. Art. 503. -La cererea persoanei interesate, autoritatea vamala elibereaza, în momentul îndeplinirii formalitatilor vamale de export, un document care contine informatiile necesare pentru identificarea marfurilor, în eventualitatea reintroducerii lor pe teritoriul vamal al României. Art. 504. - (1) Sunt acceptate ca fiind marfuri returnate acele marfuri pentru care se prezinta, împreuna cu declaratia vamala de punere în libera circulatie, fie exemplarul declaratiei de export returnat exportatorului de catre autoritatea vamala, sau o copie a acestui document certificata ca fiind corespunzatoare de catre autoritatea vamala, fie fisa INF 3 prevazuta în anexa nr. 39. În situatia în care biroul vamal de reimport este în masura sa constate, cu mijloacele de proba de care dispune sau pe care le poate solicita persoanei interesate, ca marfurile declarate pentru punerea în libera circulatie sunt marfuri exportate initial în afara teritoriului vamal al României si ca la momentul exportului îndeplineau conditiile necesare pentru a fi acceptate ca marfuri returnate, documentele prevazute la paragraful 1 nu sunt necesare. De asemenea, sunt acceptate ca fiind marfuri returnate acele marfuri acoperite de un carnet ATA , în limitele stabilite de art. 207 din Codul vamal, chiar în conditiile în care carnetul ATA a depasit termenul de valabilitate. În toate cazurile, trebuie sa se procedeze la îndeplinirea formalitatilor prevazute la art. 233 alin. (2). (2) Dispozitiile alin. (1) paragraful 1 nu se aplica la circulatia internationala a ambalajelor, a mijloacelor de transport sau a anumitor marfuri acceptate sub un regim vamal special, pentru care reglementari speciale stipuleaza, în astfel de împrejurari, o dispensa de documente vamale. Aceste dispozitii nu se aplica nici în situatia în care marfurile pot fi declarate pentru punerea în libera circulatie în mod verbal sau prin alta actiune. (3) În situatia în care considera necesar, biroul vamal de reimport poate solicita persoanei interesate dovezi suplimentare, în scopul identificarii marfurilor returnate. Art. 505. - (1) Pe lânga documentele prevazute la art. 504, declaratia vamala de punere în libera circulatie ce are ca obiect marfuri returnate pentru care este posibil sa fi fost îndeplinite formalitati vamale de export în vederea obtinerii de rambursari sau de alte sume prevazute pentru export în cadrul unor reglementari privind politica agricola, trebuie sa fie însotita de un certificat eliberat de autoritatea competenta pentru 191 acordarea unor asemenea rambursari sau sume. Acest certificat trebuie sa contina toate elementele necesare care sa permita biroului vamal la care marfurile sunt declarate pentru punerea în libera circulatie sa verifice daca acesta se refera la marfurile respective. (2) În situatia în care exportul marfurilor nu a necesitat îndeplinirea formalitatilor vamale de export în vederea obtinerii de rambursari sau de alte sume prevazute pentru export în cadrul unor reglementari privind politica agricola, certificatul trebuie sa cuprinda mentiunea “Fara rambursari sau alte sume acordate la export”. (3) În situatia în care marfurile au facut obiectul unor formalitati vamale de export în vederea obtinerii de rambursari sau de alte sume prevazute pentru export în cadrul unor reglementari privind politica agricola, certificatul trebuie sa cuprinda mentiunea “Rambursari si alte sume acordate pentru exportul cantitatii de ........ ” sau “Dreptul la rambursari sau alte sume la export anulat pentru cantitatea de ........”, daca rambursarile sau celelalte sume prevazute pentru export au fost sau nu platite de autoritatea competenta. (4) În cazul marfurilor returnate a caror declaratie vamala pentru punerea în libera circulatie este însotita de fisa INF 3, acest document trebuie sa contina datele cuprinse în certificatul prevazut la alin. (1). (5) În situatia în care biroul vamal la care marfurile sunt declarate pentru punere în libera circulatie este în masura, prin mijloacele de care dispune, sa constate ca nu s-a acordat nici o rambursare sau alte sume prevazute pentru export în cadrul unor reglementari privind politica agricola si nici nu se vor putea acorda ulterior, nu mai este necesar documentul prevazut la alin. (1). Art. 506. -Fisa INF 3 este întocmita într-un exemplar original si doua copii. Art. 507. -(1) Sub rezerva dispozitiilor alin. (3), fisa INF 3 este eliberata la cererea exportatorului de catre biroul vamal de export în momentul îndeplinirii formalitatilor de export pentru marfurile la care se refera, în cazul în care exportatorul declara ca este probabil ca respectivele marfuri sa fie returnate printr-un alt birou vamal decât biroul vamal de export. (2) Fisa INF 3 poate fi, de asemenea, eliberata la cererea exportatorului, de catre biroul vamal de export, dupa îndeplinirea formalitatilor de export pentru marfurile la care se refera, daca biroul vamal respectiv constata, pe baza informatiilor de care dispune, ca detaliile continute în cererea exportatorului corespund marfurilor exportate. (3) În cazul marfurilor prevazute la art. 505 alin. (1), fisa INF 3 este eliberata numai dupa îndeplinirea formalitatilor vamale de export potrivit alin. (2). 192 Eliberarea acestui document se face cu conditia ca: a) rubrica B din fisa sa fi fost, în prealabil, completatasi vizata de autoritatea vamala; b) rubrica A din fisa sa fi fost, în prealabil, completatasi vizata de autoritatea vamala, când este prevazuta obligatia furnizarii informatiilor pe care le contine. Art. 508. -(1) Fisa INF 3 contine toate informatiile necesare autoritatii vamale în vederea identificarii marfurilor exportate. (2) În situatia în care este de asteptat ca marfurile exportate sa fie returnate pe teritoriul vamal al României prin mai multe birouri vamale, altele decât biroul vamal de export, exportatorul poate solicita eliberarea mai multor fise INF 3 pentru a acoperi întreaga cantitate de marfuri exportate. În mod similar, exportatorul poate cere autoritatii vamale care a eliberat o fisa INF 3 înlocuirea ei cu mai multe fise INF 3 care sa acopere toata cantitatea de marfuri cuprinsa în fisa INF 3 eliberata initial. Exportatorul poate solicita, de asemenea, eliberarea unei fise INF 3 doar pentru o parte a marfurilor exportate. Art. 509. - Originalul si o copie a fisei INF 3 se înapoiaza exportatorului pentru a fi prezentata la biroul vamal de reimport. A doua copie ramâne clasata la biroul vamal emitent. Art. 510. -Biroul vamal de reimport mentioneaza pe original si pe copia fisei INF 3 cantitatea de marfuri returnate care beneficiaza de exonerare de la plata drepturilor de import, retine originalul si trimite biroului vamal emitent copia aferenta pe care sunt mentionate numarul si data declaratiei de punere în libera circulatie. Biroul vamal emitent compara copia respectiva cu cea care se afla în evidenta proprie, dupa care o claseaza. Art. 511. -În caz de furt, pierdere sau distrugere a originalului fisei INF 3, persoana interesata poate solicita un duplicat biroului vamal care l-a eliberat. Biroul vamal da curs solicitarii, daca situatia o justifica, iar pe documentul eliberat sa înscrie mentiunea “DUPLICAT” . Autoritatea vamala mentioneaza pe copia fisei INF 3 aflata în propria evidenta faptul ca s-a eliberat un duplicat. Art. 512. -(1) La cererea biroului vamal de reimport, biroul vamal de export comunica acestuia toate informatiile de care dispune pentru a-i permite sa constate daca marfurile îndeplinesc conditiile necesare pentru a beneficia de dispozitiile prezentei parti. (2) Fisa INF 3 poate fi utilizata la solicitarea si la transmiterea informatiilor prevazute la alin. (1). 193 TITLUL II PRODUSELE DE PESCUIT MARITIM SI ALTE PRODUSE PESCUITE DIN APELE TERITORIALE ALE UNEI ALTE TARI DE NAVELE DE PESCUIT ROMÂNESTI Art. 513. -(1) Exonerarea de drepturi de import pentru marfurile prevazute de art. 210 din Codul vamal este conditionata de prezentarea împreuna cu declaratia vamala de punere în libera circulatie, a unui atestat potrivit caruia marfurile se afla în situatia prevazuta de acel articol. (2) Modelul atestatului este prevazut în anexa nr. 40 si trebuie sa fie completat conform prevederilor alin. (3). (3) Capitanul vasului de pescuit românesc care a facut captura de pescuit maritim completeaza rubricile 3 - 5 si, daca este necesar, si rubrica 9 a atestatului. În cazul în care a avut loc la bord o prelucrare a produselor pescuite, capitanul vasului completeazasi rubricile 6, 7 si 8. In cazul declararii pentru punerea în libera circulatie a acestor produse, declarantul completeaza rubricile 1 si 2 din atestat. (4) Pentru a asigura aplicarea corecta a alin. (1) – (3), autoritatea vamala poate acorda asistenta altor administratii în regim de reciprocitate pentru verificarea autenticitatii atestatelor si a exactitatii mentiunilor cuprinse în acestea. PARTEA IV DATORIA VAMALA TITLUL I Garantii Art. 514. – (1) Modalitatile de constituire a garantiei, altele decât depozitul banesc sau garantul în întelesul art. 215 - 217 din Codul vamal, sunt urmatoarele: a) constituirea, în favoarea autoritatii vamale, a unei ipoteci sau a unui alt drept considerat echivalent cu un drept tinând de proprietatea de bunuri imobiliare; b) cesiunea de creanta, constituirea unui gaj cu sau fara cedarea posesiei asupra bunurilor, a titlurilor sau a creantelor ori a unui carnet de economii; c) constituirea unei raspunderi contractuale solidare pentru întregul cuantum al datoriei de catre o terta parte agreata în acest scop de 194 autoritatea vamalasi, îndeosebi, depunerea unei polite a carei plata este garantata de respectiva persoana terta. (2) Cazurile si conditiile în care se poate recurge la modalitatile de garantie prevazute în alin. (1) se stabilesc de catre Autoritatea Nationala a Vamilor. Art. 515. – Constituirea unei garantii prin depozit banesc nu da dreptul la plata de dobânda de catre autoritatea vamala. TITLUL II NASTEREA DATORIEI CAPITOLUL I Omisiuni fara efect semnificativ asupra depozitarii temporare sau a regimului vamal Art. 516. – În cazul în care nu constituie o tentativa de sustragere ilegala a marfurilor de sub supravegherea vamalasi nu presupun o neglijenta din partea persoanei interesate, iar toate formalitatile necesare pentru reglementarea situatiei marfurilor sunt efectuate ulterior, urmatoarele omisiuni sunt considerate ca fara efect semnificativ asupra corectitudinii operatiunii de depozitare temporara sau a regimului vamal considerat în sensul art. 226 alin. (1) din Codul vamal: a) depasirea termenului limita permis pentru a se atribui marfurilor una dintre destinatiile vamale prevazute în cadrul depozitarii temporare sau a regimului vamal respectiv, în cazul în care limita de timp ar fi fost prelungita daca cererea de prelungire ar fi fost prezentata la timp; b) depasirea termenului de prezentare a marfurilor la biroul de destinatie, când aceasta prezentare se face ulterior, în cazul marfurilor în regim de tranzit; c) manipularea fara autorizarea prealabila din partea autoritatii vamale, cu conditia ca manipularea respectiva ar fi fost autorizata daca ar fi fost solicitata în cazul marfurilor plasate în regim de depozitare temporara sau de antrepozitare vamala; d) utilizarea marfurilor în alte conditii decât cele prevazute în autorizatie, cu conditia ca aceasta utilizare sa fi fost autorizata în respectivul regim daca ar fi fost solicitata, în cazul unor marfuri plasate în regim de admitere temporara; e) deplasarea neautorizata a marfurilor, cu conditia ca marfurile sa poata fi prezentate autoritatii vamale la cererea acesteia, în cazul unor marfuri în depozit temporar sau plasate sub regim vamal; f) scoaterea marfurilor de pe teritoriul vamal al României sau introducerea lor într-o zona libera sau într-un antrepozit liber fara 195 îndeplinirea formalitatilor necesare, în cazul marfurilor în depozit temporar sau plasate sub un regim vamal; g) transferul marfurilor fara avizul autoritatii vamale înainte de a fi primit o destinatie vamala, cu conditia ca transferul sa fie înscris în evidentele celui care face transferul, iar cel catre care se face transferul detine o autorizatie pentru marfurile respective, în cazul unor marfuri care au beneficiat de masuri tarifare preferentiale datorita destinatiei lor finale. Art. 517. – Autoritatea vamala considera ca s-a nascut o datorie vamala, conform art. 226 alin. (1) din Codul vamal, daca persoana susceptibila de a fi debitor vamal nu demonstreaza ca sunt îndeplinite conditiile prevazute în art. 516. Art. 518. – Desi omisiunile prevazute în art. 516 nu dau nastere unei datorii vamale, acestea nu înlatura raspunderea penala sau contraventionala în conditiile legii, precum si aplicarea dispozitiilor care permit anularea si revocarea autorizatiilor eliberate pentru regimul vamal respectiv. CAPITOLUL II Pierderi naturale Art. 519. – (1) În scopul aplicarii art. 228 din Codul vamal, autoritatea vamala, la cererea persoanei interesate, ia în considerare cantitatile lipsa ori de câte ori se poate demonstra ca pierderile constatate se datoreaza exclusiv unor cauze legate de natura marfurilor si nu din neglijenta sau dol din partea acesteia. (2) Prin neglijenta sau dol în sensul alin. (1) se întelege, în principal, orice încalcare a regulilor, stabilite de autoritatea vamala referitoare la transportul, depozitarea, manipularea, prelucrarea sau transformarea marfurilor. Art. 520. -Autoritatea vamala poate scuti persoana interesata de obligatia de a furniza dovada ca marfurile au fost pierdute iremediabil din motive naturale, în cazul în care este evident ca pierderea nu se explica în alt mod. Art. 521. -Prevederile privind ratele legale de pierdere irecuperabila din cauze naturale se aplica în cazul în care persoana interesata nu poate face dovada ca pierderea efectiva o depaseste pe cea calculata prin aplicarea ratei legale pentru marfurile respective. CAPITOLUL III Statutul vamal al marfurilor în anumite situatii speciale 196 Art. 522. -Prezentarea unei declaratii vamale pentru marfurile respective sau a oricarui alt act având acelasi efect juridic, precum si prezentarea unui document la viza catre autoritatea vamala se considera sustragere a marfurilor de sub supraveghere vamala în întelesul art. 225 alin. (1) din Codul vamal în cazul în care aceste actiuni au efectul de a le conferi în mod fals statutul de marfuri românesti. Art. 523. - În situatia în care declaratia sumara este modificatasi comportamentul persoanei în cauza nu indica o frauda, nu se naste o datorie vamala conform art. 224 din Codul vamal privind introducerea ilegala a marfurilor care, înainte de modificarea declaratiei, nu au fost corect declarate. Art. 524. -Fara încalcarea dispozitiilor referitoare la interdictiile sau restrictiile care pot fi aplicabile marfurilor respective, în cazul în care se naste o datorie vamala la import conform art. 224, 225, 226 sau 227 din Codul vamal, iar drepturile de import au fost achitate, marfurile se considera ca fiind românesti fara a mai fi necesar sa se faca o declaratie de punere în libera circulatie. Art. 525. - Confiscarea unor marfuri conform prevederilor art. 256 alin. (1) lit. d) din Codul vamal nu modifica statutul vamal al marfurilor respective. Art. 526. - (1) Marfurile straine abandonate în favoarea statului, retinute sau confiscate sunt considerate ca fiind plasate sub regimul de antrepozitare vamala. (2) Marfurile prevazute la alin. (1) pot fi valorificate de catre autoritatea vamala, numai în cazul în care cumparatorul efectueaza fara întârziere formalitatile pentru acordarea unei destinatii vamale. În situatia în care valorificarea are loc la un pret care include suma drepturilor de import, aceasta valorificare este considerata ca punere în libera circulatie, iar autoritatea vamala trebuie sa procedeze la calculul drepturilor si la înscrierea în evidenta contabila. În aceste cazuri, valorificarea se efectueaza conform legislatiei în vigoare. (3) În cazul în care autoritatea competenta decide de a dispune în alt mod decât vânzarea marfurilor, aceasta efectueaza imediat formalitatile pentru acordarea unei destinatii vamale potrivit la art. 4 pct. 19 lit. a) -d) din Codul vamal. 197 TITLUL III ÎNSCRIEREA ÎN EVIDENTA CONTABILASI RAMBURSAREA DUPA VAMUIRE Art. 527. -(1) Autoritatea vamala poate sa nu înscrie în evidenta contabila cuantumul drepturilor de import mai mici decât echivalentul în lei a sumei de 10 euro. (2) Nu se procedeaza la rambursarea dupa vamuire a drepturilor de import sau a drepturilor de export în cazul în care cuantumul pentru fiecare actiune de rambursare este mai mic decât echivalentul în lei a sumei de 10 euro. Art. 528. -Autoritatea vamala decide sa nu înscrie în evidenta contabila drepturile necolectate: a) în cazul în care s-a aplicat un tratament tarifar preferential în cadrul unui contingent tarifar, al unui plafon tarifar sau al altor regimuri, când dreptul de a beneficia de acest tratament s-a încheiat la data acceptarii declaratiei vamale fara sa se fi publicat acest fapt în Monitorul Oficial al României înainte de liberul de vama pentru punerea în libera circulatie a marfurilor respective sau în cazul în care nu s-a facut public acest lucru, persoana pasibila de plata actionând de buna credinta si respectând toate dispozitiile prevazute de reglementarile vamale în vigoare cu privire la declaratia vamala; b) în cazul în care autoritatea vamala considera ca sunt îndeplinite toate conditiile prevazute în art. 243 alin. (2) lit. b) din Codul vamal, cu conditia ca suma necolectata de la agentul economic cu privire la una sau mai multe operatiuni de export dar ca urmare a unei singure erori este mai mica decât echivalentul în lei a 2000 EURO. TITLUL IV RAMBURSAREA SAU REMITEREA DREPTURILOR DE IMPORT SAU DE EXPORT CAPITOLUL I Dispozitii generale Art. 529. –În sensul prezentului titlu, prin termenii de mai jos se întelege: a) birou vamal de înscriere în evidenta contabila -biroul vamal unde s-au înscris drepturile de import sau de export a caror rambursare sau remitere este solicitata; b) autoritate vamala de decizie -autoritatea vamala competenta sa decida asupra cererii de rambursare sau de remitere; 198 c) birou vamal de control -biroul vamal în a carui raza de competenta se afla marfurile care au generat înscrierea în evidenta contabila a drepturilor de import sau de export a caror rambursare sau remitere este solicitatasi care procedeaza la anumite controale necesare pentru analizarea cererii; d) birou vamal de implementare - biroul vamal care adopta masurile necesare pentru a se asigura de executia corecta a deciziei de rambursare sau remitere a drepturilor de import sau de export. (2) Functiile de birou de înscriere în evidenta contabila, de autoritate vamala de decizie, de birou vamal de control, precum si de birou vamal de implementare pot fi îndeplinite, în total sau în parte, de acelasi birou vamal. CAPITOLUL II Dispozitii de punere în aplicare a art. 258-261 din Codul vamal Sectiunea 1 Cererea Art. 530. –(1) Cererea de rambursare sau de remitere a drepturilor de import sau de export denumita în continuare cerere de rambursare sau de remitere este facuta de persoana care a achitat aceste drepturi sau este pasibila de a le plati sau de catre persoana care a preluat drepturile si obligatiile, precum si de reprezentantul acestora. (2) Cererea de rambursare sau de remitere se face, într-un exemplar original si o copie, pe un formular conform modelului si instructiunilor de completare prevazute în anexa nr. 41. Cu toate acestea, cererea de rambursare sau de remitere poate sa fie facuta, de persoana prevazuta la alin. (1), pe o foaie de hârtie obisnuita, cu conditia ca aceasta sa contina informatiile din în anexa nr. 41. Art. 531. –(1) Cererea de rambursare sau de remitere, însotita de documentele prevazute în art. 33 alin. (1) din Codul vamal, se depune la biroul vamal de înscriere în evidenta contabila, care o transmite imediat dupa înregistrare catre autoritatea vamala de decizie în cazul în care nu a fost desemnat în acest sens. (2) Biroul vamal înscrie data de înregistrare pe originalul si pe copia cererii. Copia se restituie solicitantului. În cazul prevazut la art. 530 alin. (2) paragraf 2, biroul vamal confirma solicitantului în scris primirea. Art. 532. – (1) Fara a se înlatura dispozitiile specifice prevazute în reglementarile privind politica agricola, atunci când cererea se refera la marfuri pentru care s-a prezentat o licenta de import sau un certificat pentru stabilirea în avans a restituirilor la export, aceasta cerere trebuie însotita de o atestare, emisa de autoritatea abilitata sa elibereze licenta sau 199 certificatul, care sa demonstreze ca au fost întreprinse demersurile necesare pentru a anula efectele licentei sau certificatului. (2) Atestatul prevazut la alin. (1) nu este necesar: a) în cazul în care autoritatea vamala careia i se prezinta cererea este cea care a eliberat licenta sau certificatul; b) în cazul în care motivul invocat în sprijinul cererii consta dintr-o eroare materiala care nu are nici un efect asupra atribuirii licentei sau certificatului. Art. 533. – (1) Biroul vamal prevazut la art. 531 poate admite o cerere care nu cuprinde toate informatiile prevazute pe formularul prevazut la art. 530 alin. (2), dar care contine cel putin informatiile care se înscriu în rubricile nr. 1 - 3 si 7 ale acestuia. (2) Biroul vamal stabileste un termen pentru furnizarea informatiilor si/sau a documentelor lipsa. (3) În situatia în care termenul fixat de biroul vamal nu se respecta, cererea se considera ca fiind retrasasi solicitantul este informat despre aceasta imediat. Art. 534. -(1) Pentru marfurile reintroduse pe teritoriul vamal al României la care drepturile de export au fost încasate la data exportului, rambursarea sau remiterea se face cu conditia prezentarii autoritatii vamale a unei cereri însotita de: a) documentul eliberat ca dovada de plata, în cazul în care sumele respective au fost deja platite; b) originalul sau copia, vizata de biroul vamal de reimport, a declaratiei vamale pentru punere în libera circulatie referitoare la marfurile respective; acest document trebuie sa contina o viza aplicata de biroul vamal de reimport cu textul Marfuri reintroduse conform art. 207 alin. (4) lit. b) din Codul vamal; c) exemplarul declaratiei de export restituit exportatorului la data încheierii formalitatilor de export pentru marfuri, sau o copie a acesteia certificata de biroul vamal de export. În situatia în care autoritatea vamala de decizie dispune deja de elementele cuprinse de una sau mai multe din declaratiile prevazute la lit. a) - c) acestea nu se mai prezinta. (2) Cererea se depune la biroul vamal, prevazut la art. 531, în termen de 12 luni de la data înregistrarii declaratiei de export. Sectiunea a 2-a Procedura de acordare a rambursarii sau a remiterii 200 Art. 535. -Autoritatea vamala de decizie poate autoriza încheierea formalitatile necesare pentru a se efectua rambursarea sau remiterea înainte de a se pronunta asupra cererii de rambursare sau remitere. Art. 536. -Fara a se înlatura aplicarea art. 535 si pâna la luarea unei decizii asupra cererii de rambursare sau de remitere, marfurile pentru care se cere rambursarea sau remiterea drepturilor nu pot fi transferate în alt loc decât cel specificat în cerere, cu exceptia cazului când solicitantul notifica, în prealabil, biroului vamal prevazut la art. 531, care la rândul sau trebuie sa informeze autoritatea vamala de decizie. Art. 537. -(1) În situatia în care cererea de rambursare sau de remitere se refera la un caz pentru care sunt necesare informatii suplimentare sau daca marfurile trebuie verificate pentru a se stabili ca sunt îndeplinite conditiile prevazute în Codul vamal si în prezentul titlu, pentru a se beneficia de rambursare sau de remitere, autoritatea vamala de decizie ia toate masurile necesare în acest scop, daca este nevoie solicitând sprijin din partea biroului vamal de control, specificând precis natura informatiilor de obtinut sau a controalelor de efectuat. (2) Biroul vamal de control da imediat curs acestei cereri si comunica autoritatii vamale de decizie informatiile obtinute si rezultatele controalelor efectuate. Modelul cererii este prevazut în anexa nr. 42. Art. 538. - (1) În situatia în care se afla în posesia tuturor elementelor necesare, autoritatea vamala de decizie se pronunta în scris asupra cererii de rambursare sau remitere conform art. 33 alin. (2) si (3) din Codul vamal. (2) În cazul în care este favorabila, decizia trebuie sa cuprinda toate informatiile necesare aplicarii sale. De asemenea, dupa caz, toate sau o parte din informatiile urmatoare se înscriu în decizie: a) informatii care sa permita identificarea marfurilor la care se aplica; b) motivele rambursarii sau a remiterii drepturilor de import sau de export, cu referire la articolul corespunzator din Codul vamal si, daca este cazul, articolul corespunzator din prezentul titlu; c) destinatia la care pot fi trimise marfurile; d) data limita pentru îndeplinirea formalitatilor pentru rambursarea sau remiterea drepturilor de import sau de export; e) precizarea ca drepturile de import sau de export nu se ramburseaza sau remit decât dupa ce biroul de implementare a informat autoritatea vamala de decizie ca formalitatile de care depinde rambursarea sau remiterea au fost îndeplinite; 201 f) cerintele pe care trebuie sa le îndeplineasca marfurile în asteptarea aplicarii deciziei; g) notificarea beneficiarului ca este obligat sa predea originalul deciziei catre biroul vamal de implementare, ales de acesta când prezinta marfurile. Art. 539. -(1) Biroul vamal de implementare întreprinde masuri pentru a se asigura, daca este cazul, ca cerintele prevazute la art. 538 alin. (2) lit. f) sunt îndeplinite si ca în toate cazurile marfurile sunt efectiv folosite în modul prevazut sau trimise la destinatia specificata în decizia de rambursare sau de remitere a drepturilor de import sau de export. (2) În cazul în care decizia precizeaza ca marfurile pot fi plasate în antrepozit vamal, zona libera sau antrepozit liber si beneficiarul foloseste aceasta posibilitate, formalitatile necesare se realizeaza la biroul vamal de implementare. (3) Dupa ce s-a asigurat ca au fost îndeplinite conditiile prevazute la alin. (1), biroul vamal de implementare transmite un certificat în acest sens autoritatii vamale de decizie. Art. 540 -Dupa ce a aprobat cererea de rambursare sau de remitere a drepturilor, autoritatea vamala de decizie ramburseaza sau remite drepturile numai dupa ce primeste certificatul prevazut în art. 539 alin. (3). Art. 541. -(1) În cazul în care cererea de rambursare sau de remitere se bazeaza, la data acceptarii declaratiei de punere în libera circulatie amarfurilor, pe existenta unei taxe vamale de import reduse sau zero, aplicabila în cadrul unui contingent tarifar, a unui plafon tarifar sau a unui alt regim tarifar preferential, rambursarea sau remiterea se acorda numai cu conditia ca, la data depunerii cererii, însotita de documentele necesare: a) volumul contingentului tarifar nu este epuizat; b) cazuri. taxa vamala datorata în mod normal nu a fost restabilita, în alte (2) În cazul în care conditiile prevazute în alin. (1) nu se îndeplinesc, rambursarea sau remiterea se acorda daca omisiunea de a aplica taxa vamala redusa sau zero la marfuri a fost rezultatul unei erori din partea autoritatii vamale si declaratia pentru punere în libera circulatie a cuprins toate elementele si a fost însotita de toate documentele necesare pentru aplicarea acelei taxe. Art. 542. -(1) Daca în sprijinul cererii de rambursare sau remitere se prezinta un certificat de origine, un certificat de circulatie, un document de tranzit sau orice alt document corespunzator care atesta ca marfurile importate ar fi putut, la momentul acceptarii declaratiei de punere în libera 202 circulatie, sa beneficieze de tratamentul tarifar preferential, autoritatea vamala de decizie aproba aceasta cerere numai daca se stabileste ca: a) documentul astfel prezentat se refera în mod expres la marfurile respective si toate conditiile referitoare la acceptarea numitului document sunt îndeplinite; b) toate celelalte conditii pentru acordarea tratamentului tarifar preferential sunt îndeplinite. (2) Rambursarea sau remiterea se efectueaza la prezentarea marfurilor. În cazul în care marfurile nu pot fi prezentate la biroul vamal de implementare, acesta acorda rambursarea sau remiterea numai daca detine informatii care indica, în mod neîndoielnic, ca certificatul sau documentul prezentat dupa vamuire se aplica acestor marfuri. Art. 543. -Nu se acorda rambursarea sau remiterea drepturilor de import conform art. 261 din Codul vamal când: a) defectele marfurilor au fost luate în considerare la stabilirea conditiilor contractului, îndeosebi a pretului, la care acestea au fost plasate sub regimul vamal care impunea obligatia de a plati drepturi de import; b) marfurile sunt vândute de importator dupa ce au fost stabilite defectele acestora sau neconformitatea cu conditiile contractului. Art. 544. - (1) Fara a se înlatura aplicarea art. 551 alin. (1) lit. c), autoritatea vamala de decizie stabileste un termen de cel mult 60 de zile de la data comunicarii deciziei de rambursare sau remitere a drepturilor de import sau de export, pentru îndeplinirea formalitatilor vamale care conditioneaza rambursarea sau remiterea drepturilor. (2) Nerespectarea termenului prevazut la alin. (1) duce la pierderea dreptului de rambursare sau remitere, cu exceptia cazului în care persoana interesata face dovada ca a fost împiedicata sa respecte termenul de împrejurari neprevazute sau de un caz de forta majora. Art. 545. -În situatia în care distrugerea marfurilor autorizata de autoritatea vamala de decizie conduce la producerea de resturi si deseuri, acestea se considera ca marfuri straine imediat ce se ia o decizie favorabila asupra cererii de rambursare sau de remitere. Art. 546. - În situatia în care se acorda autorizatia prevazuta în art. 261 alin. (2) lit. b) din Codul vamal, autoritatea vamala trebuie sa întreprinda toate demersurile pentru a se asigura ca marfurile plasate în antrepozit vamal, în zona libera sau în antrepozit liber, pot fi recunoscute ulterior ca marfuri straine. Art. 547. – (1) Marfurile care, în cadrul politicii agricole, se plaseaza sub un regim vamal care impune obligatia de a plati drepturi de import în baza unui certificat de import sau a unui certificat pentru stabilirea în avans a restituirilor la export, beneficiaza de dispozitiile art. 260 - 262 din 203 Codul vamal, numai daca biroul vamal constata ca au fost luate masurile necesare de autoritatea competenta pentru anularea efectelor licentei sau certificatului sub acoperirea carora a avut loc operatiunea de import. (2) Dispozitiile alin. (1) se aplicasi în cazul reexportului, plasarii în antrepozitul vamal sau în zona libera ori în antrepozit liber, precum si în cazul distrugerii marfurilor. Art. 548. -În cazul în care exportul, reexportul sau distrugerea ori orice alta destinatie vamala nu se refera la un articol complet, ci la unul sau mai multe elemente componente ale acelui articol, suma de rambursat sau remis este diferenta dintre cuantumul la care se ridica drepturile de import aferente articolului complet si cel al drepturilor de import care s-ar fi aplicat restului articolului, daca acesta ar fi fost plasat în stare netransformata sub un regim vamal care impunea obligatia de a plati astfel de drepturi la data la care articolul complet a fost plasat astfel. Art. 549. -Suma prevazuta în art. 263 din Codul vamal se fixeaza la echivalentul în lei a sumei de 10 euro. CAPITOLUL III Dispozitii specifice referitoare la aplicarea art. 262 din Codul vamal Sectiunea 1 Decizii urmând a fi luate de autoritatea vamala Art. 550. -În cazul în care autoritatea vamala de decizie stabileste ca cererea de rambursare sau de remitere are la baza motive corespunzând uneia dintre circumstantele prevazute în art. 551 - 554 si ca acestea nu implica nici dol, nici neglijenta din partea persoanei interesate, aceasta acorda rambursarea sau remiterea drepturilor de import respective. Persoana interesata este persoana prevazuta la art. 530 alin. (1) sau reprezentantul acesteia, precum si orice persoana care a participat la îndeplinirea formalitatilor vamale referitoare la marfurile respective sau a dat instructiunile necesare pentru îndeplinirea acestor formalitati. Art. 551. - (1) Se procedeaza la rambursarea sau remiterea drepturilor de import când: a) marfurile straine plasate sub un regim vamal cu exonerare totala sau partiala de drepturi de import sau marfurile puse în libera circulatie cu un tratament tarifar favorabil, pe baza utilizarii lor finale, sunt furate, cu conditia ca bunurile sa fie recuperate imediat si plasate din nou în situatia vamala initiala, în starea în care erau când au fost furate; b) marfurile straine sunt scoase din eroare din regimul vamal cu exonerarea totala sau partiala de drepturi, cu conditia ca, imediat ce aceasta a fost descoperita, sa fie plasate din nou în situatia vamala initiala, în starea în care se aflau când au fost retrase; 204 c) este imposibil sa se puna în functiune mecanismul de deschidere al mijlocului de transport în care se afla marfurile puse, în prealabil, în libera circulatie si sa se procedeze la descarcarea lor când sosesc la destinatie, cu conditia ca ele sa fie reexportate imediat; d) marfurile puse în libera circulatie se returneaza ulterior furnizorului lor strain, în baza regimului de perfectionare pasiva, pentru a-i permite în mod gratuit sa elimine defectiunile existente înainte ca ele sa primeasca liber de vamasi chiar daca acestea sunt descoperite dupa eliberarea marfurilor sau sa le aduca într-o stare conforma cu dispozitiile contractuale în temeiul carora au primit liber de vamasi furnizorul hotaraste sa pastreze marfurile deoarece nu poate remedia defectele sau nu ar fi eficient sa faca aceasta; e) se constata, dupa ce autoritatea vamala decide asupra înscrierii, dupa vamuire, în evidenta contabila a drepturilor de import de care sunt efectiv susceptibile marfurile puse în libera circulatie cu exonerare totala de plata a acestor drepturi, ca marfurile au fost reexportate în afara teritoriului vamal al României fara supraveghere vamala, cu conditia de a se stabili ca s-ar fi îndeplinit efectiv conditiile prevazute de Codul vamal pentru rambursarea sau remiterea drepturilor de import respective la data la care a avut loc reexportul, daca suma ar fi fost perceputa la punerea în libera circulatie a marfurilor; f) o instanta judecatoreasca a pronuntat interdictia de comercializare a unui articol plasat, în prealabil, sub un regim vamal la care s-au achitat drepturile de import, iar acel articol este reexportat în afara teritoriului vamal al României sau distrus sub controlul autoritatii vamale, cu conditia sa se constate ca articolul respectiv nu a fost efectiv utilizat; g) marfurile au fost plasate sub un regim vamal cu plata drepturilor de import de catre un declarant abilitat sa actioneze din proprie initiativasi, dintr-un motiv neimputabil acestui declarant, nu au putut fi livrate destinatarului lor; h) marfurile au fost adresate destinatarului printr-o eroare a expeditorului; i) marfurile s-au dovedit a fi improprii utilizarii prevazute de catre destinatar, din cauza unei erori materiale evidente din comanda sa; j) marfurile în legatura cu care se constata ca, dupa punerea în libera circulatie pentru un regim vamal cu plata drepturilor de import, în momentul în care a avut loc aceasta punere în libera circulatie, nu erau conforme cu reglementarile în vigoare în ce priveste utilizarea sau comercializarea lor si ca din acest motiv nu pot fi utilizate în scopurile prevazute de destinatar; k) utilizarea marfurilor, în scopurile prevazute de destinatar, este împiedicata sau considerabil limitata ca urmare a unor masuri de interes 205 general luate de o autoritate sau organism având puterea de decizie corespunzatoare, dupa data la care s-au pus în libera circulatie pentru un regim vamal cu plata drepturilor de import; l) exonerarea totala sau partiala de plata drepturilor de import, solicitata de persoana interesata în baza dispozitiilor legale în vigoare, din motive neimputabile acesteia din urma, nu poate fi efectiv acordata de autoritatea vamala care, în consecinta, înscrie în conturi drepturile de import care devin astfel datorate; m) marfurile au ajuns la destinatar dupa expirarea termenelor de livrare obligatorii prevazute în contractul în baza caruia au fost plasate sub un regim vamal presupunând obligatia de a plati drepturi de import; n) a fost imposibil sa se valorifice marfurile pe teritoriul vamal al României, astfel ca sunt livrate gratuit catre institutii de binefacere care îsi desfasoare activitatea în România, cu conditia ca aceste institutii sa poata beneficia de exonerare de drepturi de import pentru punerea în libera circulatie a unor marfuri straine similare. (2) Fara a se înlatura aplicarea dispozitiilor de la alin. (3), rambursarea sau remiterea drepturilor de import în cazurile prevazute la alin. (1) lit. c), f) si n) este conditionata, în afara cazurilor când aceste marfuri sunt distruse din ordinul autoritatii publice sau livrate gratuit catre institutii de binefacere care îsi desfasoara activitatea în România, de reexportul lor de pe teritoriul vamal al României sub controlul autoritatii vamale. Daca i se solicita, autoritatea de decizie admite înlocuirea reexportului marfurilor cu distrugerea sau plasarea lor, în vederea reexportului, sub regimul de tranzit, sub regim de antrepozitare vamala, în zona libera sau în antrepozit liber. Marfurile care urmeaza a fi plasate sub unul dintre aceste regimuri se considera marfuri straine. În acest caz, autoritatea vamala ia toate masurile necesare pentru ca marfurile plasate în antrepozit vamal, în zona libera sau în antrepozit liber, sa poata fi recunoscute ulterior ca marfuri straine. (3) În cazurile prevazute la alin. (1) lit. h) si i), rambursarea sau remiterea drepturilor de import este conditionata de reexportul marfurilor la furnizorul initial sau la o adresa indicata de acesta. (4) Pe lânga conditiile prevazute la alin. (1) – (3), biroul vamal de control trebuie sa stabileascasi ca marfurile nu au fost utilizate sau vândute înainte de reexportarea lor. 206 Art. 552. -Se procedeaza la rambursarea sau remiterea drepturilor de import în cazul în care: a) marfurile declarate din eroare pentru un regim vamal cu plata drepturilor de import au fost reexportate în afara teritoriului vamal al României, fara sa fi fost introduse, în prealabil, sub regimul vamal în care ar fi trebuit sa fie plasate, cu conditia ca celelalte conditii prevazute în art. 260 din Codul vamal sa fi fost îndeplinite; b) marfurile au fost reexportate sau distruse fara supraveghere vamala conform prevederilor art. 261 alin. (2) lit. b) din Codul vamal, daca se îndeplinesc celelalte conditii prevazute în acel articol; c) marfurile au fost reexportate sau distruse fara supraveghere vamala conform prevederilor art. 551 alin. (1) lit. c) si f) – n), daca se îndeplinesc celelalte conditii prevazute în art. 551 alin. (2) si (4). (2) Rambursarea sau remiterea drepturilor de import în cazurile prevazute la alin. (1) se efectueaza în cazul în care se prezinta toate dovezile necesare pentru a permite autoritatii vamale de decizie sa se asigure ca marfurile pentru care se solicita rambursarea sau remiterea drepturilor au fost: a) fie efectiv reexportate de pe teritoriul vamal al României; b) fie distruse sub supravegherea autoritatilor sau al persoanelor abilitate sa faca oficial constatarea distrugerii. (3) Rambursarea sau remiterea drepturilor de import în cazurile prevazute la alin. (1) se efectueazasi în cazul în care se prezinta catre autoritatea vamala de decizie orice document care atesta statutul de marfa româneasca pe baza caruia ar fi putut parasi teritoriul vamal al României sau se prezinta orice mijloc de proba considerat necesar de autoritatea vamala pentru a se asigura ca documentul respectiv nu poate fi utilizat ulterior cu ocazia unui import de marfuri pe teritoriul vamal al Românei. Art. 553. -(1) În aplicarea art. 552 alin. (2) si (3), elementele de proba, necesare pentru a permite autoritatii vamale de decizie sa se asigure ca marfurile pentru care este solicitata restituirea sau remiterea au fost efectiv reexportate de pe teritoriul vamal al României, se prezinta de catre solicitant si cuprind originalul sau o copie certificata dupa declaratia de export a marfurilor si o certificare din partea biroului vamal prin care marfurile au iesit efectiv de pe teritoriul vamal al României. În cazul în care nu se poate prezenta o astfel de certificare, dovada iesirii marfurilor de pe teritoriul vamal al României poate fi prezentata sub forma unei certificari din partea biroului vamal din tara de destinatie care confirma sosirea marfurilor sau a originalului ori copiei certificate a declaratiei vamale pentru marfuri, întocmita în tara de destinatie. 207 Aceste documente trebuie însotite de documentatia administrativasi comerciala care sa permita autoritatii vamale de decizie sa controleze daca marfurile care au facut obiectul exportului în afara teritoriului vamal al României sunt aceleasi cu cele care au fost declarate pentru un regim vamal cu plata drepturilor de import, si anume: a) originalul sau o copie certificata a declaratiei pentru regimul mentionat; b) documentele comerciale sau administrative - facturi, note de expeditie, documente de tranzit, certificate sanitare – care cuprind o descriere precisa a marfurilor - denumirea comerciala, cantitati, marcaje si alte elemente de identificare - ce au fost prezentate împreuna cu declaratia pentru export de pe teritoriul vamal al României sau declaratia vamala facuta pentru marfurile din tara de destinatie, dupa caz, în masura în care se considera necesar de catre autoritatea vamala de decizie. (2) De asemenea, în aplicarea art. 537 alin. (2) si (3) elementele doveditoare, necesare pentru a permite autoritatii vamale de decizie sa se asigure ca marfurile, pentru care se solicita rambursarea sau remiterea, au fost efectiv distruse sub controlul autoritatilor sau al persoanelor abilitate sa certifice în mod oficial distrugerea, trebuie sa includa prezentarea de catre solicitant: a) fie a procesului verbal sau a declaratiei de distrugere întocmite de autoritatile oficiale sub controlul carora a avut loc aceasta distrugere, sau a unei copii certificate dupa acestea; b) fie a unui certificat întocmit de persoana abilitata sa constate distrugerea, însotit de dovada acestei abilitari. Aceste documente trebuie sa cuprinda o descriere suficient de precisa a marfurilor distruse - denumirea comerciala, cantitati, marcaje si alte inscriptionari de identificare - pentru a permite autoritatii vamale sa stabileasca prin comparatie cu elementele înscrise în declaratia pentru punere sub regim vamal cu plata drepturilor de import si documentele comerciale însotitoare -facturi, note de expeditie, sau altele -ca marfurile distruse sunt aceleasi cu cele care au fost declarate pentru plasarea sub acel regim vamal. 208 (3) În cazul în care probele prevazute la alin. (1) si (2) sunt insuficiente pentru a permite autoritatii vamale de decizie sa ia o hotarâre asupra cazului prezentat în deplina cunostinta de cauza, sau în cazul în care unele elemente de proba nu sunt disponibile, acestea se pot completa sau înlocui cu orice alte documente considerate necesare. Art. 554. -(1) Pentru marfurile returnate pe teritoriul vamal al României, la care s-a încasat un drept de export când au fost exportate de pe teritoriul vamal al României, punerea lor în libera circulatie da dreptul de rambursare a drepturilor încasate. (2) Prevederile alin. (1) se aplica numai marfurilor care se afla în una din situatiile prevazute în art. 500 când se face dovada la biroul vamal la care marfurile sunt declarate pentru punere în libera circulatie ca acestea se afla în una dintre situatiile prevazute în art. 207 din Codul vamal. (3) Dispozitiile alin. (1) se aplica în mod corespunzator si când marfurile returnate reprezinta numai o parte din marfurile exportate anterior de pe teritoriul vamal al României. Art. 555. -Rambursarea sau remiterea drepturilor de import nu se acorda când singurul motiv în sprijinul cererii de rambursarea sau remitere este, dupa caz: a) reexportul de pe teritoriul vamal al României al marfurilor plasate anterior sub un regim vamal presupunând obligatia de a se plati drepturi de import, din alte motive decât acelea prevazute în art. 260 sau 261 din Codul vamal sau în art. 551 sau 552, mai ales imposibilitatea de a le vinde; b) distrugerea, indiferent de motiv, în afara cazurilor prevazute expres de lege, a marfurilor declarate pentru un regim vamal cu obligatia de plata a drepturilor de import, dupa acordarea liberului de vama de catre autoritatea vamala; c) prezentarea, în scopul obtinerii unui tratament tarifar preferential în favoarea marfurilor declarate pentru libera circulatie, a unor documente care ulterior se dovedesc a fi false, falsificate sau nevalabile, chiar daca acestea au fost prezentate cu buna credinta. PARTEA V CONTROLUL DESTINATIEI MARFURILOR Art. 556. -(1) În sensul prezentei parti, prin termenii de mai jos se întelege: a) autoritatea vamala - autoritatea competenta în aplicarea prezentei parti; 209 b) birou - biroul vamal competent în aplicarea prezentei parti; c) exemplarul de control T5R - exemplarul T5R, original si copie, la care se adauga, când este cazul, fie unul sau mai multe formulare T5R bis, original si copie, precum si una sau mai multe liste de încarcatura T5R, original si copie. Modelul formularelor T5R si T5Rbis, precum si instructiunile de utilizare si completare a acestora, sunt prevazute în anexa nr. 13. Modelul listelor de încarcaturasi instructiunile de completare sunt prevazute în anexa nr. 43. (2) În situatia în care aplicarea unei reglementari cu privire la importul, exportul sau circulatia pe teritoriul vamal al României impune existenta unei probe ca marfurile au primit utilizarea si/sau destinatia declarata conform acestei reglementari, proba respectiva se prezinta sub forma exemplarului de control T5R, completat si folosit în conformitate cu dispozitiile prezentei parti. (3) Pe un exemplar de control T5R figureaza marfuri încarcate pe un singur mijloc de transport, destinate unui singur destinatar si care au aceeasi utilizare si/sau destinatie. Autoritatea vamala poate permite ca formularul prevazut în anexa nr. 13 sa fie înlocuit cu listele de încarcatura T5R întocmite prin procedee informatice sau cu liste descriptive stabilite pentru întocmirea formalitatilor de expediere/export, care includ toate datele prevazute în formularul din anexa nr. 13, cu conditia ca aceste liste sa fie concepute si completate în asa fel încât sa poata fi folosite fara dificultate si sa ofere toate masurile de siguranta pe care autoritatea vamala le considera necesare. (4) În plus fata de obligatiile impuse potrivit unei reglementari specifice, orice persoana care semneaza un exemplar de control T5R este obligata sa atribuie marfurilor descrise în acest document destinatia declarata. Persoana care a semnat exemplarul de control T5R este raspunzatoare în cazul folosirii abuzive de catre orice alta persoana a exemplarului respectiv. Art. 557. -(1) Exemplarul de control T5R se întocmeste de catre persoana interesata în original si cel putin o copie. Fiecare din aceste formulare trebuie sa contina semnatura persoanei interesate, toate datele privind descrierea marfurilor si orice alte mentiuni speciale cerute prin reglementarile legale referitoare la efectuarea controlului. (2) În situatia în care reglementarile care impun efectuarea controlului prevad necesitatea constituirii unei garantii, aceasta se depune la biroul care elibereaza exemplarul de control T5R, conform modului de determinare prevazut de aceste reglementari. 210 În acest caz, în rubrica 106 exemplarului de control T5R se mentioneaza: “Garantie constituita în cuantum de … ”. (3) În situatia în care reglementarile care impun efectuarea controlului stabilesc un termen pentru atribuirea unei utilizari si/sau destinatii pentru marfurile în cauza, în rubrica 104 a exemplarului de control T5R se mentioneaza: „Termen de … zile pentru realizare”. (4) În situatia în care marfurile circula sub un regim vamal, exemplarul de control T5R este eliberat de catre biroul de unde sunt expediate marfurile. Documentul corespunzator regimului vamal utilizat trebuie sa contina o referire la exemplarul de control T5R eliberat. De asemenea, rubrica 109 a exemplarului de control T5R eliberat trebuie sa contina o referire la documentul corespunzator regimului vamal utilizat. (5) În situatia în care marfurile nu sunt plasate sub un regim vamal, exemplarul de control T5R se elibereaza de catre biroul de unde se expediaza marfurile. În rubrica 109 a exemplarului de control T5R se mentioneaza: Marfuri care nu circula sub un regim vamal. (6) Exemplarul de control T5R este vizat de catre biroul prevazut la alin. (4) si (5). Aceasta viza apare în rubrica A “Biroul de plecare” si contine urmatoarele: a) în cazul exemplarului de control T5R, numele si stampila biroului, semnatura persoanei competente, data si numarul de înregistrare care poate fi pretiparit; b) în cazul exemplarului de control T5R bis sau al listei de încarcatura T5R, numarul de înregistrare care apare pe exemplarul de control T5R. Acest numar se aplica fie cu ajutorul unei stampile care contine numele biroului, fie de mâna; în acest ultim caz se aplicastampila oficiala a biroului respectiv. (7) In masura în care reglementarile care impun efectuarea controlului cu privire la utilizarea si/sau destinatia marfurilor nu prevad altfel, prevederile art. 215 se aplica în mod corespunzator. Biroul prevazut la alin. (4) si (5) procedeaza la controlul expeditiei, completeazasi vizeaza rubrica D “Control la biroul de plecare” ce figureaza pe fata formularului T5R. (8) Biroul prevazut la alin. (4) si (5) pastreaza o copie a fiecarui exemplar de control T5R. Originalele acestor documente se returneaza persoanei interesate imediat dupa îndeplinirea tuturor formalitatilor administrative si dupa completarea corespunzatoare a rubricilor A “Biroul de plecare” si B “Returnat la : “ de pe exemplarul de control T5R. (9) Prevederile art. 282 se aplica în mod corespunzator. 211 Art. 558. -(1) Marfurile si originalele exemplarului de control T5R se prezinta la biroul de destinatie. In masura în care reglementarile care impun efectuarea controlului cu privire la utilizarea si/sau destinatia marfurilor nu prevad altfel, biroul de destinatie poate permite ca marfurile sa fie livrate direct destinatarului, în conditiile stabilite de biroul respectiv, în asa fel încât sa poata efectua controlul în momentul sosirii marfurilor sau dupa. Persoana care prezinta la biroul de destinatie exemplarul de control T5R si expeditia la care se refera acest document poate obtine, la cerere, o recipisa completata pe un formular corespunzator modelului din anexa nr. 21. Aceasta recipisa nu poate înlocui exemplarul de control T5R. (2) În situatia în care reglementarile impun efectuarea controlului la iesirea marfurilor de pe teritoriul vamal al României: a) pentru marfurile care pleaca pe mare, biroul de destinatie este biroul vamal în a carei raza de competenta se afla portul unde sunt încarcate marfurile pe nava; b) pentru marfurile care pleaca pe calea aerului, biroul de destinatie este biroul vamal în a carei raza de competenta se afla aeroportul international, unde marfurile sunt încarcate pe o aeronava cu destinatia catre un aeroport din afara teritoriului vamal al României; c) pentru marfuri care pleaca pe orice alt mijloc de transport, biroul de destinatie este biroul de iesire prevazut la art. 466 alin (3). (3) Biroul de destinatie efectueaza controlul privind utilizarea si/sau destinatia declarata a marfurilor. Acest birou înregistreaza, când este cazul, prin retinerea unei copii a documentului respectiv, datele de pe exemplarul de control T5R si rezultatul controlului efectuat. (4) Biroul de destinatie trimite originalul exemplarului de control T5R la adresa indicata în rubrica B „Returnat la :” de pe exemplarul de control T5R imediat dupa efectuarea tuturor formalitatilor si a adnotarilor cerute. Art. 559. -(1) Prevederile acestui articol se aplica când eliberarea exemplarului de control T5R necesita constituirea unei garantii potrivit art. 557 alin (2) . (2) În situatia în care pentru anumite cantitati de marfuri nu s-a atribuit utilizarea si/sau destinatia declarata pâna la expirarea unui interval de timp potrivit art. 557 alin. (3), autoritatea vamala ia masurile necesare pentru a permite recuperarea, când este cazul, a partii corespunzatoare din garantia constituita care corespunde cantitatilor respective. Cu toate acestea, la solicitarea persoanei interesate, autoritatea vamala poate sa retina din garantie o anumita suma, când acest lucru este posibil. Suma retinuta se obtine prin înmultirea sumei din garantia aferenta 212 cantitatii de marfuri careia nu i s-a atribuit utilizarea si/sau destinatia declarata pâna la termenul limita, cu coeficientul obtinut prin împartirea numarului de zile cu care s-a depasit termenul limita la numarul de zile a termenului limita. Aceasta dispozitie nu se aplica atunci când persoana interesata poate dovedi ca marfurile respective s-au pierdut în urma unei situatii de forta majora. (3) Daca, în termen de 180 de zile de la data eliberarii exemplarului de control T5R sau de la data limita înscrisa în rubrica 104 în textul „Termen de … zile pentru realizare”, de la caz la caz, acest exemplar, adnotat corespunzator de catre biroul de destinatie, nu a fost primit de biroul mentionat în rubrica B a documentului, autoritatea vamala ia masurile necesare pentru executarea garantiei de catre biroul la care a fost constituita conform art. 557 alin. (2). Aceasta dispozitie nu se aplica când întârzierea returnarii exemplarului de control T5R nu se poate imputa persoanei interesate. (4) Dispozitiile alin. (2) si (3) se aplica în masura în care în reglementarile care impun efectuarea controlului privind utilizarea si/sau destinatia marfurilor nu este prevazut altfel, fara a se înlatura aplicarea dispozitiilor privind datoria vamala. Art. 560. -(1) In masura în care reglementarile care impun efectuarea controlului privind destinatia marfurilor nu stabilesc altfel, exemplarul de control T5R si expeditia pe care o însoteste pot fi fractionate înainte de încheierea regimului pentru care acest exemplar a fost eliberat. Expeditiile ce rezulta în urma unei asemenea fractionari pot fi fractionate în continuare la rândul lor. (2) Biroul la care se efectueaza fractionarea elibereaza, conform prevederilor art. 557, un extras al exemplarului de control T5R pentru fiecare parte a expeditiei fractionate. Fiecare extras trebuie sa contina: a) în special mentiunile din rubricile 100, 104, 105, 106 si 107 ale exemplarului de control T5R initial; În rubrica 106 a fiecarui extras se mentioneaza: Extras al exemplarului de control T5R initial - numarul de înregistrare, data, biroul emitent : ….. “ b) greutatea neta si cantitatea neta a marfurilor la care se refera extrasul; c) rubrica B „Returnat la :......” de pe formularul T5R fractionat trebuie sa contina mentiunea care figureaza în rubrica corespunzatoare a formularului T5R initial; 213 d) la rubrica J „Controlul utilizarii si/sau destinatiei” de pe exemplarul de control T5R initial se mentioneaza: “.....numarul de extrase eliberate – copii anexate”. Exemplarul de control T5R initial se trimite fara întârziere la adresa indicata în rubrica B „Returnat la : .....” de pe formularul T5R, însotit de copiile extraselor eliberate. Biroul unde are loc fractionarea pastreaza o copie a exemplarului de control T5R initial si a extraselor. Originalele extraselor exemplarului de control T5R însotesc fiecare parte a expeditiei fractionate la birourile de destinatie corespunzatoare, unde se aplica prevederile art. 558. (3) În cazul unei noi fractionari potrivit alin. (1), prevederile alin. (2) se aplica în mod corespunzator. Art. 561. -(1) Exemplarul de control T5R poate fi eliberat retroactiv, cu conditia ca: a) persoana interesata sa nu fie raspunzatoare de faptul ca cererea nu a fost înaintata sau documentul nu a fost eliberat în momentul expeditiei marfurilor sau persoana interesata poate prezenta dovezi ca lipsa cererii sau neeliberarea documentului nu se datoreaza unei încercari de frauda sau de neglijenta evidenta din partea sa; b) persoana interesata prezinta dovada ca exemplarul de control T5R se refera la marfuri pentru care au fost îndeplinite toate formalitatile; c) persoana interesata prezinta documentele solicitate în vederea eliberarii exemplarului de control T5R; d) sa se stabileasca, în mod satisfacator pentru autoritatea vamala, ca eliberarea retroactiva a exemplarului de control T5R nu poate duce la obtinerea de beneficii financiare altele decât cele care rezulta din regimul vamal folosit, statutul vamal al marfurilor si din utilizarea si/sau destinatia acestora. În situatia în care exemplarul de control T5R se emite retroactiv, formularul T5R trebuie sa contina urmatoarea fraza scrisa cu rosu Eliberat retroactiv, iar persoana interesata mentioneaza identitatea mijlocului de transport cu care au fost expediate marfurile, data plecarii si, daca este cazul, data la care au fost prezentate marfurile la biroul de destinatie. (2) In caz de pierdere a originalului si a extraselor exemplarului de control T5R biroul emitent poate elibera, la cererea persoanei interesate, duplicate ale acestor documente. Duplicatul trebuie sa poarte stampila biroului si semnatura functionarului competent si, cu litere rosii de tipar, urmatoarea mentiune: “DUPLICAT” (3) Exemplarul de control T5R eliberat retroactiv si duplicatele lui pot fi adnotate de catre biroul de destinatie numai daca acest birou 214 constata ca marfurile la care se refera documentul respectiv au primit utilizarea si/sau destinatia declarata conform reglementarilor în vigoare. Art. 562. -(1) Autoritatea vamala poate autoriza orice persoana care îndeplineste conditiile prevazute la alin. (4) denumit expeditor agreat”si care intentioneaza sa expedieze marfuri pentru care trebuie eliberat un exemplar de control T5R sa nu prezinte la biroul de plecare nici marfurile si nici exemplarul de control T5R corespunzator. (2) În ceea ce priveste exemplarul de control T5R folosit de catre expeditorii agreati, autoritatea vamala poate stabili ca formularele sa contina semne distinctive ca mod de identificare a expeditorilor agreati. De asemenea, poate autoriza una din urmatoarele variante de completare a rubricii A „Biroul de plecare” a formularului: a) sa fie prevazuta în prealabil cu amprenta stampilei biroului de plecare si cu semnatura unui functionar de la acest birou; b) sa contina amprenta stampilei speciale, aplicata de expeditorul agreat, conform modelului din anexa nr. 11; c) sa fie preimprimata cu amprenta stampilei speciale daca imprimarea se realizeaza de catre o imprimerie agreata în acest scop. Imprimarea poate fi realizatasi prin procedee informatice. Autoritatea vamala poate aproba ca expeditorul agreat sa nu semneze formularele care contin amprenta stampilei speciale prevazuta în anexa nr. 11 aplicata prin procedee informatice. În acest caz, spatiul rezervat pentru semnatura declarantului din rubrica 110 a formularelor trebuie sa contina urmatoarea mentiune: Renuntare la semnatura – art. 562 din Regulamentul vamal) (3) Exemplarul de control T5R se completeaza de expeditorul agreat, prin introducerea datelor prevazute. În plus, la rubrica A „Biroul de plecare” se mentioneaza data la care marfurile au fost expediate si numarul alocat declaratiei vamale si la rubrica D „Control efectuat de biroul de plecare” a exemplarului de control T5R, se mentioneaza: Procedura simplificata – art . 562 Regulamentul Vamal si, daca este cazul, termenul în care marfurile trebuie sa fie prezentate la biroul de destinatie, masurile de identificare aplicate si referirile la documentul de expeditie. Acest exemplar, completat corespunzator si, daca este cazul, semnat de expeditorul agreat, se considera ca fiind eliberat de biroul ce figureaza pe amprenta prevazuta la alin. (2) paragraful 2. Dupa expedierea marfurilor, expeditorul agreat trebuie sa trimita fara întârziere la biroul de plecare o copie a exemplarului de control T5R, însotit de documentele pe baza carora a fost întocmit exemplarul de control T5R. (4) Autorizatia prevazuta la alin. (1) se acorda numai persoanelor care efectueaza frecvent expeditii de marfuri, ale caror evidente permit 215 autoritatii vamale sa le verifice operatiunile si care nu au comis abateri grave sau repetate de la reglementarile vamale. În mod special, în autorizatie se specifica : a) biroul sau birourile abilitate sa functioneze ca birouri de plecare pentru expeditii; b) termenul si procedura prin care expeditorul agreat trebuie sa informeze biroul de plecare cu privire la expeditiile pe care le efectueaza, astfel încât biroul sa poata efectua orice fel de control, inclusiv controlul înainte de plecarea marfurilor când este prevazut de reglementarile în vigoare; c) termenul în care marfurile trebuie sa fie prezentate la biroul de destinatie; acest termen se stabileste fie în functie de conditiile de transport fie potrivit reglementarilor în vigoare; d) masurile care trebuie sa fie luate pentru identificarea marfurilor si care pot include, când este cazul, folosirea de sigilii speciale aprobate de autoritatea vamalasi aplicate de catre expeditorul agreat; e) modul de constituire a garantiilor când acestea sunt necesare pentru eliberarea exemplarului de control T5R. (5) Expeditorul agreat trebuie sa ia toate masurile necesare pentru a asigura pastrarea în conditii de securitate a stampilei speciale sau a formularelor care contin amprenta stampilei biroului de plecare sau amprenta stampilei speciale. Expeditorul agreat suporta toate consecintele, în special consecintele financiare, ale erorilor, omisiunilor sau altor greseli de pe exemplarele de control T5R pe care le întocmeste sau care apar în derularea procedurilor care îi revin potrivit autorizatiei prevazute la alin. (1). În cazul folosirii abuzive de catre orice persoana a exemplarelor de control T5R prevazute în avans cu amprenta stampilei biroului de plecare sau cu amprenta stampilei speciale, expeditorul agreat este pasibil, în afara sanctiunilor legale, de plata drepturilor si a altor sume care nu au fost achitate, precum si de restituirea avantajelor financiare care au fost obtinute în mod abuziv ca urmare a acestei folosiri, daca nu poate dovedi autoritatii vamale de la care a primit autorizatia ca a luat masurile necesare pentru a asigura pastrarea în siguranta a stampilei speciale sau a formularelor ce contin amprenta stampilei biroului de plecare sau amprenta stampilei speciale. 216 PARTEA VI ALTE DISPOZITII CAPITOLUL I Comisionari în vama Art. 563. -Comisionar în vama este persoana juridica româna, constituita potrivit legii, care, în numele si pe seama altei persoane sau în nume propriu, dar pe seama altei persoane, prezinta marfurile si efectueaza declararea în detaliu a marfurilor, depozitarea si alte formalitati prevazute în reglementarile vamale, precum si plata la autoritatea vamala a cuantumului drepturilor de import si de export. Art. 564. -Comisionarul în vama stabileste raporturi juridice directe cu autoritatea vamala pentru ansamblul operatiunilor pe care le efectueaza potrivit art. 563 si raspunde de respectarea reglementarilor vamale. Art. 565. -Comisionarul în vama poate sa-si exercite atributiile numai dupa obtinerea autorizatiei emise de Autoritatea Nationala a Vamilor. Art. 566. - Autorizatia de comisionar în vama se elibereaza numai daca solicitantul îndeplineste urmatoarele conditii: a) are incluse în obiectul de activitate operatiunile prevazute la art. 563; b) detine echipamente necesare descarcarii, încarcarii, manipularii, ambalarii, dezambalarii si prezentarii marfurilor în vederea efectuarii controlului vamal, precum si personal specializat pentru efectuarea acestor operatiuni; c) dispune de personal care urmeaza sa exercite activitati legate de îndeplinirea formalitatilor vamale; d) detine spatiu de birou si are asigurata birotica necesara desfasurarii activitatii; e) este dotat cu echipamente informatice si de comunicatie adecvate utilizarii sistemului informatic vamal; aceasta conditie nu este obligatorie în cazul în care biroul vamal pe lânga care se solicita autorizarea nu este informatizat; f) nu are în denumirea societatii expresii similare cu cele ale autoritatii vamale; g) nu are debite pe lânga biroul vamal pentru care solicita autorizarea; h) nu a savârsit încalcari grave sau repetate ale reglementarilor vamale sau fiscale; 217 i) detine unul sau mai multe spatii de depozitare, situate în zona de supraveghere a fiecarui biroul vamal pentru care se solicita autorizarea – care sa îndeplineasca conditiile necesare pastrarii marfurilor aflate sub supraveghere vamala; conditia trebuie respectata numai în cazul în care se solicita autorizarea în calitate de comisionar în vama pe lânga unul sau mai multe birouri vamale situate în interiorul tarii, precum si pentru birourile vamale situate la frontiera atunci când activitatea urmeaza sa fie deservita prin intermediul unui punct vamal. În cazul în care se solicita autorizarea pe lânga un birou vamal de frontiera care functioneaza într-un oras resedinta de judet, conditia privind detinerea spatiului/spatiilor de depozitare si a conditiilor pe care acestea trebuie sa le îndeplineasca în vederea exercitarii supravegherii vamale este obligatorie. Art. 567. -(1) În situatia în care spatiul de depozitare detinut de comisionarul în vama este utilizat pentru stocarea în comun a marfurilor aflate sub supraveghere vamalasi a celor care nu sunt supuse supravegh